HCL 58/2015 Rebricea adoptată

ROMÂNIA JUDEŢUL VASLUI COMUNA REBRICEA CONSILIUL LOCAL Cod poştal- 737455 – REBRICEA - Telefon/fax: 0235/457050; Telefon/fax : 0335/819630 HOTĂRÂREA NR. 58/2015 privind aprobarea Strategiei de Dezvoltare Locala a comunei Rebricea, judetul Vaslui, pentru perioada 2014 - 2020 având în vedere expunerea de motive a primarului comunei, in calitate de initiator, din care rezultă necesitatea aprobarii Strategiei de Dezvoltare Locala a comunei Rebricea, judetul Vaslui, pentru perioada 2014 – 2020, raportul de specialitate al compartimentului de resort, precum si raportul de avizare favorabil al comisiei de specialitate; în conformitate cu prevederile Legii nr. 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică, republicata; în temeiul art. 36 alin. (2) lit. „b“, alin. (4) lit. „e”, art. 45 alin. (1) şi art. 115 alin. (1) lit. „b” din Legea nr.215/2001 privind administraţia publică locală, republicată, cu modificarile si completarile ulterioare; Consiliul local al comunei Rebricea, judeţul Vaslui, HOTĂRĂŞTE: Art.1. Se aproba Strategia de Dezvoltare Locala a comunei Rebricea, judetul Vaslui, pentru perioada 2014 – 2020, conform Anexei care face parte integranta din prezenta hotarare. Art.2. Cu drept de contestatie la instanta de contencios administrativ, conform Legii nr. 544/2004 – Legea contenciosului administrativ, cu modificarile si completarile ulterioare, in termenul prevazut de lege. Art.3. Prezenta hotarare va fi adusa la cunostinta publica, prin afisare si se va comunica Primarului comunei Rebricea, compartimentului Urbanism din cadrul aparatului de specialitate al primarului comunei Rebricea si Institutiei Prefectului – judetul Vaslui, in termenul prevazut de lege. Art.4. Prevederile prezentei hotărâri vor fi duse la îndeplinire de primarul comunei Rebricea, judeţul Vaslui, prin compartimentul Urbanism. Rebricea, 29 septembrie 2015 PREŞEDINTE DE ŞEDINŢĂ, [persoană fizică], Secretarul comunei Rebricea, Sârcu Geanina - Elena Anexa la Hotărârea Consiliului local Rebricea nr. 58/2015  1. Introducere Prezenta lucrare a fost realizata la solicitarea Consiliului local şi a Primariei Rebricea. Strategia de dezvoltare economico-socială durabilă constituie un document necesar administraţiei publice locale din comuna Rebricea pentru a proiecta dezvoltarea localităţii pe termen scurt şi mediu. Identificarea problemelor, constituirea unui portofoliu de soluţii posibile, aplicarea soluţiilor potrivite cu ajutorul unor proiecte constituie drumul simplificat în politica de dezvoltare locală pentru ridicarea standardului de viaţă a cetăţenilor comunităţii. După aderarea la Uniunea Europeană, România trebuie să facă eforturi deosebite pentru integrare. La nivelul Uniunii Europene este elaborată o strategie de dezvoltare globală care prevede, printre altele, reducerea diferenţelor de nivel de dezvoltare dintre regiuni şi construirea unei pieţe comune de consum. Este necesar să invăţăm să trăim în marea familie Europeană, să constientizam care ne sunt adevaratele nevoi şi cum să procedăm pentru a le satisface: fericire, confort, sănătate, educaţie, cultură etc. Odată elaborată o astfel de strategie este mult mai uşor de stabilit o ordine de priorităţi şi de alocare optimă a resurselor financiare care întotdeauna sunt insuficiente. De asemenea, pe baza strategiei se fundamentează şi se justifică cererile de finanţare pentru atragerea de resurse financiare nerambursabile din diferite fonduri speciale. De aceea este important să se acorde o atenţie deosebită elaborării acestui document şi să se asigure o participare cât mai largă a cetăţenilor la elaborarea