HCL 126/2022 Pitești adoptată

JUDEȚUL ARGEȘ MUNICIPIUL PITEŞTI CONSILIUL LOCAL | HOTĂRÂRE privind aprobarea participării Muaicipiului Piteşti în cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, Componenta 5 — Valul Renovării, Apelul de proiecte de renovare energetică moderată a clădirilor publice, PNRR/2022/C5/2/B.2.1/1 şi a depunerii proiectului ”Renovațe energetică Şcoala Gimnazială Maria Preda” Consiliul Local al Municipiului Piteşti, întrunit în şedinţă ordinară; Având în vedere: -Referatul de aprobare pențru proiectul de hotărâre iniţiat de Primarul Municipiului Pitești; -Raportul nr. 15240/18.03.2022 al Direcţiei Tehnice; -Avizele comisiilor de spețialitate ale consiliului local cuprinse în procesele-verbale nr. 15955/2022, nr.15956/2022, nr.15957/2022, nr|1 5958/2022, nr.1 5959/2022; Văzând prevederile art. 129 alin, (2) lit. b) din Codul Administrativ, cu modificările şi completările ulterioare şi art. 44 alin. (1) din |Legea nr. 273 / 2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare, ale OUG nr. 124/2021 privind stabilirea cadrului instituţional! şi financiar pentru gestionarea fondurilor europene [alocate României prin Mecanismul de redresare şi reziliență, precum şi pentru modificarea şi completarea OUG nr. 155/2020 privind unele măsuri pentru elaborarea Planului național de redresare şi rezilienţă necesar României pentru accesarea de fonduri externe rambursabile şi nerambursabile în cadrul Mecanismului de redresare şi rezilienţă, ale Hotărârii nr. 209/2022 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgență a Guvernului nr. 124/2021, ale Acordului de finanţare privind implementarea investițiilor finanţate prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), precum și ale Ghidului Specific privind regulile şi condiţiile aplicabile finanţării din fondurile europene aferente P în cadrul apelurilor de proiecte PNRR/2022/C5/2/B.2.1/1 În temeiul dispoziţiilor ai . 196 alin.(1) lit.a) din Codul Administrativ, cu modificările şi completările ulterioare, | | HOTĂRĂȘTE: Art.]. Se aprobă participarea Municipiului Piteşti în cadru! Planului Naţional de Redresare și Reziliență, Componenta 5 — Valul Renovării, Apelul de proiecte de renovare energetică moderată a clădirilor publice, PNRR/2022/C5/2/B.2.1/1 și a depunerii proiectului ”Renovare energetică Școala Gimnazială Marin Preda”. Art.2, Se aprobă valoarea totală a proiectului ”Renovare energetică Școala Gimnazială Marin Preda”, în cuantum de 6.162.395,36 lei, inclusiv TVA. Art.3, Se aprobă descrierea sumară a investiţiei propusă prin proiect, în concordanță cu măsurile propuse pentru renovarea energetică a clădirii, conform anexei la prezenta hotărâre. Art.4. Se aprobă finanțarea de către Municipiul Piteşti a tuturor cheltuielilor neeligibile care asigură implementarea proiectului, în condiţiile obținerii finanţării proiectului. Art.$. Se împuternicește Primarul Municipiului Piteşti, domnul Cristian Gentea, pentru semnarea cererii de finanțare aferentă proiectului ”Renovare energetică Școala Gimnazială Marin Preda”, a tuturor actelor necesare proiectului şi a contractului de finanțare în numele Municipiului Piteşti. Art.6. Primarul Municipiului Piteşti, Direcţia Tehnică şi Direcţia Economică vor aduce la îndeplinire dispoziţiile prezentei hotărâri, care va fi comunicată acestora, de către Secretarul General al Municipiului Piteşti. PREȘEDINTE DE ŞEDINŢĂ, | TiberiuzGabriel Irimia. 'ontrasemnează pentru legalitate: SECRETAR GENERAL, Andrai_-Cătălin Măbmaăru Piteşti, Nr. 126 din 24.03.2022 AVEXA LĂ NEL PP, [26 fdteă 22 Q248.282 131 oficefimotvesidonstruet ro [3] ri - wwrw.modvestconstruct.rp PROIECTARE, CON ANȚĂ ŞI ASISTENȚĂ TEHNICĂ - CONSTRUCŢII ( DEȘCRIEREA SUMARĂ A INVESTIŢIEI "Renovare energetică Școala Gimnazială Marin Preda” 1.1.Denumirea obiectivului de investiţii ”Renovare energetică Scoala Gimnazială Marin Preda” MUNICIPIUL PITESTI - CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI PITESTI, Str.Victoriei nr. 24, judet Arges 1.3.Ordonator de credite (secundar/terţiar) NU ESTE CAZU 1.2.Ordonator UL Pr de credite/investitor 1.4.Beneficiarul investiţiei MUNICIPIUL PITESTI - CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI PITESTI, Str.Victoriei nr. 24, judet Arges 1.5.Elaboratorul documentaţiei S.C. MODVEST CONSTRUCT 2000 SRL STRADA STEFAN CEL MARE NR. 32A , PITESTI,JUDETUL ARGES e-mail : office modvestconstruct.ro ai Mea ST 0248.282.131 2. 