HCL 125/2022 Pitești adoptată

JUDEȚUL ARGEȘ MUNICIPIUL PITEŞTI CONSILIUL LOCAL Rezilienţă, Componenta 5 — HOTĂRÂRE lul Renoyării, Apelul de proiecte de renovare energetică moderată a privind aprobarea nt 5 Val Municipiului Pitești în cadrul Planului Naţional de Redresare şi clădirilor publ ”Renova Consiliul Local al Munic Având în vedere: ţ re energetică Colegiul Economic Maria Teiuleanu” e, PNRR/2022/C5/2/B.2.1/1 şi a depunerii proiectului ipiului Piteşti, întrunit în şedinţă ordinară; -Referatul de aprobare pentru proiectul de hotărâre inițiat de Primarul Municipiului Pitești; -Raportul nr, 15128/18.0 -Avizele comisiilor del 15955/2022, nr.15956/2022, nr.14 Văzând prevederile art. 1 ulterioare şi art. 44 alin. (1) din completările ulterioare, ale OUG gestionarea fondurilor europene pentru modificarea şi comple naţional de redresare şi rezilie nerambursabile în cadrul Mecanis Normelor metodologice de aplici Acordului de finanţare privi 8.2022 al Direcţiei Tehnice; specialitate ale consiliului local cuprinse în procesele-verbale nr. 957/2022, nr,15958/2022, nr.15959/2022; 29 alin. (2) lit. b) din Codul Administrativ, cu modificările şi completările Legea nr. 273 / 2006 privind finanţele publice locale, cu modificările și nr. 124/2021 privind stabilirea cadrului instituţional şi financiar pentru alocate României prin Mecanismul de redresare şi reziliență, precum şi puii OUG nr. 155/2020 privind unele măsuri pentru elaborarea Planului ă necesar României pentru accesarea de fonduri externe rambursabile și mului de redresare şi rezilienţă, ale Hotărârii nr, 209/2022 pentru aprobarea are a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 124/2021, ale plementarea investiţiilor finanţate prin Planul Naţional de Redresare şi nd i Rezilienţă (PNRR), precum e Ghidului Specific privind regulile şi condiţiile aplicabile finanţării din fondurile europene aferente P În temeiul dispoziţiilor art ulterioare, Art,l. Se aprobă partie Reziliență, Componenta 5 — Valul publice, PNRR/2022/C5/2/B.2.1/ Teiuleanu”. Art.2. Se aprobă valoa Teiuleanu”, în cuantum de 6.247. Art.3, Se aprobă descrid propuse pentru renovarea energeti Art.4. Se aprobă finanțan implementarea proiectului, în cor în cadrul apelurilor de proiecte PNRR/2022/C5/2/B.2.1/1 196 alin.(1) lit.a) din Codul Administrativ, cu modificările şi completările HOTĂRĂȘTE: parea Municipiului Piteşti în cadrul Planului Naţional de Redresare și Renovării, Apelul de proiecte de renovare energetică moderată a clădirilor | și a depunerii proiectului ”Renovare energetică Colegiul Economic Maria ea totală a proiectului ”Renovare energetică Colegiul Economic Maria 453,70 lei, inclusiv TVA. rea sumară a investiţiei propusă prin proiect, în concordanță cu măsurile că a clădirii, conform anexei la prezenta hotărâre. ea de către Municipiul Piteşti a tuturor cheltuielilor neeligibile care asigură diţiile obţinerii finanțării proiectului. Art.5. Se împuternicește cererii de finanțare aferentă proie actelor necesare proiectului şi a c Art,6. Primarul Municip dispoziţiile prezentei hotărâri, c Piteşti. Piteşti, Nr. 125 din 24.03.2022 Primarul Municipiului Piteşti, domnul Cristian Gentea, pentru semnarea tului "Renovare energetică Colegiul Economic Maria Teiuleanu”, a tuturor ntractului de finanţare în numele Municipiului Piteşti. ului Piteşti, Direcţia Tehnică și Direcţia Economică vor aduce la îndeplinire f va fi comunicată acestora, de către Secretarul General al Municipiului PREŞEDINTE DE ȘEDINȚĂ, Tiberţu-Gabriel Irimia Contrasemnează pentru legalitate: SECRETAR GENERAL, Andrei-Cătăliu Căluoăru | ÎNEX LA CL NP, 5] 3. LA) E) „42 7. DESCRIEREA SUMARĂ A ÎNVESTIȚIEI ”Renovare energetică Colegiul Economic Maria Teiuleanu” | 1.1. Denumirea oiecăiuli de investiţii Renovare energefică Colegiul Economic „Maria Teiuleanu”, Municipiul Pitești, b-dul Eroilor, nr. 26-28 1.2. Ordonator principal de credite/investitor MUNICIPIUL PITESTI - CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI PITESTI, Str.Victoriei nr. 24, judet Arges 1.3. Ordonator de credite (secundari/terţiar) NU ESTE CAZUL 1.4. Beneficiarul investiţiei MUNICIPIUL PITESTI - CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI PITESTI, Str.Victoriei nr. 24, judet Arges 1.5. Elaboratorul documentaţiei S.C.CONSULTING URBAN PROIECT GRUP S.R.L, S.C.CONSULTING URBAN PROIECT GRUP S.R.L, cu sediul în Pitești, Jud. Argeș, str. 1.C. Brătianu, Nr 1,Tel : 0744 893 7 In contextul actual, global, apare necesitatea stringenta de identificare a resurselor pentru dezvoltarea durabila |a colectivitaţilor locale, care prezinta o importănţa deosebita din punct de vedere economic, social și cultural cu asigurarea unui climat investiţional pentru localitaţile din regiunile dezavantajate/subdezvoltate ale României. Implementarea investițiilor în infrastructura va fi in masura sa conduca la creșterea calitaţii vieţii cetațenilor, lă conservarea resurselor primare, protecţia mediului prin reducerea emisiilor de CO2, fara a afecta echilibrul ecosferei. In situația neadoptarii | prevederilor referitoare la investiţiile în proiecte privind dezvoltarea durabila a localitaţilor sarace/dezavantajate, consecințele negative care ar putea fi produse constau în imposibilitatea desfașurarii unui program investiţional! concret și coerent, care ar conduce pe termen lung la neasigurarea standardelor de calitate a vieții, precum și la neconformarea la legislația europeana în domeniul protecţiei mediului și neîndeplinirea angajamentelor de reducere a emisiilor. Totodata, situaţia este determinata de interesul statului român de a demonstra buna- credința, prin îndeplinirea condiționalitaţilor asumate în raport cu partenerii elvețieni, în condițiile actualelor negocieri pentru viitoarea perioada de programare.” Masurile de eficientizare energetica propuse sunt in concordanta cu obligatiile Romaniei, respectiv Directivă 2012/27/UE a Parlamentului European si a Consiliului din 25 octombrie 2012 privind eficienta energetica, de modificare a Directivelor 2009/125/CE si 2010/30/UE si de abrogare a Directivelor 2004/8/CE si 2006/32/CE, Directiva (UE) 2018/2002 de modificare a Directivei 2012/27/UE privind eficiența energetica si Directiva 2010/31/UE a Parlamentului European si a Consiliului din 19 mai 2010 privind performanta energetica a cladirilor. Automatizarea și sistemele de control ale clădirilor pot răspunde mai bine nevoilor ocupanților acestora și pot oferi flexibilitate sistemului de energie electrică prin reducerea și reorientarea cererii şi prin stocarea termică. Obiectivele UE pentru 2020 prevăd utilizarea mai largă a energiei din surse regenerabile. România ca stat membru al UE, are obligaţia să respecte standardele comunitare de mediu şi eficienţă energetică stabilite prin directivele specifice şi să contribuie la realizarea obiectivelor strategice şi politicilor europene în ceea ce priveşte dezvoltarea durabilă. Strategia Europa 2020 stabileşte pentru energie, trei obiective majore 20/20/20, noile obiective fiind promovate în contextul Concluziilor Consiliului European din octombrie 2014 privind, atât ponderea energiei regenerabile în consumul pen 27% până în 2030. Ţintele îmbunătăţirea eficienţei energ energii regenerabile, ţinta a fo ţinta UE din 2030 mai devrem ru regenerabile de 27%, cât şi ţinta privind eficienţa energetică de asumate de România pentru reducerea emisiilor de GES şi etice până în 2020 se ridică la media UE de 20% în timp ce pentru st stabilită la 24,3%, existând potenţial semnificativ pentru a atinge = Conform Directivei 2009/28/CE, România are obligaţia ca în anul 2020, să asigure din surse regenerabile, cel puţin 24% di h consumul final brut de energie. Pentru a realiza mai ușor obiectivele prevăzute trebuie promovata și încurajata eficienţa energetică și economia de energie. Utilizarea surselor de energie legenerabilă nu este o opțiune ci o obligativitate. Emisia gazelor cu efect de seră reprezintă o ameninţare serioasă în ceea ce