lui şi mai ales la aplicare. Metodologia de elaborare a Strategiei de dezvoltare economico-socială durabilă prevede parcurgerea a doi paşi: pasul 1: crearea şi dezvoltarea unei baze de date din toate sectoarele de activitate pentru o cunoastere aprofundată a resurselor şi nevoilor comunităţii, precum şi evaluarea potenţialului local. Identificarea şi evaluarea punctelor tari şi a celor slabe se face printr-o evaluare obiectivă a situaţiei existente, iar oportunităţile şi riscurile luate în considerare permit identificarea unor ţinte şi mobilizarea resurselor şi eforturilor pentru atingerea lor. pasul 2: elaborarea strategiei, a metodologiei de aplicare şi portofoliului de proiecte pe care comunitatea îşi propune să le aplice pentru a atinge ţintele stabilite în dezvoltarea comunităţii. Această strategie se cere aprobată şi însuşită de administraţia locală care trebuie să utilizeze toate pârghiile de antrenare a întregii comunităţi la aplicarea ei. Este foarte important să se conştientizeze la nivelul fiecărui membru al comunităţii că strategia de dezvoltare locală nu este un dosar de sertar ci un instrument de lucru pentru ca toţi şi fiecare să trăiască mai bine. Pentru acoperirea întregii problematici specifice care priveşte dezvoltarea locală în mediul rural s-au delimitat 5 domenii de aplicare şi 27 de sectoare relevante. Ele cuprind atât elementele de interes public, comunitar publice, cât şi cele private deoarece interesele personale şi cele comune au foarte multe puncte de intersecţie într-un proces dinamic şi complex. Este necesar ca toţi locuitorii să-si aducă contribuţia la rezolvarea problemelor care îi privesc. Prin activităţile desfaşurate pentru elaborarea Strategiei s-a urmărit:  realizarea unei viziuni clare pentru anii 2014 - 2020 în toate domeniile care privesc dezvoltarea economico-socială durabilă.  dezvoltarea unei practici democratice prin stimularea participării cetăţenilor la formularea problemelor şi luarea deciziilor.  promovarea solutiilor nepoluante şi prietenoase cu natura în valorificarea resurselor locale.  dezvoltarea relaţiilor de parteneriat şi colaborare bazate pe interese comune.  creşterea performanţei şi capacităţii autorităţilor locale de a raspunde la aşteptările şi exigenţele cetăţenilor.  creşterea veniturilor populaţiei prin iniţierea de activităţi profitabile şi crearea de noi locuri de muncă.  creşterea siguranţei vieţii locuitorilor comunei. Metodologia folosită a asigurat Strategiei un pronunţat caracter practic, fundamentat pe date prelucrate din cele mai diverse surse şi orientat în special pe oportunitatea de a accesa prin proiecte resursele financiare puse la dispozitie prin Fondurile structurale - de care beneficiaza România începand cu 1 ianuarie 2007, ca membru cu drepturi depline, dar şi cu îndatoriri - de Uniunea Europeană. Această metodologie a constat în: Culegerea de date sistematice din toate sursele posibile cu privire la starea actuală a comunei şi potentialul de dezvoltare Elaborarea unui chestionar monografic şi completarea lui pentru o imagine cât mai completă a comunităţii Elaborarea unor fişe de potenţial pentru cele 27 sectoare identificate şi pentru cele 5 domenii delimitate pentru a se evidenţia resursele, necesităţile şi mijloacele de realizare a proiectelor aferente Prelucrarea şi evaluarea datelor prin analize SWOT şi interpretarea acestora Elaborarea strategiei de dezvoltare economico-socială durabilă, pe sectoare de activitate, pe domenii şi pe ansamblu Întocmirea unui portofoliu de proiecte de finanţare Întocmirea unui plan de acţiune în domeniul comunicării pentru ca toţi locuitorii comunei să