HCL 103/2024 Reșița adoptată

JUDEŢUL CARAŞ-SEVERIN MUNICIPIUL REŞIŢA HOTĂRÂREA nr. 103 Din 26.03.2024 privind aprobarea Planului de Ordine şi Siguranţă Publică al Municipiului Reşiţa Consiliul Local al Municipiului Reşiţa întrunit în şedinţa ordinară din data de 26.03.2024; Având în vedere referatul de aprobare al Primarului municipiului Reşiţa nr. 25599/21.03.2024 şi raportul de specialitate al Direcţiei Poliţia Locală Reșița nr. 25595/21.03.2024, precum şi rapoartele de avizare ale comisiilor de specialitate ale Consiliului local; Văzând Avizul Direcţiei Juridice nr. 25758/2 1.03.2024; Luând în considerare prevederile art. 30 lit. (g) din Legea Poliţiei Locale nr. 155/22.07.2010, cu modificările şi completările ulterioare; Ținând seama de prevederile O.M.A.I. 92/05.05.2011 pentru aprobarea Metodologiei de elaborare a planului de ordine şi siguranță publică al poliţiei locale; Văzând avizul Comisiei Locale de Ordine Publică; În temeiul art. 5, lit. k) şi m), art. 129, alin.(2), lit.d), coroborat cu alin.(7), lit.g), art.196, alin.(1), lit.a), art. 197, alin.(1) și (2), art.199, alin.(1), alin.(2), art.240, art.243, alin.(1), lit.a) din Ordonanţa de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare, Hotărăşte: Art. 1. Se aprobă Planul de Ordine şi Siguranță Publică al Municipiului Reşiţa, conform Anexei care face parte integrantă din prezenta hotărâre. Art, 2. Planul de Ordine şi Siguranţă Publică al Municipiului Reşiţa are caracter de uz intern în evidenţa Direcţiei Poliția Locală Reşiţa. Art. 3. Cu ducerea la îndeplinire a prezentei hotărâri se încredințează Direcţia Poliţia Locală Reşiţa. Art. 4. Hotărârea se comunică: - Primarului Municipiului Reşiţa; - Prefectului şi Instituţiei Prefectului Judeţul Caraş-Severin; - Poliţiei Municipiului Reşiţa; - Direcţiei Poliţia Locală Reşiţa. Pe => = PREŞEDINTE DE ȘEDÂNŢĂ, NELU MLADIN < N / N i * / Sl Xa Sai ANoă LA AC.L.NR. fo |2G.03.2024 PNAR, D2 ORDINII ȘI SIBURARNIȚĂ PUSLISĂ ZA, POUR SI NULUI REȘIȚA Planul de ordine şi aigoranță poblică al monicipinlui Resita AVIZAT CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI REŞIŢA COMISIA LOCALĂ Dk& ORDINE PUBLICĂ Popa Ioan Bucur Lucian-Cornel Borobar Ion-Aurică Dinu Gabriel Sinculet Emanuel -Si viu Cms. șef Sava Nicolae Ciati Alexandru Primar municipiul Reșița Secretar General municipiul Reșița Consilier local Consilier Locăâl Consilier local Şeful Poliţiei Municipiului SA. a Şotul Poliţiei Locale Reşiţa Plaml de ordine şi siguranţă publică al mmioipinlui Regi ţa STRUCTURA PLANULUI Cadrul legislativ Analiza situaţiei operative Dispozitivul de ordine şi siguranţă publică, misiunile şi zonele de responsabilitate Instruirea efectivelor pentru execuiarea activităţilor şi controlul dispozitivelor Pag.76 Pag. 78 3 din 78 Plam de ordine și aignrantță pnhli0ă 31 mumioipinlei Regriţa CADRUL, VEGISILAȚIV Planul de ordine şi siguranţă publică este documentul prin care se organizează anual activitatea structurilor de poliţie locală pentru menţinerea ordinii şi siguranţei publice pe teritoriul unității administrativ-teritoriale, Baza legală o constituie: - VUEGE nr. 155 in 12 iulie 2010 a poliţiei locale - HOTĂRÂRE ar. 1332 din 23 decembrie 2010 privind aprobarea Regulamentului-cadru de organizare si functionare a poliţiei locale - ORDIN M.A.I. nr. 92 