2.1.Prezentarea conte oficeBmodvestronstruct ra [a] www.modvestconstruct.rb xiste i necesitate RUCGT EI lizarii | rarilor xtului: politici, strategii, legislaţie, acorduri relevante, structuri instituționaie şi financiare In contextul actual, glob al, apare necesitatea stringenta de identificare a resurselor pentru dezvoltarea durabila a coledtivitaţilor locale, care prezinta o importanţa deosebita din punct de vedere economic, social și dultural cu asigurarea unui climat investiţional pentru localitațile din regiunile dezavantajate/subdezvoltate ale României. Implementarea investiții vieţii cetațenilor, la conservă de CO2, fara a afecta echilib In situația neadoptarii p durabila a localitaților sara constau în imposibilitatea d conduce pe termen lung neconformarea la legislaţi angajamentelor de reducere or în infrastructura va fi in masura sa conduca la creșterea calitaţii area resurselor primare, protecția mediului prin reducerea emisiilor rul ecosferei. revederilor referitoare la investiţiile în proiecte privind dezvoltarea te/dezavantajate, consecințele negative care ar putea fi produse esfașurarii unui program investiționa! concret și coerent, care ar a neasigurarea standardelor de calitate a vieții, precum și la a europeana în domeniul protecţiei mediului și neîndeplinirea a emisiilor. Totodata, situația este |determinata de interesul statului român de a demonstra buna- credinţa, prin îndeplinirea condiţionalitaţilor asumate în raport cu partenerii elvețieni, în condiţiile actualelor negocieri pentru viitoarea perioada de programare.* Masurile de eficientizare energetica propuse sunt in concordanta cu obligatiile Romaniei, respectiv Directiva 2012/27/JE a Parlamentului European si a Consiliului din 25 octombrie 2042 privind eficienta energetica, de modificare a Directivelor 2009/125/CE si 2010/30/UE si de abrogare a Directivelor 2004/8/CE si 2006/32/CE, Directiva (UE) 2018/2002 de modificare a Directivei 2012/27/UE. privind eficiența energetica si Directiva 2010/31/UE a Parlamentului European si a Consiliului di Comisia a lansat potenţialului” (COM(2006) publicul larg, factorii de de 19 mai 2010 privind performanta energetica a cladirilor „Planul de acţiune pentru eficienţa energetică: realizarea )545) în 2006. Scopul acestui plan de acţiune a fost de a mobiliza cizie politică și actorii de pe piaţă și de a transforma piața internă a energiei într-un mod care să ofere cetățenilor UE infrastructuri (inclusiv clădiri), produse (inclusiv aparate și autoturisme) și s energetic din lume. Obiect energie și de a lua măsuri steme de energie care să fie cele mai eficiente din punct devedere vul planului de acţiune este de a controla şi a reduce cererea de punctuale cu privire la consum și aprovizionare pentru a economisi 20% din consumul anual de energie primară până în 2020 (în comparație cu previziunile privind consumul energetic pentru Cu toate acestea, c doar jumătate din obiectivu 2011 pentru eficienţă ener Directiva privind eficienţ: Aceasta obligă statele me eficiență energetică pentr asemenea, Directiva stabile Pentru realizarea ob decarbonizare a clădirilor. de intensificarea eforturild regenerabile, cu sprijinul en Automatizarea și s 2020). ând estimările recente au sugerat că UE este pe cale să realizeze de 20%, Comisia a reacționat prin elaborarea unui nou și vast Plan getică (PEE) (COM(2011)0109). a energetică (2012/27/UE) a intrat în vigoare în decembrie 2042. mbre să stabilească obiective naţionale indicative în materie de u 2020 pe baza consumului