fie la curent cu modul de aplicare a strategiei şi să ştie ce îndatoriri au pentru a-şi aduce contribuţia la atingerea obiectivelor propuse Întocmirea Hotarârii Consiliului Local de aprobare a Strategiei de dezvoltare economico - socială durabilă pentru perioada 2014 - 2020  Intocmirea şi aprobarea Angajamentului Consiliului local de implementare a Strategiei de dezvoltare economico - socială durabilă pentru perioada 2014 - 2020 Urmărirea aplicării măsurilor adoptate şi monitorizarea rezultatelor obţinute. Echipa de proiect aduce mulţumiri tuturor colaboratorilor care au înţeles necesitatea implicării într-un astfel de demers, au răspuns cu promptitudine cerinţelor şi au furnizat soluţii de rezolvare a problemelor. Ramânem în continuare la dispoziţia Consiliului local şi a Primăriei cu consultanţa necesară pentru aplicaţii pe proiecte pentru accesarea fondurilor structurale şi a altor fonduri disponibile. 2. Prezentare generală 2.1. Poziţia geografică: Teritoriul comunei Rebricea se află situat în partea central-estică a României, în judeţul Vaslui. În raport cu unitatea geografică principală, comuna se află aşezată în centrul Podişului Moldovei, mai exact în partea sudica a Podişului Central Moldovenesc, pe cursul inferior al pârâului Rebricea, afluent pe stânga al râului Bârlad. Prin centrul comunei trece paralela de 46°51'58'' latitudine nordică şi meridianul de 27°34'36'' longitudine estică. Comuna Rebricea are o suprafaţă de 5623 ha (aproximativ 56 km patraţi), este situată in nordul judeţului Vaslui, hotarul său nordic constituind limita dintre judeţele Vaslui şi Iaşi. Teritoriul comunei are o formă trapezoidală, cu o lăţime maximă (E-V) de circa 11 km şi lungimea (N-S) de circa 10 km. Suprafaţa reprezintă 1,05% din suprafaţa judeţului Vaslui. Limite geografice:  la nord: comuna Scânteia din judeţul Iaşi  la nord-est: comuna Tăcuta  la nord-vest: comuna Şcheia din judetul Iaşi  la est: comuna Dăneşti  la sud-est: comuna Zăpodeni  la sud-vest: comuna Vultureşti  la vest: oraşul Negreşti Pozitia geografica a comunei Rebricea favorizeaza comunicarea în directiile :  nord : Rebricea – Iaşi: drum asfaltat secundar Vaslui – Iaşi (35km) sau CFR  sud: Rebricea – Vaslui: drum asfaltat secundar Vaslui – Iaşi (33km) sau CFR  vest : Rebricea – Negresti: drum asfaltat secundar (17km) Comuna este străbătută de şoseaua asfaltată Vaslui – Buhăeşti - Iaşi (DJ 248 limita judeţului Iaşi – Rebricea – Rateşu Cuzei – DN 15 (Podeni)) si de calea ferată Bucureşti- Iaşi. Legătura CFR se face prin staţia CFR Rebricea care are şi posibilităţi de vagonare. Astfel de poziţie favorizează dezvoltarea rapidă a localităţii Rebricea. 2.2. Cadrul natural: Din punct de vedere geologic, teritoriul comunei Rebricea se desfăşoară pe depozite calcaroase şi argilo-nisipoase, de vârsta Samarţianului mijlociu si superior. În albia majoră a pârăului Rebricea sunt aluviuni argilo-nisiopase de vârstă Cuaternară, perioada Holocen. Comuna Rebricea este aşezată într-o zonă deluroasă cu un relief afectat de procese geomorfologice actuale, îndeosebi de eroziune şi alunecări de teren, care necesită o analiză permanentă. a. Relieful : relieful aparţine Podişului Central Moldovenesc, subunitatea Platourile Repedea-Tansa, în partea de de nord-est a comunei şi subunităţii Depresiunea Bârladului superior, între partea de sud-est şi sud-vest a comunei. Albiile majore a pâraielor Rebricea, Bolaţi si Tatomireşti au pantă lină si o lăţime de 300 – 500 metri. Înălţimea maximă a reliefului este de 386 metri la nord-est de satul Tufeştii de Jos iar cea minimă este de 110 metri pe şesul pârâului Rebricea, la sud de sat. Relieful