din 5 mai 2011 pentru aprobarea Metodologiei de elaborare a pianului de ordine şi siguranţă publică al poliţiei locale - LEGE nr. 295 din 28 iunie 2004 privind Regimul armelor şi muniției; - VEGE nr. 333 din 8 iulie 2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor; - UBGE nr. 544 din 12 octombrie 2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public; - OU& nr. 57/2019 privind Codui administrativ; - Constituţia României; - Regulamentul de organizare şi funcţionare al Poliţiei Locale Reşiţa; - Regulamentul Intern al Direcţiei Poliția Locală Reșița. 3 din 78 Plamul de ordine şi siguranță publică al manicipiului Regiţa CAPITOLUL 1. ANALIZA SITUAȚIEI OPERATIVE A. Teritoriul Din punct de vedere istoric, localitatea este atestată din secolul al XV-lea cu numele de Rechyoka. În 1717 este menționată cu numele Retziza, avâna 62 aospodării impuse de către stăpânirea austriacă. Localitatea devine din 3 iulie 1771 locul de întemeiere a celui mai vechi şi important centru metalurgic de pe continentul european. Iniţial, au existat două sate apropiate - Reşiţa Română (Reschiza Kamerală sau Olah Resitza) Și Reşiţa Montană (Eisenwerk Reschilza, Nemel Reschiiiză sau Resicezbanya) . intre anii 1910 -1925 Reşiţa a avut statutul unei comune rurale, iar din 1925 a fost declarată oraș, consecință a recunoașterii dimensiunii sale de puternic centru al marii industrii siderurgice și constructoare de maşini din România modernă. Din 1958, prin Tegea nr.2 privind organizarea administrativă a teritoriului, î s-a oferii gradul de iinicipia, reșediuță a Judeţului Caraş-Severin. Conform schemei evolutive a cartierelor din PUG Reşiţa 2011, se observă nucleul industrial îniţial al localităţii şi apoi dezvoltările industriale adiacente din sec XVII și XIX. Se remarcă evoluția locuințelor de după 1800, grupată în zona centrului industrial. Cartierele de locuit din zona central-sudică se dezvoltă în perioada 1770-1940. Zona rezidențială din aria de nord se dezvoltă după 1960 până în 1980. Odată cu dezvoltarea municipiului, se schimbă şi zona centrală de interes, de la nucleul industrial sudic la zona de locuinţe din nucleul central și apoi la noua zonă de locuit nordică. în ceea ce priveşte localităţile aparținătoare, Secu, Cuptoare i Doman, acestea au o zonă de locuinţe construite în perioada 1800- S40, aferente dezvoltărilor îndusiriale din zonă, Reșița a tost cel mai vechi centru siderurgic al României şi una din cele mai importante cetăţi industriale din sud-estul Europei. Deși cu activitate actual redusă, Reșița rămâne un reper al industriei în prelucrarea oțelului şi construcţia de mașini - C.S.R. (Combinatul Siterurgic Reşiţa). Totodată trebuie amintit faptul că TUK-Reșiţa şi UCMR, (Uzina Constructoare de Hagini Reşiţa) sunt uzinele care au susţinut orașul mai bine de 300 de ani. Astfel, municipiul Reșița are o bogată istorie în domeniul industrial, întrucât în 1872, uzina din oraş produce prima locomotivă, denumită „Resicza” având numărul de circulaţie 2 (numărul 1 fiind atribuit locomotivei „S7ecul” fahricată la Viena). Municipiul este amplasat în sud-vestul României, în partea de nord-vest a judeţului Caraș-Severin. Din punct de vedere geografic, Reșița se află în bDepresiunea Caraș-Severin, între munţii Aninei, Semenic și Dognecei, pe cursul mijlociu