HCL 170/2025 Petroșani adoptată

ROMÂNIA Anexa la H.C.L. nr. 170/2025 JUDEŢUL HUNEDOARA CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI PETROȘANI STRATEGIA LOCALĂ DE DEZVOLTARE A SERVICIILOR SOCIALE LA NIVELUL MUNICIPIULUI PETROȘANI ÎN PERIOADA 2025 - 2030  CUPRINS STRATEGIA LOCALĂ DE DEZVOLTARE A SERVICIILOR SOCIALE ÎN PERIOADA 2025 - 2030 I. CONSIDERAŢII GENERALE ..................................................................................................2 I.1 DATE DEMOGRAFICE, SITUAȚIE SOCIO-ECONOMICĂ .............................................. 3 I.2 MISIUNEA ȘI SCOPUL STRATEGIEI ............................................................................... 17 I.3 PRINCIPII ŞI VALORI ......................................................................................................... 17 II. CONTEXTUL ELABORARII STRATEGIEI ....................................................................19 II.1 CONTEXTUL EUROPEAN ................................................................................................. 19 II.2 CONTEXTUL NAȚIONAL ..................................................................................................20 II.3 CONTEXTUL JUDEȚEAN .................................................................................................. 26 II.4 CADRUL LEGISLATIV CARE REGLEMENTEAZĂ DOMENIUL ASISTENȚEI SOCIALE ......................................................................................................................................28 III. CONTEXT ȘI SITUAȚIE LA NIVEL LOCAL .................................................................. 29 III.1 SERVICII SOCIALE LA NIVEL LOCAL ......................................................................... 29 III.2 ANALIZA SWOT A SERVICIILOR SOCIALE LA NIVELUL MUNICIPIULUI PETROŞANI .................................................................................................................................34 IV. GRUPURI ȚINTĂ ..................................................................................................................36 IV.1 PERSOANE VULERABILE/FAMILII AFLATE ÎN RISC DE SĂRĂCIE ȘI EXCLUZIUNE SOCIALĂ ...........................................................................................................37 IV.2 COPII AFLAȚI ÎN SITUAȚIE DE RISC DE SEPARARE DE PĂRINȚI ȘI RISC DE ABANDON ȘCOLAR ..................................................................................................................38 IV.3 PERSOANE CU DIZABILITĂȚI ....................................................................................... 40 IV.4 PERSOANE VÂRSTNICE .................................................................................................41 IV.5 VICTIMELE VIOLENȚEI DOMESTICE .......................................................................... 43 V. OBIECTIVE GENERALE ȘI SPECIFICE ...........................................................................45 OBIECTIV GENERAL I: Dezvoltarea cadrului administrativ și instituțional în vederea creșterii calității serviciilor sociale adaptate nevoilor sociale existente la nivel local ................ 46 OBIECTIV GENERAL II: Protectia si promovarea drepturilor copilului în vederea asigurării unui mediu sigur, stabil și favorabil dezvoltării acestuia în familie, precum și sprijinirea familiilor aflate în dificultate pentru a preveni separarea copilului de familia sa. .....46 OBIECTIV GENERAL III: Îmbunătățirea calității vieții prin acțiuni și măsuri de prevenire și combatere a riscului de sărăcie și excluziune socială ...............................................................46 OBIECTIV GENERAL IV: Combaterea riscului de excluziune socială a persoanelor vârstnice și creşterea calităţii vieţii acestora ................................................................................ 