de energie primar sau final. De ște norme obligatorii pentru utilizatorii finali și furnizorii de energie. iectivelor de decarbonizare ale UE, este necesar să se realizeze o Acest lucru presupune renovarea parcului imobiliar existent, alături r în materie de eficiență energetică și de energie din surse ergiei electrice şi al încălzirii urbane decarbonizate. istemeie de control ale clădirilor pot răspunde mai bine nevoilor ocupanților acestora și po: oferi flexibilitate sistemului de energie electrică prin reducerea și pa i e sare UCT E] 0248.202.131 olicefimoavesieonatruct ro [3] : www.modvestconstruct.re i A ȘI AS | TEHNICĂ - CONSTRUCȚII € reorientarea cererii şi prin stocarea termică. Obiectivele UE pentru 2020 prevăd utilizarea mai largă a energiei din surse regenerabile România ca stat membru al UE, are obligaţia să respecte standardele comunitare de mediu şi eficienţă energetică ă stabilite prin directivele specifice şi să contribuie la realizarea obiectivelor strategice şi politicilor europene în ceea ce priveşte dezvoltarea durabilă. Strategia Europa 2020 stabileşte pentru energie, trei obiective majore 20/20/20, noile obiective fiind promovate în contextul Concluziilor Consiliului European din octombrie 2014 privind, atât ponderea energiei regenerabile în consumul pentru regenerabile de 27%, cât şi ţinta privind eficienţa energetică de 27% până în 2030. Ţinteie asumate de România pentru reducerea emisiilor de GES şi îmbunăţăţirea eficienţei energetice până în 2020 se ridică la media UE de 20% în timp ce pentru energii regenerabile, ţinta a fost stabilită la 24,3%, existând potenţial semnificativ pentru a atinge ţinta UE din 2030 mai devreme. Conform Directivei |2009/28/CE, România are obligaţia ca în anul 2020, să asigure din surse regenerabile, cel puţin 24% din consumul finai brut de energie. Pentru a realiza mai ușor obiectivele prevăzute trebuie promovata și încurajata eficienţa energetică şi economia de energie. Utilizarea surselor de energie regenerabilă nu este o opţiune ci o obligativitate. Emisia gazelor cu efect de seră reprezintă o ameninţare serioasă în ceea ce priveşte producerea schimbărilor clirhatice, cu efecte potenţial dezastruoase asupra omenirii. Utilizarea surselor regenerabile de energie (SRE), împreună cu îmbunătăţirea eficienței energiei (EE) pot contribui la reducerea consumului de energie, la reducerea emisiilor gazelor cu efect de seră şi, în consecinţă, la prevenirea schimbărilor climatice periculoase. Drumul către o economie cu emisii scăzute de carbon înseamnă dezvoltarea unui sector public locai capabil să identifice şi să sprijine oportunităţile economice. În particular, sectorul public local poate juca un rol strategic, ca administrator a! teritoriului şi aplicant final al politicilor publice. Obiectivul general al strategiei sectorului energetic îl constituie satisfacerea necesarului de energie atât în prezent, cât si pe termen mediu si lung, la un pret cât mai scazut, adecvat unei economii moderne de piata si unui standard de viata civilizat, în condiţii de calitate, siguranta în alimentare, cul respectarea principiilor dezvoltarii durabile. Ayând. în vedere rolul energiei pentru societate precum si pentru toate ramurile economice, dezvoltarea acestui sector se realizeaza sub supravegherea statului, prin elaborarea si transpunerea în practica a unei strategii sectoriale iar pe termen scurt prin implementarea unei politici corelate cu documentul strategic. Tinând cont ca aceste elemente vizeaza interesul public și constituie sițiiații extradrdinare și de urgenţa a caror reglementare nu poate fi amânata, se aproba PNRR/2022/C5/2/B.2.111, PNRR/2022/C5/2/B.2.2/1, Componenta C5 — Valul Renovării, Axa 2 - Schema de granturi pentru eficiență energetică și reziliență în clădiri publice, Operaţiunea B: Renovarea energetică moderată sau aprofundată a clădirilor publice, în cadrul Planului Naţional de Redresare și Rezilienţă (PNRR). Obiectivul specific: Renovarea