al râului Bârzava. Reşiţa are tormă simplă, fiind aşezat în mare parie pe munţi şi văile acestora, urmărind traseul străbătut de râul Bârzava, care provine dinspre Văliug, din eștul municipiului, din Munţii Semenic, Ș > i Kă > dan fă Planul de ozdine şi siguranţă publică ai municipiului Reşiţa vig. i. Hartă retiet Reșița Ca distanțe rutiere, Reşiţa se află la 45 km de Caransebeş, 57 km de Lugoj, 98 km de Timișoara, 53 km faţă de Oraviţa, Coordonatele geogratice ale municipiului sunt 45"18702N 21953125hE, vecinătăți: la nord Brebu şi Bocșa, la est văliug, la sud Carașova, la vest Lupac. Componenţă: Conform Studiului de Fundamentare PUG Reșița din 2006, teritoriul administrativ al municipiului cuprinde un oraş de rangui Li țieşiţa), i iocaiitate componentă țciinic) şi 5 sate (boman, Cuptoare, Secu, Moniom, Țerova). 6 din 78 Câlnic se situează la nord de Municipiul Reșița, în continuarea acestuia, în lungul râului Bârzava. Are o suprafaţă de 110 na, iar funcțiunea dominantă este de locuire, alături de servicii. Prin PUG Reșița se prevede dezvoltarea sa câtre sud-vest și pe preiungirea din est, cu zone de depozitare, mică producţie şi transport. Strada Grădişte este principala cale de acces în localitate și axa structurantă de dezvoltare a aşezării, | Per ceea] PU E MIROCIPRIL RESITA sa tt] iz, 7 mt ec Erori are setare | Câlnic PUG Reșița 2011 7 din 78 Paual ee vantiarai pă lgiauiaii i pitt 7 modă lulual Pepi fa Moniom se situează la nord de Câlnic, pe drumul județean către Timișoara. Are o suprafaţă de 58,90 ha, iar funcțiunile dominante sunt locuirea și serviciile, la care se adaugă depozitarea Şi transportul, localitatea este dispusă la sud-veşt de râul Bârzava, iar prin PUG Reșița se prevede dezvoltarea sa către nord-est cu o zonă de locuire, comerţ, servicii şi loisir, cu o suprafaţă de 15,40 ha. | Mecaaetire gemeni canine) Pe. A noa] pis emo EROI R Di etera armate mea Parcă Ba ANȚ TERITORIAL Den zen % PROPUS Logaătete Trupuri Zona de ocult 22302 5220 34.07 Obitetun putea 145 30186 0 2 Zone verzi gi sont 050 1472850 SU iz 039 Da cos 0 0fe 098 ri pupe 365 0.57 066 400 082 36 Unii omică, dopme Î7E BA ao d TAT nec -u I -Se rl aut, trarapart : Ghadei frovare 158 35 o st 4 054 1ŞRAL am Dra CI See i e ntre] Fig. 3. Moniom PUG Reșița 20141 8 din 78 Planul dn calin pă ilie alle al mrd pini li Toi Țerova are prevăzută prin PUG Reșița 0 dezvoltare majoră de locuinţe și spaţii plantate la nord de drumul comunal DCOI, la vest de cimitir. De asemenea este prevăzută reamenjarea zonei Combinatului Coesochimic, cât și dezvoltarea în zona de sud a unui areal ae locuințe sociale, servicii și utilitate publică, oxoiae În A Aa ut ii IRI = om energie ricatn. or otta a07ă renale zar : : „ deraaai r mg m == Pava do ate oa sava. __-: aan ERE Care anna errmcue = e e arate be Page rodie si Zara "ecporut, ama pir pie da poop pepe cea artrocen. pionii ai 37'1N dec ce amdorara ch oma Sat N E E ot i eta ae i e pepe neo me . i, 0 orntreea ei . PE iti Siriei drama i ga PRESEI cra armat ara ozana a „painea a 0 00rr., 2730 t.pport Dea a sa a ase: acd > | i Li Da cBi-fu Fig. 4. Ţerova PUG Reșița 2011 9 din 78 Pianul d ouling şi clgimaitai i pills si Goia dal Rog Doman este prevăzut conform PUG Reșița a se dezvolta în zona de sud și de vest, cu zone de locuințe individuale