47 OBIECTIV GENERAL V: Protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu dizabilități ......47 OBIECTIV GENERAL VI: Creșterea implicării comunității locale și a societății civile în procesul de furnizare, diversificare și dezvoltare a serviciilor sociale ........................................ 47 VI. IMPLEMENTAREA, MONITORIZAREA ŞI EVALUAREA STRATEGIEI ...............47 VII. FINANȚAREA ASISTENȚEI SOCIALE .......................................................................... 48 VIII. PLANUL DE IMPLEMENTARE AL STRATEGIEI LOCALE DE DEZVOLTARE A SERVICIILOR SOCIALE LA NIVELUL MUNICIPIULUI PETROȘANI, ÎN PERIOADA 2025 – 2030..........................................................................................................................................44  I. CONSIDERAŢII GENERALE Direcția de Asistențã Socială Petroșani este instituția publică specializată în administrarea și acordarea beneficiilor de asistență socială și a serviciilor sociale, înființatã în subordinea Consiliului Local al Municipiului Petroșani, cu scopul de a asigura la nivelul municipiului aplicarea politicilor sociale în domeniul protecției copilului, familiei, persoanelor vârstnice, persoanelor cu dizabilitãți, precum și altor persoane, grupuri sau comunitãți aflate în nevoie socială. În acest context, potrivit prevederilor Hotărării de Guvern nr. 797/2017, pentru aprobarea regulamentelor - cadru de organizare și funcționare ale serviciilor publice de asistență socială și a structurii orientative de personal, atribuțiile Direcției de Asistență Socială Petroșani în domeniul organizării, administrării și acordării servicilor sociale, vizează și elaborarea strategiei locale de dezvoltare a serviciilor sociale și a planurilor anuale de acțiune privind serviciile sociale administrate si finanțate din bugetul consiliului local. Serviciile sociale reprezintă ansamblul de activităţi realizate pentru a răspunde nevoilor sociale, precum şi celor speciale, individuale, familiale sau de grup, în vederea depăşirii situaţiilor de dificultate, prevenirii şi combaterii riscului de excluziune socială, promovării incluziunii sociale şi creşterii calităţii vieţii. Sistemul local de servicii sociale cuprinde ansamblul serviciilor sociale funcționale la nivelul municipiului Petroșani, asigurate de furnizorii publici și privați de servicii sociale, prin care autoritățile publice locale, împreună cu societatea civilă, intervin pentru prevenirea, limitarea sau înlăturarea efectelor temporare ori permanente ale situațiilor care pot genera excluziunea socială a persoanei, familiei, grupurilor ori comunităților locale. Acest sistem de servicii sociale trebuie să asigure o abordare integrată a nevoilor persoanelor, care să țină cont de nivelul de educație, starea de sănătate, nivelul socio- economic al acestora. I.1 DATE DEMOGRAFICE, SITUAȚIE SOCIO-ECONOMICĂ Municipiul Petroşani este situat în partea centrală a României, în sudul judeţului Hunedoara, la confluenţa Jiului de Est cu Jiul de Vest și este format din locallitățile componente Dâlja Mare, Dâlja Mică, Peșterea, Petroșani (reședința) și Slătinioara, zonă considerată cu risc seismic redus. Teritoriul administrativ al municipiului are o suprafaţă de 21.081 ha, din care 1297 ha reprezintă teren intravilan și se situează la altitudinea de 615-620 m, cea mai mare altitudine din zonă înregistrându-se în Vârful Parângul Mare, respectiv 2.519 m. Localitățile limitrofe Municipiului Petroșani sunt următoarele: - la est: oraşul Petrila, - la vest: orașul Aninoasa, com. Băniţa, - la nord și nord vest : comuna Baru, oraşul Hașeg, - la sud: orașul Bumbești – Jiu – județul Gorj.  