energetică moderată sau aprofundată a clădirilor rezidenţiale multifamiliale, respectiv renovarea integrată a clădirilor rezidențiale mulitifamiliale (eficiență energetică și consolidare seismică), renovarea energetică moderată sau aprofundată a clădirilor publice, respectiv renovarea integrată a clădirilor publice (eficiență energetică și consolidare seismică). Axa de investiţii 2: d de granturi pentru eficiență energetică și reziliență în clădiri publice Operaţiunea B.2 — publice enovarea energetică moderată sau aprofundată a clădirilor Amplasamentul investiţi judeţul Argeș. UAT municipiul Pitești, fiind cadastral 89778). Daia 282.131 si ei rbeer EI | wwrw.modvestconstruct.ro R Scoala Gimnaziala Marin Preda, mun Pitesti este o scoala cu veche traditie in istoria invatamantului pitestean , fiind datata la 1964 Analiza situaţiei existente şi identificarea necesitaţilor şi a deficienţelor ei este: str. Pictor Nicolae Grigorescu, nr. 37, municipiul Pitești, Beneficiarul lucrarii este Mun. Pitesti , judetul Arges. Imobilul se află în proprietatea amplasat în intravilanul localităţii conform CF 89778 (nr. Cladirea are un regim de inaltime P -parter+2 E (etaje) cu urmatorii parametri constructivi: Caracteristicile geometrice ale cladirii Aconstruita Adesfasurata V*uu incaizit mp. mp me 778 2334 | 8052.51 Din punct de vedere al tipologiei cladirilor, cladirea studiata se caracterizeaza prin: Zona teritoriala - urb Funcţiune - cladire d Regim înalțime — P+ Clasa de importanţa major pentru siguran Categoria de impo 766/1997). Perioada de colt Tc= ana e invatamant PE Ii ( conform P100-1/2013 ) — Cladiri care prezinta un pericol ţa publica rtanța C - construcţie de importanța normala (conform HG 0.7secunde, a9=0.25 3. Descrierea constructiei existente 3.1.Particularitati ale amplasamentului: Descrierea amplasamentului (localizare, suprafata teren ului, dimensiuni in plan): Dl Amplasament: Argeș. Ci Suprafata teren Dl Suprafata cons DU Suprafata desfa str. Pictor Nicolae Grigorescu, nr. 37, municipiul Pitești, judeţul ului: 7824 m3; truita : 778m2 (conform extras C.F. si masuratori); surata : 2334 m? (conform masuratori); D240 282 131 oificaf rave www.modvestconstruci.ro Relatiile cu zone invec posibile: În (o mere =] hate, accesuri existente si/sau cai de acces Nord strada Florilor , Mihailescu Bogdan, Primaria Pitesti ADP, ionescu Marioara Olga | Est Ene lulian, Luca Marcela, Dobrin Gheorghita Vest Manea lon,Nicolae Eugenia, DPMP ( patiu verde), Sorescu Diana, | Sud strada Nicolae Grigorescu, Lisiveanu C-tin, lonut Pandelica, Primaria Pitesti ADP c. Date seismice si climatice Municipiul Pitești este situat în partea central-sudică a României, între Carpaţii Meridionali și Dunăre, în nord-vestul re cu Râul Doamnei, în punc meridianul de 24*52' longitu Municipiul Pitești se află (sud), care urcă până ia 3 Papucești se află cota de giunii istorice Muntenia. Orașul se află la confluența râului Argeș ul de intersecţie al paralelei de 44*51'30" latitudine nordică cu dine estică. la o altitudine de 250 m, la nivelul albiei minore a râului Argeş 56 m, în cartierul Trivale (vest). La nord-vest de terasa Trivale- 373 m, iar la est de Valea Mare-Podgoria, cota de 406 m. În sectorul de vest-sud-vest al satului Mica, în comuna Bascov, se găsește cota de 439 m (Pădurea Bogdăneasa). S inclusiv parcul Trivale de 70 Este un important nod distanță de 108 km), dar ș nodul Pitești Est, pornesc acesta din urmă, în centru intersectează și în nodul F DN67B, în vestul Piteștiulu Moșoaia, Băbana, Cocu și uprafața municipiului Pitești este de 11117,13 ha, 111,17 kmă, 00 ha (calculată în anul 2014). (utier, orașul fiind legat de București prin autostrada A1 (la o prin şoseaua națională DN7. De la o primă intersecție a lor, în N73 către Brașov (139 km) și DN65 către Slatina (61 km), iar din Piteștiului pornește DN67B către Drăgășani; DN7 și A1 se mai Pitești Nord, de unde DN7 continuă spre Râmnicu Vâlcea. Din i pornește șoseaua