joase în zona centrală la vest de cimitir și locuinţe sociale la vest de drumul judeţean. în lungul drumului comunal DC 38 este prevăzută o dezvoltare de zone de producţie industrială şi conversie obiective industriale. Fig. 95. Doman PUG Reşiţa 2011 20 din 78 Planul, de oana pă siguauneiipă pitică al iezii ial Tepiita Secu şi Cuptoare au prevăzut conform PUG Reşiţa o dezvoltare compactă în teritoriu și umplerea spaţiilor rămase libere cu Cuncţiuni complementare zonelor adiacente. În Cuptoare se sporesc locuinţele individuale de mici înălţimi, zona de case de vacanţă şi. spaţiile verzi, ducând la sporirea confortului locuitorilor şi a calității zonei. În Secu crește procentul de locuinţe individuale în zona de sud-vest și în est, Fig. 6. Secu şi Cuptoare PUG Reşiţa 2011 ii din 78 Tianul ds valine gi săganană pullisă al aiuivipiutui Regia Conform Planului de Urbanism General - PUG Reşiţa 2011, teritoriul administrativ este amplu (2,35 $ din suprafaţa judeţului), predominant de deal, ocupaţia cu pondere însemnată fiind pădurile (503). Suprafaţa arabilă — 1U82 ha, este nesemnificativă (5,5%) și nu poate asigura baza alimentară a locuitorilor din UAT. Ocupaţia populaţiei din satele aparținătoare este axată pe servicii către populaţia oraşului (depozite, mici ateliere întreţinere, baze auto), dar şi pomicultura, creşterea animalelor. Municipiul Regia are trei cartiere majore: - Oraşul Nou, care are patru zone Micro(raion) 1, Microiraion) 11, Micro(raicon) III, Micro(raion) IV - Centrul orașului, ce conţinele zonele Centru, Valea Domanului, lunca Pomostului, Moroasa I și II, Reșița Română, Colonia Poiana Golului , Mociur - Orașul Vechi, ce cuprinde zonele Driglovățul Nou, Driglovăţ Vechi, Stavila, Minda, Bașovăţ, Lend sau Marginea Lend. PUG MUNICIPIUL REȘIȚA Fig. 7. Utilizare - PUG Reșița 2011 Pianul de ordine şi siguranţă poblică al municipiului Reșița Bilanţ teritorial conform PUG Reziţa 2011 Suprafaţa totală a teritoriului administrativ... „+ :19.765 ha Suprafaţa totală agricolă... +. 7.715 ha Suprafaţa de pădure „+. Cea. 3300 ha Localități : Reşiţa 91.281 locuitori Gilnic —ocalitate componentă (cartiar) 1568 locuitori Cuptoare — sat aparținător 345 locuitori Doman — sat aparținător 764 locuitori Moniom — sat aparținător 332 locuitori Secu — sat aparținător 567 locuitori Ţerova — localitate aparținătoare 539 locuitori Suprafaţa teritoriului intravilan existent. .................muneueocaeceeee 1994,00 ha Profit predominat.. zi INDUSTRIE GREA, ADMINISTRAȚIE, TURISM Număr locuitori... PI «++ 94.318 / 86.070 stabili Densitatea brută a locuitorilor .. „..46,0Loc/ha intravilan Număr gospodării / număr locuinţe. .34.384 locuinţe Suprafaţa locuibilă totală... „1.217.868 mp indice de contort................ 12,9 S.locuibilăiocuitor Suprafaţa spaţiilor verzi a muni 152 ha Lungimea totală a străzilor... mau neeeeeeeeeaeeneeeeeecoeaeaeae 120 km Lungimea rețelei de alimentare cu apă... 145.8 km Capacitatea instalaţiilor de producere a apei po 50.230 mezi Lungimea rețelei de canalizare... „106 km Energia termică distribuită... .59.087 Gcal Lungimea retelei de gaz metan „2128 km Gaze naturale distribuite total... „+.97.368 mii mc Număr abonaţi telefonici Număr salariaţi total/ d.c. în industrie.................. mean oeeeee caca .28.736/ 12052 la Reşiţa