În ceea ce priveşte distanţa faţă de marile orașe, municipiul Petroşani se află situat la 370km faţă de capitala ţării, Municipiul Bucureşti şi la 91 km faţă de capitala judeţului Hunedoara, Municipiul Deva. Cele mai apropiate aeroporturi sunt Craiova la o distanță de 160 km, Sibiu la o distanță de196 km și Timişoara la o distanță de 210 km și Cluj la o distanță de 252 km. Petroșani se află la o distanță de 132 km față de granița cu Serbia și la 265 km față de granița cu Ungaria. Municipiul Petroșani se află în Depresiunea Petroşani, situată între Munţii Retezat şi Sebeş la nord, Munţii Vâlcan şi Parâng la sud, localitatea Câmpa la est şi Câmpul lui Neag la vest, are o formă triunghiulară şi este străbătută de Jiul de Vest şi traversată de Jiul de Est. Depresiunea, de origine tectonică, s-a format în paleogen iar umplutura este alcătuită din depozit de diverse vârste (paleogen, neogen, cuaternar). Lăţimea scade de la 9 km, în dreptul localităţilor Petrila şi Livezeni, până la 1,5 km la Câmpul lui Neag. Accesul în depresiune se face: - din sud prin Defileul Jiului dinspre Târgu Jiu, - din nord pe drumul naţional DN 66 dinspre Simeria, - în perspectiva din vest prin Cheile Buţii dinspre Herculane. Depresiunea Petroșani are lungimea de 45 de km și latimea doar de 2-10 km, lățindu-se ușor spre est. De-a lungul ei se adună cele două obârșii ale Jiului. La confluența celor două Jiuri atinge altitudinea de 556 m, crescând spre vest și est până la aproximativ 800 m. Altitudinea medie în Valea Jiului este de 600 m deasupra nivelului Mării Negre. Este, așadar, una dintre depresiunile intramontane înalte din țara noastră. În ansamblul teritoriului naţional, microregiunea este situată în partea central-vestică a României şi intersectată de paralela 460 latitudine sudică şi meridianul 230 longitudine estică. Se învecinează cu judeţele: Alba, Vâlcea, Gorj, Caraş-Severin. Corpul de apă subterană freatică şi de adâncime din Depresiunea Petroşani este de tip fisural, fiind acumulat în conglomerate, gresii, marne şi argile şistoase, din alcătuirea bazinului sedimentar Petroşani. Acest bazin prezintă o structură de sinclinal orientat pe direcţia V-E, axul fiind situat la N de Jiul de Vest (Jiul Românesc). La E de localitatea Vulcan, bazinul prezintă structura unui sinclinoriu. Relieful este tipic depresionar, fiind înconjurat de munte. La est se află masivul Parâng, la vest-masivul Godeanu, la nord-masivul Retezat, iar la sud-masivul Vâlcan. Localitatea se situează la altitudinea de 615 – 620 m, cea mai mare altitudine din zonă înregistrându-se în Vârful Parângul Mare, adică 2.519 m. Solurile se încadrează în grupa solurilor automorfe şi hidromorfe, din care cele mai răspândite sunt cele silvestre podzolite brune şi brune gălbui. Relieful în teritoriul administrativ este extrem de denivelat, specific zonei montane, cu defilee pe traseele celor două Jiuri (Jiul de Est și Jiul de Vest). Masivele muntoase ce mărginesc depresiunea sunt: Vâlcan la sud, Retezat la nord, Parâng la est și Godeanu la vest. De-a lungul Jiului de Est s-a format o luncă și o terasă, aceasta din urmă având o suprafață netedă și fiind ușor fragmentată. Deoarece ocupă treapta intermediară dintre piemonturi și luncă ea a fost pusă în valoare prin culturile agricole și prin prezența în lungul acesteia a principalelor căi de comunicație. Clima zonei este temperat-continentală, cu slabe influențe ale curenților mediteraneeni, temperatura medie anuală fiind de 6-8oC. Clima este aspră, dar nu excesivă, iernile nu sunt geroase (nu s-au înregistrat niciodată valori de -30°C), în schimb verile sunt în general răcoroase. Temperatura medie este influenţată de mai mulţi factori, printre care poziţia intramontană, gradul de deschidere, circulaţia maselor de aer. Zona beneficiază de temperaturi medii, cu ierni ferite de viscole grele, cu primăveri frumoase, veri răcoroase şi toamne târzii. În ceea ce priveşte precipitaţiile, acestea sunt bogate, variind între 62-68 mm/lună. Calitatea aerului este bună, având