județeană DJ703E, care duce spre vest la Uda. Județul Argeș prezintă yn relief variat, cuprinzând majoritatea formelor de relief: munți, dealuri, podișuri, câmpii, defileuri și chei. Este un relief care coboară 'în trepte distincte, asemenea unui imens amfiteatru, din înaltul munților, de la altitudinea de peste 2500 m, reprezentând crestele cete na înalte ale Făgărașilor, spre dealurile:subcarpatice, podișuri și câmpie, până la 160 m în Câmpia Română. d. Studii de teren (i)studiu geotehnic pentru soluţia de consolidare a infrastructurii conform reglementărilor tehnice în vigoare; Studiul geotehnic a fost intocmit de SC OMEGA CONSTRUCT SRL si verificat de ing. Manescu Gh lon Elementele caracteristice privind amplasarea cladirii în zona și mediul construit sunt urmatoarele: zona climatica: |l c 15%; p harţii de zonare climatica a României, din SR 1907-1, Te = » 0248 282 331 Oi rm pic rstr us tu [3] vrrw.modvesteonstruci.ro ROIECTARE, CON! e zona eoliana: IV contor harţii de încadrare a !ocalitaţilor în zone eoliene, din SR 1907-41; incadrarea localităților în zone soliere Li ; == » B2aBz02.131 Ora maia ntructu re [a] www.modvestconstruci.ro PROIECTARE, CONSULTANȚĂ ŞI ASISTENȚĂ TEHNICĂ - CONSTRUCȚII CIVILE, INDUSTRIALE ȘI ACRICOLE Zona studiata este IV ,chracterizata prin viteza conventionala conform tabelului anexat E | Amplasament clădire Zona eoliană | în localități în afara localităţii v pă v pis | 80 15.0 10,0 21,54 Ul] 5.0 8,55 LA!) 13.39 li 45 |_ 7.45 | 5.0 10.90 40 5,35 | poziţia faţa de vânturile dominante: amplasament neadapostit pentru faţade si sunt sub influenta moderata a vânturilor de sud-vest, nord-vest şi nord,viteza medie a vantului este de 7 m/s 5 >2 E >9 za e >aa >61 km/h Viteză vânt 20 zum 23 ate | 30 ze | same | | 10 ae s ae 0 aie 1 a Din punct de vedere climatic, Mun. Pitesti se caracterizeaza printr-o clima temperat continentala, temperata, i amplitudine moderata a variatiilor sezoniere a temperaturii si prin precipitatii cantitativ re use. www.modvestconstructiro PROIECȚARE. CONSUL TANȚĂ ŞI ASISTENȚĂ TEHNICĂ - CONSTRUCȚII CPALE, INDUSTRIALE ȘI AGRICOLE Temperatura şi precipitaţiile medii an 100 mm 30*c 73 mm 20 "ore 30 mm 25 mm -10e -z0-c lan La) mar ar mai hm mut Aug sep Se Noi Dec Precipirarii — Maxima medie zilnică - - Zile fierbinţi — Minima medie zilnică Nopți reci | zona amplasamentului leste constituit din pachetul de loess cat A cu sensibilitate la umezire. - Adancimea de inghet se de 60-70 cm. conform STAS 6054-77.Terenul de fundare din - Conform NP-082-2004 incarcari date de vânt si CR 1-1-4/2012 evaluarea actiunii vantului asupra constructiilor, zona studiata se caracterizeaza prin V2m = 50 m/s şi P10 = 0,5 KN/mp. O02aB 282.131 guano aa stia ru [5] www. .modvestconstruci.ro ROIECTAF N NTĂ TEHN CONSTRI - Conform CR1-1-3-2005 incarcari date de zapada zona studiata se caracterizeaza gz = 2 KN/mp. SCARA 13.008 000 - Clasa de importanţa a construcţiei se stabileşte conform Normativul P 100 — 1/2013 : imobilul se încadreaza în clasa II- cladiri care prezinta un perico! major Clasa de importanţa Tipuri de cladiri le Cladiri având| funcțiuni esenţiale, pentru care pastrarea integritaţii pe! durata cutremurelor este vitalapentru protecţia civila, cum sunt: (a) Spitale şi |alte cladiri din sistemul de sanatate, care sunt dotate cul servicii de urgența/ambulanţa și secții de chirurgie; (b) Staţii de pompieri, sedii ale poliţiei și jandarmeriei, parcaje supraterane multietajate şi garaje pentru vehicule ale serviciilor del urgenţade diferite tipuri; (c) Staţii de pțoducere și distribuţie a energiei şi/sau care asiguraservicii | esenţiale pentru celelalte categorii de cladiri menţionate aici; (d) Cladiri care conţin gaze toxice, explozivi și/sau alte substanțe periculoase; (e) Centre dejcomunicații şi/sau de coordonare a situaţiilor de urgenţa; (f) Adaposturi| pentru situaţii de urgenţa; (9) Cladiri cu funcțiuni esenţiale pentru administraţia publica; (h) Cladiri cu func [...]