priveşte producerea schimbărilor climatice, cu efecte potenţial dezastruoase asupra omenirii. Utilizarea surselor regenerabile de energie (SRE), împreună cu îmbunătăţirea eficienţei energiei (EE) pot contribui reducerea consumului de energie, la reducerea emisiilor gazelor cu efect de seră şi, în |consecinţă, la prevenirea schimbărilor climatice periculoase. Drumul către o economie cu emisii scăzute de carbon înseamnă dezvoltarea unui sector public loca! capabil să identifi public local poate juca un r politicilor publice. Conform Directivei din surse regenerabile, ce Pentru a realiza mai energetică și economia de e e şi să sprijine oportunităţile economice. În particular, sectorul | strategic, ca administrator al teritoriului şi aplicant final al 2009/28/CE, România are obligaţia ca în anul 2020, să asigure puțin 24% din consumul final brut de energie. șor obiectivele prevăzute trebuie promovata și încurajata eficienţa ergie. Utilizarea surselor de energie regenerabilă nu este o opţiune ci o obligativitate. Emisia gazelor cu ef producerea schimbărilor cli surselor regenerabile de en contribui la reducerea consu în consecinţă, la prevenirea emisii scăzute de carbon îns să sprijine oportunităţile ecor ca administrator al teritoriulu Obiectivul! general al! de energie atât în prezent, că economii moderne de piata s alimentare, cu respectarea p societate precum si pentru t sub supravegherea statului, [ iar pe termen scurt prin imple Tinând cont ca a extraordinare și de urgen PNRR/2022/C5/2/B.2.1/11, C pentru eficiență energetică și Conform Directivei din surse regenerabile, cel Pentru a realiza mai u energetică și economia de en Utilizarea surselor de ener Emisia gazelor cu efe producerea schimbărilor clim surselor regenerabile de ene ct de seră reprezintă o ameninţare serioasă în ceea ce priveşte atice, cu efecte potenţial dezastruoase asupra omenirii. Utilizarea rgie (SRE), împreună cu îmbunătăţirea eficienţei energiei (EE) pot ului de energie, la reducerea emisiilor gazelor cu efect de seră şi, schimbărilor climatice periculoase. Drumul către o economie cu eamnă dezvoltarea unui sector public local capabil să identifice şi omice. În particular, sectorul public local poate juca un rol strategic, şi aplicant final ai politicilor publice. strategiei sectorului energetic îl constituie satisfacerea necesarului t si pe termen mediu si lung, la un pret cât mai scazut, adecvat unei i unui standard de viata civilizat, în conditii de calitate, siguranta în rincipiilor dezvoltarii durabile. Având în vedere rolul energiei pentru ate ramurile economice, dezvoltarea acestui sector se realizeaza prin elaborarea si transpunerea în practica a unei strategii sectoriale *mentarea unei politici corelate cu documentul strategic. este elemente vizeaza interesul public și constituie situaţii ţa a caror reglementare nu poate fi amânata, se aproba mponenta C5 — Valul Renovării, Axa 2 - Schema de granturi reziliență în clădiri publice 2009/28/CE, România are obligaţia ca în anul 2020, să asigure puţin 24% din consumul final brut de energie. șor obiectivele prevăzute trebuie promovata și încurajata eficienţa Nergie. gie regenerabilă nu este o opțiune ci o obligativitate. ct de seră reprezintă o ameninţare serioasă în ceea ce priveşte atice, cu efecte potenţial dezastruoase asupra omenirii. Utilizarea rgie (SRE), împreună cu îmbunătăţirea eficienţei energiei (EE) pot contribui la reducerea consumului de energie, la reducerea emisiilor gazelor cu efect de seră şi, schimbărilor climatice periculoase. Drumul către o economie cu în consecinţă, la prevenirea emisii scăzute de carbon îns amnă dezvoltarea unui sector public locai capabil să identifice şi să sprijine oportunităţile economice. În particular, sectorul public local poate juca un rol strategic, ca administrator al teritoriului] şi aplicant final al politicilor publice. Obiectivul genera! al strategiei sectorului energetic îl constituie satisfacerea necesarului de energie atât în