valori sub CMA de 17 g/mp/lună. Zilele cu nebulozitate ridicată ajung la peste 200 pe an. Particulele de praf și fum funcționează ca nuclee de condensare, astfel toamna cețurile și burnițele sunt deosebit de frecvente. În Municipiul Petroșani are loc fenomenul de invesiune termică care contribuie la poluarea atmosferică a acestuia. Acest proces poate fi descris ca niște stagnări și răciri ale aerului alunecat de pe înălțimile munților spre oraș. Un aspect care influenţează fenomenul de inversiune termică îl reprezintă nebulozitatea. Iarna, stratele de nori invadează formele joase depresionare permiţând stabilirea unui gradient normal la 800 m altitudine de plafonul noros ce favorizează formarea unui strat cu temperatură inversă Cea mai mare parte a Depresiunii Petroșani este drenată de râurile din bazinul superior al Jiului, Jiul de Vest, Jiul de Est și Jiețul fiind principalele artere hidrografice. Jiul de Vest și Jiul de Est se unesc în aval de Iscroni și Livezeni, formând Jiul. Alimentarea apelor celor două Jiuri este pluvio-nivală la care se adaugă și alimentarea subterană. Jiul drenează Depresiunea Petroşani formându-se prin unirea a doi afluenţi principali: Jiul de Vest şi Jiul de Est. Până la localitatea Târgu-Jiu râul are un regim tipic de munte, caracterizat prin ape mari de primăvară de lungă durată. După ce străbate pe o lungime de 51 km pe direcţia vest-est depresiunea Petroşani, culegând apele din versantul sudic al Retezatului Mic şi din versantul nordic al munţilor Vâlcan, se uneşte cu Jiul de Est care izvorăşte din versantul sudic al munţilor Şurianu, la altitudini în jur de 1500 m. Prin Petroșani trece Jiul de Est și cei patru afluenți ai săi: Maleia, Staicului, Slatinioara și Salatruc. Datorită precipitaților abundente pe suprafața Petroșaniului se găsesc numeroase ape subterane și izvoare. Fiind ape curgătoare de munte au regim turbulent de curgere ceea ce determină o bună oxigenare. Municipiul Petroșani dispune de o mare varietate a vegetației dezvoltată pe soluri primare, în condițiile unui climat aspru și are o floră de tip central-europeană cu elemente arcto-alpine, în părțile înalte ale munților și infiltrații mediteraniene în zonele mai joase și cu condiți ecologice speciale mai ales pe calcare. Elementul caracteristic îl constituie prezenţa pajiştilor cu rogoz de munte, păruşcă, ce alternează cu tufărişuri pitice de merişor, afin, arginţică. În zona alpină şi subalpină a Munţilor Retezat sunt localizate câteva specii endemice, în cuprinsul acestui etaj altitudinal existând specii protejate precum floarea de colţ. Vegetația este diversă: pâlcuri de anini și zăvoaie din lungul apelor, învecinate cu tufișuride zmeură, până la făgetele de pe versanți și cu păduri de rășinoase de deasupra lor. Cea mai mare pondere în vegetația Petroșaniului este ocupată de pădurile de foioase (gorun, cer și fag) și de pajiști. Pădurile de fag în amestec cu rășinoasele (brad, molid) se regăsescpe versanții munțiilor, tot aici găsindu-se și pajiști alpine. În cadrul economiei municipiului Petroşani, pădurile reprezintă o resursă regenerabilă, care realizează, cu cheltuieli relativ reduse, în afară de produse lemnoase şi o serie de alte produse, cum sunt: ciuperci, fructe de pădure, plante medicinale, produse de vânat şi pescuit. Fauna este alcătuită din specii de pădure cum sunt cerbul, ursul, căprioara la care se mai adaugă viezurele, vulpea, lupul, râsul, ierunca, cocoșul de munte și altele. Domeniul alpineste populat de elemente tipice precum capra neagră, vulturul sur, acvila,etc. Apele de munte au fost colonizate cu păstrăvul indigen care trăiește alături de alte specii precum lipanul și scobarul. Fauna ocrotită cuprinde 19 specii (ursul, lupul, vulpea, mistreţul, capra neagră, pisica sălbatică, cerbul, căpriorul, veveriţa, iepurele comun, jderul de