comunei este specific Podişului Moldovei, cu dealuri afectate de eroziune cu o orientare nord-est – sud-est. Interfluviile sunt relativ netede iar văile sunt largi şi fertile. Altitudinea medie pe întreg teritoriu comunei este 204 m. Relieful comunei Rebricea este rezultatul firesc al unei îndelungate evoluţii, începută la sfârşitul Miocenului (Basarabian superior), când apar primele porţiuni de uscat, devenite pe măsura exondării obiectul activităţii factorilor modelatori, evoluţie desfăşurată în Miocen-Pliocen, Pleistocen şi care se continuă şi astăzi. Relieful este format dintr-un ansamblu de interfluvii, separate de văi sculptate în cuvertura sedimentară monoclinală. Suprafaţa generală a reliefului ca şi a culmilor interfluviale principale coboară domol spre S,SE în acelaşi sens cu orientarea generală a formaţiunilor geologice, reflectînd o evidentă adaptare la structură. Versanţii sunt afectaţi de degradări accentuate, cele mai active şi cu consecinţe majore sunt alunecările de teren care ocupă suprafeţe întinse pe versantul stâng al Văii Draxeni-Bolaţi şi al Văii Rebricea la Sasova sau pe versanţii din dreapta văilor Tatomireşti şi Crăciuneşti. Pe teritoriul comunei Rebricea se pot identifica patru tipuri genetice de relief şi anume: relieful structural-litologic dezvoltat sub influenţa structurii monoclinale, reprezentat prin platouri structural-litologice şi tipuri diferite de văii; relieful sculptural (fluvio-denudaţional) în structură general monoclinală reprezentat prin culmi interfluviale şi versanţi deluviali; relieful de acumulare fluvială reprezentat prin şesuri (lunci), glacisuri şi conuri de dejecţie; relieful antropic, dezvoltat sub influenţa directă sau indirectă a omului b. Solul : Solul este rezultatul acţiunii îndelungate şi multiple a unui întreg complex de factori naturali (pedogenetici) precum: roca de solificare, relieful, apa freatică, clima, vegetaţia, microorganismele, la care se adaugă timpul şi activitatea antropică. Multitudinea factorilor pedogenetici şi a condiţiilor de solificare a dus la o mare diversificare a învelişului de sol a teritoriului comunei. Pe teritoriul comunei Rebricea rocile de solificare sunt reprezentate prin depozite de vârstă cuaternară şi de vârstă Sarmaţian mediu şi superior cu un conţinut ridicat de carbonaţi pe care s-au format soluri cu textură variată în orizontul superior. Cea mai mare răspândire o au solurile zonale datorită influenţei şi interferenţei dintre zonalitatea orizontală determinată de caracteristicile climatice şi ale vegetaţiei şi cea verticală datorită altitudidii reliefului. Pe substratul geologic din zona comunei Rebricea au fost identificate ca roci mamă: - luturile loessoide întâlnite pe platouri ca depozite eluviale cât şi pe versanţi ca depozite deluviale cu un stadiu înaintat de alterare a rocii, manifestând un început de loessizare şi având un procent de argilă mai redus pe profil; - argilele, argilele marnoase şi nisipuri apar pe versanţii unde eroziunea a îndepărtat deluviul de alterare şi se caracterizează prin textură fină şi porozitate mică; - aluviunile şi coluviunile apar în zona de şes, au grosimi variabile şi o textură mijloci; - deluviile de alunecare sunt alcătuite din luturi, argile marnoase, mai rar nisipuri ce sunt amestecate prin alunecare într-o masă mai mult sau mai puţin uniformă. Varietatea rocilor ca textură şi compoziţie granulometrică contribuie la diversificarea tipurilor de sol în subtipuri şi alte categorii taxonomice. Datorită diferitelor forme şi tipuri genetice de relief întâlnite pe teritoriul comunei (interfluvii, platouri, versanţi, glacisuri şi