prezent, cât si pe termen mediu si lung, ia un pret cât mai scazut, adecvat unei economii moderne de piata si unui standard de viata civilizat, în conditii de calitate, siguranta în alimentare, cu respectarea principiilor dezvoltarii durabile. Având în vedere rolul energiei pentru societate precum si pentru tgate ramurile economice, dezvoltarea acestui sector se realizeaza sub supravegherea statului, prin elaborarea si transpunerea în practica a unei strategii sectoriale iar pe termen scurt prin implementarea unei politici corelate cu documentul strategic. Liceul Maria Teiuleanu din , mun. Pitesti este un liceu cu veche traditie in istoria invatamantului pitestean | fiind datata la 1964 Anal i Amplasamentul investiţiei este: str. Pictor Nicolae Grigorescu, nr. 37, municipiul Pitești, judeţul Argeș. Beneficiarul lucrarii este Mun. Pitesti , judetul Arges. Imobilul se află în proprietatea UAT municipiul Pitești, fiind amplasat în intravilanul localităţii conform CF91535 (nr. cadastral 91535). Cladirile analizate au regim de inaltime P —parter+2 E (etaje) C2 cu urmatorii parametri tii Caracteristicile geometrice ale cladirii C2 Ciadire principala Liceu Sali de clasa Aconstruita Acesta 'surata V*uu incalzit mp mp mc 786 2367 | 8098,51 Din punct de vedere a! tipologiei cladirilor, cladirea studiata se caracterizeaza prin: e Zonateritoriala - urbana Funcțiune - cladire de Regim înalțime — P+2 Clasa de importanţa major pentru siguran Categoria de importa 766/1997). > invatamant E | (conform P100-1/2013 ) — Cladiri care prezinta un pericol a publica nța C - construcție de importanţa normala (conform HG Perioada de colt Tc= D.7secunde, ag=0.25 ] 3. Descrierea constructiilor existente 3.1. Particularitati ale amplasamentului: Descrierea amplasamentului (localizare, suprafata teren ului, dimensiuni in plan): D) Amplasament: Bulevardul Eroilor Nr 26-28 , Municipiul Pitești, judeţul Arges. CI Suprafata terenului: 13264 mz; [Il Corp C2 Di Suprafata construita : 786m2 (conform extras C.F. si masuratori); DI Suprafata desfasurata : 2367 m2 (conform masuratari); c. Date seismice si climaţice Municipiul! Pitești este situat în partea central-sudică a României, între Carpaţii Meridionali și Dunăre, în nord-vestul regiunii istorice Muntenia. Orașul se află la confluența râului Argeș cu| Râul Doamnei, în punctul de intersecţie al paralelei de 44*51'30" latitudine nordică cu meridianu! de 24*52' longitudine estică. Municipiul Pitești se află la o altitudine de 250 m, la nivelul albiei minore a râului Argeș (sud), care urcă până la 356 m, în cartierul Trivale (vest). La nord-vest de terasa Trivale-Papuceşti se află cota de 373 m, iar la est de Valea Mare- Podgoria, cota de 406 m. În sectorul de vest-sud-vest al satului Mica, în comuna Bascov, se găsește cota de 439 m (Pădurea Bogdăneasa). Suprafața municipiului Piteşti este de 11117,13 ha, 111,17 km?, inclusiv parcul Trivale de 7000 ha (calculată în anul 2014). Este un important nbd rutier, orașul fiind legat de București prin autostrada A1 (la o distanță de 108 km), dar și prin șoseaua națională DN7. De la o primă intersecţie a lor, în nodul Pitești Est, pornesc DN73 către Brașov (139 km) și DN65 către Slatina (61 km), iar din acesta din urmă, în centrul Piteștiului pornește DN67B către Drăgășani; DN7 şi A1 se mai intersectează și În nodul Piteşti Nord, de unde DN7 continuă spre Râmnicu Vâlcea. Din DN67B, în ves Piteștiului pornește șoseaua judeţeană DJ703E, care duce spre vest la Mosoaia, Băbana, Cocu și Uda. Județul Argeş rezină un relief variat, cuprinzând majoritatea formelor de relief: munţi, dealuri, podișuri, câmpii, defileuri şi chei. Este un relief care coboară în trepte distincte, asemenea unui imens amfiteatru, din înaltul munţilor, de la altitudinea de peste 2500|m, reprezentând crestele cele mai înalte ale Făgărașilor, spre dealurile subcarpatice, podișuri şi câmpie, până la 160 m în Câmpia Română, d. Studii de teren Elementele caracteriștice privind amplasarea