copac, vidra, viezurele, nevăstuica, hermina, şoarecele gulerat). Alte animale și păsări rare şi protejate de lege sunt râsul, acvila de munte (cea mai puternică pasăre răpitoare din România), cocoşul demunte. Economia municipiului Petroșani s-a bazat, în mare parte pe minerit. În ultimii 15 ani, restructurarea mineritului a determninat scăderea acestui sector de activitate în ponderea activităților economice desfășurate în municipiu. Astfel, pe teritoriul administrativ al municipiului, în prezent își are sediul Complexul Energetic Valea Jiului, Sucursala Prestserv Petroşani care asigură activităţi de salvare minieră, medicina muncii, psihologie, verificări electrice, probe laborator transport auto, inertizare, etc., și mai funcționează o singură mină, respectiv Sucursala Exploatarea Minieră Livezeni. Economia locală este influențată în prezent de reducerea numărului de angajați în sectorul minier, reducere care a a produs efecte asupra structurii producției și a serviciilor realizate de agenții economici din municipiu. Conform datelor publicate pe site-ul ” https://www.listafirme.ro” , începând din anul 1990, în Municipiul Petroșani, au fost înregistrate la Registrul Comerțului un număr de 6833 firme. La finele anului 2023 mai erau în funcțiune 2455 firme, dintre care 2061 firme active fiscal conform ANAF. În anul 2023 au depus datele de bilanț un număr de 1338 firme. Domeniile de activitate cele mai populare în Petroșani sunt: CAEN - 4711 – Comerț cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vânzare predominantă de produse alimentare, băuturi și tutun, CAEN - 4941 – Transporturi rutiere de mărfuri, CAEN - 4120 - Lucrari de construcții a cladirilor rezidentiale si nerezidentiale .  Analiza delimitării activităţii economice, la nivelul municipiului Petroșani, arată că unităţile active au avut o evoluţie ușor ascendentă astfel : - anul 2021: 1267 firme active - anul 2022: 1322 f irme active - anul 2023; 1338 firme active Cifra de afaceri, obţinută de cele 1.388 unităţi active la finele anului 2023 a fost de 1.225. 825,9 mii lei, reprezentând în medie 916,2 mii lei pe o unitate activă. Economia locală a Municipiului Petroșani continuă să se confrunte cu provocări legate de șomaj, dependența de industrie și necesitatea creării de noi locuri de muncă. În același timp, există potențial pentru dezvoltarea turismului montan, energetic și a tehnologiilor verzi, precum și pentru atragerea de investiții în domenii inovatoare. În concluzie, evoluția sectorului economic în Petroșani a trecut de la o economie bazată pe minerit și energie la o perioadă de tranziție și diversificare, cu perspective de dezvoltare în domenii noi și de valorificare a resurselor naturale și culturale ale zonei. Structura socio – demografică a populației Conform datelor oferite de către Direcţia Judeţeană de Statistică Hunedoara, care sunt disponibile și la adresa de web: https://hunedoara.insse.ro, populaţia după domiciliu la 01.07.2024 era de 37.807 persoane, din care 18.174 bărbaţi, representând un procent de 48,07% din totalul populației şi 19.633 femei, representând un procent de 51,92% din totalul populației Pentru anii trecuţi, datele referitoare la populaţie sunt: Perioada Total Masculin Feminin 01.07.2024 37.807 18.174 19.633 01.07.2023 38.397 18.468 19.929 01.07.2022 39.166 18.849 20.317  Din cauza diverşilor factori economici şi sociali (reducerea activităților de exploatare minieră), populaţia Municipiului Petroșani este în scădere. Astfel, comparativ cu 2022 când în Municipiul Petroșani domiciliau 39.116 persoane din care 18.849 bărbați și 20.3017 femei, la 1 iulie 2024 se înregistrau 37.807 persoane din care 18.174 bărbați și 19.633 femei, representând o scădere de 3,35% Evoluția populației după domiciliu pe grupe de vârstă și sexe: Perioade Varste si grupe de varsta Sexe [...]