funcţionează un teatru, numit „George Augustin Petculescu” în Casa de Cultură a Sindicatelor, un cinematograf Dacia, situat în oraşul nou, cinematograful „Cultural” fiind desfiinţat, clădirea a fost trecută din patrimoniul Consiliului Local în patrimoniu privat, ea fiind retrocedată proprietarilor, Fiind monument istoric, imobilul este restaurat în perioada (2007-2010) şi a devenit sediul Teatrului de Vest Reşiţa. în trecut a existat si un al treilea cinematograf „Casa Muncitorească”, clădire în care a tuncţionat clubul muncitoresc înainte de perioada comunistă, dar după 1989 autorităţile au închiriat o parte a clădiri (holul de acces) unei societăţi comerciale care a organizat activități de discotecă. Din cauze necunoscute, în anul 2002 (14/15 august) clădirea a ars, în prezent ea fiina demolată. Municipiul Reşiţa aparţine în întregime sectorului cu climă temperat-continetală moderată cu nuanţe submediteraniene. Regimul climateric este variabil datorită altidudinii la care este situat. El se caracterizează prin veri calde cu precipitaţii scăzute, ce cada mai ales sub formă de averse şi prin ierni blânde cu frecvente perioade de încălzire şi regim pluviometric bogat (mai ales toamna). în ansamblul său, microregiunea Reşiţa beneficiază de un regim suliali iejlaLiv caliiir aLâl sub aspectul dilensiLăuilur, câ şi sub cel al frecvențelor, Demn de semnalat este faptul că specificul reliefului, prin prezenţa unor dealuri înalte în jur, direcţionează vânturile în lungul văilor, precum şi aceea că la Reşiţa se resimte o variantă a Austrului numită Coşava, chiar dacă nu are aici intensitatea Ain alte localităţi ale Banatului Ade sud [âună D.C. 23 in 78 Plamn Aa ordine si pimmrantă mmhliră al mminininimi Pemita Perianu-Istoria Uzinelor din Reşiţa 1771-1996, Editura Timpul Reşiţa- 1996] Reşiţa este traversată de râul Bârzava de la est la vestul municipiului pe o lungime de 15 ki, care iavorăşie din norâul hidrografic al Munţilor Semenicului, de sub Vârful Cracul Roşu (1241 m), şi după ce parcurge 158 km (din care 111 km pe teritoriul României) şi colectează apele dintr-un bazin hidrografic de 1159 km?, se varsă în Timiş, peteritoriul Serbiei. Ca o caracteristică generală, pe ouraul superior, Rârzava prezintă un curs de defileu cu pantă pronunţată, de la izvor pâr localitatea Văliug este de 25%/w iar de acolo la confluenţa cu Gura Lişcovului-afluent de stânga-este de 14,9%/9. Pe traseul de orientare est-vest, cuprins între Gura Lişcovului şi Valea PDomanului (tot afluent de stânga), panta este de 4,22%/00, scăzând treptat înspre cursul inferior. De menţionat faptul că bazinul hidrografic prezintă o evidentă asimetrie, în prima parte afluenții de dreapta fiind mai importanţi decât cei de stânga, iar de la confluenţa cu Lişcovul crescând importanţa celor de stânga. Bazinul Bârzavei a fost primul din România ce a beneficiat de o sistematică amenajare hidrotehnică, prima amenajare fiind făcută din 1864, uimată de altele în sectorul nostru:ibarajul Breazova (1908- 1909), barajul Văliug (1950-1952) şi barajul Secu (1961-1963), cursul râului fiind regularizat în sectorul care străbate municipiul. Eeși Reţeaua rutieră Din punct de vedere al rețelei rutiere, municipiul Reşiţa, se află într-un sector al îndeţului, traversat de drumuri secundare și este izolat