cladirii în zona și mediul construit sunt urmatoarei ă e zona climatica: Il conform harţii de zonare climatica a României, din SR 1907-1, Te = -15%C | + zona eoliana: IV conform harţii de încadrare a localitaţiior în zone eoliene, din SR 1907-1; Încadrarea localităţilor în zane eoliene Zona studiata este IV „caract erizata prin viteza conventionala conform tabelului anexat Amplasament clădire Zona eoliană | în localități în afara localității y pi v pă | 80 16.0 10.0 21,54 [ 5 8.55 | 70 13.39 i 44 7,45 50 10,90 < IV 4.0 535 | 4.0 5,35 —— o poziţia faţa de vânturil ? m/s Viteză vânt oz Din punct de vedere se ze 75 mie 2 ie 1 mie "o uite 5 ze a precipitatii cantitativ reduse. - 2 « >: -„ >2s » >sa >5I km/h dominante: amplasament neadapostit pentru faţade si sunt sub influenta moderata a "T de sud-vest, nord-vest şi nord,viteza medie a vantului este de limatic, Mun. Pitesti se caracterizeaza printr-o clima temperat continentala, temperata, cu amplitudine moderata a variațiilor sezoniere a temperaturii si prin Temperatura şi precipitaţiile medii „oc 102 mmm 75 mm sare somm o“ 73 mm -"a"c -z0* Precipitatii adi Muxiroa medie riinică Zile Berbiaţi — Minima medie ziincă Adancimea de inghet este de 60-70 cm. conform STAS 6054-77 .Terenul de fundare din zona amplasamentului este constituit din pachetul de loess cat A cu sensibilitate la umezire. Conform NP-082-2004 incarcari date de vânt si CR 1-1-4/2012 evaluarea actiunii vantului asupra constructiilor, zona studiata se caracterizeaza prin V2m = 50 m/s şi P10 = 0,5 KN/mp. Rotmnanie Peaata & meri e aaa eu m me nt - Conform CR1-1-3-2005|incarcari date de zapada zona studiata se caracterizeaza gz = 2 KN/mp. N A SCARA 13.000.000 Ca rea soi? — TI —r i - Clasa de importanţa a construcţiei se stabileşte conform Normativul P 100 — 1/2013 : imobilui se încadreaza în) clasa !I- cladiri care prezinta un pericol major Clasa dej importanţa Tipuri de ciadir YI,e Cladiri având funcțiuni esențiale, pentru care pastrarea integritaţii pe durata cutremurelor este vitalapentru protecţia civila, cum sunt: (a) Spitale şi alte cladiri din sistemul de sanatate, care sunt dotate cu servicii de urgența/ambulanța și secții de chirurgie; (b) Staţii de | pompieri, sedii ale poliţiei si jandarmeriei, parcaje supraterane multietajate şi garaje pentru vehicule ale serviciilor de urgenţade difețite tipuri; (c) Staţii de producere şi distribuţie a energiei şi/sau care asiguraservicii esențiale pentru celelalte categorii de cladiri menţionate aici; (d) Cladiri cate conţin gaze toxice, explozivi şi/sau alte substanțe periculoase; (e) Centre de comunicaţii și/sau de coordonare a situațiilor de urgenţa; (f) Adaposturi pentru situații de urgenţa; (9) Cladiri cu funcțiuni esenţiale pentru administrația publica; (h) Cladiri cu funcțiuni esenţiale pentru ordinea publica, gestionarea situaţiilor de urgenţa, apararea și securitatea naţionala; (î) Cladiri care |adapostesc rezervoare de apa şi/sau staţii de pompare esenţiale pentru situații de rgenţa și alte cladiri de aceeași natura 1.4 Cladiri care p prabușirii sau (a) Spitale și fezinta un pericol major pentru siguranţa publica în cazul avarierii grave, cum sunt: alte cladiri din sistemul de sanatate, altele decât cele din clasa |, cu o capacitate de peste 100 persoane în aria totala expusa; (b) Şcoli, licee, universitaţi sau alte cladiri din sistemul de educaţie, cu o capacitate de peste 250 persoane în aria totala expusa; (c) Aziluri de batrâni, creșe, gradiniţe sau alte spații similare de îngrijire a persoanelor (d) Cladiri rpultietajate de locuit, de birouri și/sau cu funcțiuni comerciale, cu o capacitate de peste 300 de persoane în aria totala expusa; (e) Sali de conferințe, spectacole sau expoziţii, cu o capacitate de pestel 200 de persoane în aria totalaexpusa, tribune de stadioane sau sali dei sport; Cladiri din patrimoniul cultural național, muzee ș.a.; (g) Cladiri parţer, inclusiv de tip mall, cu mai mult de 1000 de persoane în aria totala ex [...]