lunci) solurile sunt diferit repartizate şi se află în diverse stadii de evoluţie. Astfel, solurile de pe versanţi au o evoluţie mai înceată decât cele de pe platouri sau culmi interfluviale. Pe versanţii puternic înclinaţi s-au format regosoluri şi erodisoluri. În zonele cu pantă redusă ale interfluviilor s-au format cernoziomuri tipice şi cernoziomuri cambice, iar în zonele mai înalte din apropierea pădurilor s-au format soluri brune argiloiluviale în complex cu solurile brune luvice, în timp ce în lunci s-au format soluri aluviale, soluri gleice şi lăcovişti.  În zona comunei Rebricea, ca pe întreg Podişul Central Moldovenesc, distribuiţia solurilor zonale se află într-un strâns paralelism cu ceilalţi factori naturali, ceea ce explică predominarea molisolurilor (reprezentate prin cernoziom negru propriu-zis, cernoziom cambic, cernoziom levigat şi pseudorendzine) specifice platourilor şi versanţilor cu înclinare redusă la care se adaugă argiluvisolurile şi cambisolurile (reprezentate prin sol brun argiloiluvial şi brun eumezobazic) pe versanţii unde înălţimea, clima şi vegetaţia forestieră au creat condiţii pentru formarea lor. Pe suprafeţe mai restrâse apar solurile intrazonale: aluvio-coluviale şi solurile freatic umede (hidromorfe) reprezentate prin: lăcovişte, sol negru clinohidromorf (negru de fâneaţă), sol gleic, precum şi soluri halomorfe reprezentate prin: solonceacuri şi soloneţuri specifice albiilor majore ale principalelor râuri şi vertisoluri. Pe versanţii mai înclinaţi întâlnim complexe de soluri cu soluri nedezvoltate, amestecate, reprezentate prin regosol, erodisol şi sol desfundat, formate în condiţii de stepă şi silvostepă. Pe teritoriul studiat se întâlnesc atât soluri zonale, soluri intrazonale cât şi soluri nedezvoltate, în conformitate cu harta solurilor, prelucrată după date OJSPA Vaslui (a se vedea figura de mai jos). Conform Oficiul judeţean de Studii Pedologice şi Agrochimice Vaslui din cadrul Direcţiei Generale pentru Agricultură şi Alimentaţie, pe teritoriul comunei Rebricea pot fi identificate 14 tipuri de soluri şi trei complexe de soluri după cum urmează: cernoziomuri tipice, cernoziomuri cambice, soluri brune argiloiluviale, soluri eumezobazice, lăcovişti, soluri gleice, soluri negre de fâneaţă, solonceacuri, soloneţuri, vertisoluri, regosoluri, erodisoluri, soluri aluviale şi soluri desfundate. Prin bonitarea terenurilor agricole de specialişti ai OJSPA Vaslui s-a constatat că aceste tipuri de soluri în strânsă legătură cu factorii pedogenetici prezintă potenţial de producţie şi folosinţă diferit, fiind clasificate în cinci clase de calitate, notate cu cifre romane de la I-V, în studiul intitulat „Memoriu tehnic privind clasele de calitate“ (2002).  Cernoziom tipic Sol negru clinohidromorf N Sol negru clinohidromorf Vertisol Vatrã de sat Sol brun argiloiluvialv Regosol Pãdure Sol brun eumezobazic Sol aluvial Complexe de soluri Lăcovişte Erodisol Solonceac Sol gleic Sol desfundat Clasa I - cuprinde terenurile cu soluri foarte fertile, profunde, neafectate de fenomene de degradare, dar care nu se regăsesc pe teritoriul comunei. Clasa II - cuprinde soluri fertile, profunde, cu textură mijlocie, cu permeabilitate bună s-au mijlocie, slab afectate de fenomene de degradare (sărăturare, eroziune, exces de umiditate) situate pe suprafeţe plane sau slab înclinate. Sunt terenuri răspândite în zonele de platou şi culmi interfluviale din apropierea satelor Rebricea, Rateşu Cuzei şi Bolaţi. Clasa III - cuprinde terenuri cu soluri mijlociu fertile, profunde sau moderat profunde, cu textură mijlocie-grosieră sau fină, moderat afectate de fenomene de de [...]