pe albia râului Bârzava, la intrarea în Masivul Semenic. Accesul se face pe: * DN 58 spre Anina și DN 578 spre Oraviţa, rută conectată pe DN 57 la punctul de trecere al frontierei de la Naidăş, spre Serbia * DN 58 spre Caransebeş şi DN 584 spre Lugoj, puncte de relailonare la culoarul european * DN 588 în relaţie cu E70 legătura spre Timigoara, centrul polarizator al Regiunii În oraş, traficul rutier se desfăşoară pe Valea Bârzavei, pe care sc suprapun traficul autovehiculelor mici cu traficul greu şi cu transportul în comun, Există Goar o ramură a centurii ocolitoare neceşare oraşului- dinspre Valea Țerovei spre Strada Primăverii din zona Lendt. Din cauza reliefului nu există variante alternative de circulaţie în zona Oraşului Vechi, în caz de avarii pe traseul principal. În Luncă, se desfac sensuri unice, care suferă din cauza suprapnnerii cv linii de tramvai. Pe trasee de drumuri naţionale, care pornesc pe ramificații ale văilor ce converg spre Bârzava, se ajunge şi spre localităţile componente ale municipiului: - Câlnic, Moniom pe DN 588 spre Timişoara; - Cuptoare, Secu spre Vâiliuy pe DU 582; - Doman pe DN 58; - Ţerova pe DJ 582A şi DC 91. ii din 78 Pianul de ordine şi siguranţă publică al mantaipiului Reşiţa Fig. 8. Circulaţii PUG Reșița 2011 Municipiul Reșița are o reţea rutieră însumând 120 km de străzi orășenesti fiind străbătut de drumuri nationale, judetene şi comunale după cum urmează: - DN 58 B pe direcţia N-V spre Timişoara (110 Km); - DN 58 pe direcţia N-E spre Caransebeş şi pe direcţia S spre Anina; - DU bB8l pe direcţia V spre Oraviţa prin Lupac: - DJ 582 pe direcţia E spre muntele Semenic, staţiunile Văliug şi Trei Ape; - DC 92 spre staţiunea Secu, zonă de agrement; - DU 582 A spre Târnova. În acest moment infrastructura rutieră a municipiului Reșița este afectată de lucrări de reabilitare şi modernizare a căilor rutiere și a celor două poduri din zonă, peste Bârzava şi Bârzăviţa, lucrări care fac parte din faza a Ill-a, a mega-proiectului de infrastructură rutieră derulat de Primăria Reșița pentru n„liodăerii zarea transportului pubi lic electric şi amenajarea infrastructurii de transport nemotorizat în municipiul Reşiţa” 15 din 78 Planul da ordinea şi nicurantă publică al mninipinlui. Ranita Reţeaua de căi ferate “Linia electrificată Reşiţa Sug-Reşiţa Nord-Caransebeş. *Miniă neeleciLrificaLă Reşila Nord-Berzovia-Gălala-VolLeni- Timişoara Nord. Transportul feroviar e reprezentat de căi ferate electrificate, duble, până la intrarea în oraş, respectiv gara Reşiţa Nord, unde se formează şi triajul CFR. Spre gara Reşiţa Sud, linia rămâne simplă şi traficul de călători, cât și ce! de marfă se diminuează semnificativ, În municipiul Reşiţa rețeaua de transport feroviar este reprezentată prin liniile de cale ferată care străbat orașul şi 2 gări. Întrucât în ultimele decenii, traficul de călători s-a redus substanţial, una din cele două gări și anume Reşiţa Sud a intrat într-un proces de transformare în muzeu, menținându-și doar o parte din funcțiunea de transport . În trecut rețeaua feroviară avea un punct de oprire, cunoscut sub numele de Gara Flacăra, care pemitea accesul pe calea ferată a muncitorilor de la CSR în UCMR. În prezent datorită diminuării activităţii industriale, acest punct de oprire a Lost desiiiniai. Mun [...]