HCL 31/2022 Perișani adoptată

i STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA A COMUNEI PERISANI | 2021-2027 j are documentară a regiunii datează din anul 1233, într-un document din care apare sub denumirea de “Terra Loystha”, ocumentară o găsim în cronica de la Viena unde este relatată lupta de la Po- asarab |, Întemeietorul Țării Românești și oastea mult mai modernă a Rege- / Robert de Anjou din anul 1330, ă de către un autor anonim „ Calea aceasta este cotită și închisă de amândouă e înalte de jur-împrejur și pe unde această cale era mai largă, acolo valahii în întăriseră cu prisăci împrejur, iar regele și toți ai săi, ne-maigândindu-se în ulțimea nenumărată a valahilor, sus pe râpe au alergat din toate părţile şi au a oastei regelui care se găsea în fundul unei văi adânci, ce nici nu se putea numi n fel de corabie strâmtă unde, din pricina înghesuielii, cei mai sprinteni cai și ale părțile în luptă” : localităţii. Plaiurile acestea intramontane , având în frunte căpetenii dârze, mici de pământ zidite pe fortărețele dacice şi romane, au intrat mai târziu în elor. ere demonstrată și de urmele castrului roman din satul Pripoare precum şi II şi X, când s-a desfășurat lungul proces de etnogeneză a poporului și limbii at și influenţele slavilor care au fost asimilați de populaţia băștinașă, lăsând în egnante, cu precădere, în toponimia locală. udine, că aici, la “Porţile Carpaţilor”, obștile de români au avut o continuitate , în vremuri milenare, nealterată fiinţa lor naţională qu fost cele ce au adus nuanţe și bucurii sufleteşti în viața monotonă și plină de tituie esenţa culturii noastre tradiţionale cu formele sale diferite de exprimare: Gprezentări literare, tradiţii respectate cu sfinţenie, mituri și legende. avut în aceste locuri reprezentări variate, începând de la spiritul critic (hâ- ă, ce obișnuia să-i pună consăteanului său un nume sugestiv, o poreclă ce spe- lă, un defect fizic sau un capriciu caracteristic, până la modurile de celebrare iiale din viața omului. uit până odinioară un mijloc de petrecere colectivă, de relaxare după o istovitoare, și, mai ales, de cunoaștere între tineri (viitori miri) și părinţii aces- duminica, după amiaza, după săvârșirea liturghiei, în centrul localităţii unde înii, îmbrăcaţi în costume populare. Bărbaţii purtau un costum simplu format „pe picior (iţari - numiţi local) şi cămaşă populară albă cu motive florale, re mai frumoase şi înflorate, rochiile lungi şi albe, cătrinţele negre înflorate, care se încingeau şi broboadele cu care îşi acopereau capul, Încălțămintea era i din piele de porc tăbăcită. Din păcate, astăzi nu se mai organizează hore iar părut cu desăvârșire. ost forme de muncă colectivă pe care ţăranii o făceau unii în favoarea altora, timp, și un bun prilej pentru petrecere în comun și afișare a măiestriei în lu- entru aceste manifestări erau: scărmănatul, torsul lânii sau lucrul la războiul 'feresante erau organizate și cu ocazia celor 3 evenimente fundamentale ale : naștere, căsătorie și moarte. [ STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA A COMUNEI PERISANI | 2021-2027 i c taculoase rânduieli se desfăşurau cu ocazia căsătoriilor, începând cu peţitul bradului de nuntă, gătitul miresei, fedeleșul și nunta propriu-zisă. La fiecare tari care colindau localitatea şi invitau consătenii mirilor la nuntă. iătorile de iarnă, ce încep în ajunul Crăciunului şi se termină după Sfântul loan, '0$ispectacol popular. ejuite de aceste sărbători amintim: obiceiul “colindului cu irodul (un adevărat bular) şi “steaua”, “pluguşorul Și sorcova”, “colindatul Ionilor”, etc.. al “Paparudelor”, în vremurile de secetă, când un grup de fecioare, îmbrăcate vocă puterea divinității pentru aducerea ploii. eiuri de o frumuseţe și expresivitate deosebită se mai practică doar sporadic S-au denaturat.. 30 construit în satul Pripoare; din satul Mlăceni; | din sec. XVIII din Satul Pripoare; mitru din satul Băiaşu, din sec. XVII, în curtea acestei biserici se află o piatră oasa Paraschiva din satul Perișani, din sec. XVIII; elor populatiei, s-a observat în ultimii ani o scadere a populatiei astfel ca in mar total de locuitori de 2280, fata de 5100 locuitori inregistrati la recensa- atia este pe categorii de vârsta si sex, precum si pe satele componente, după STRATEGIA DE DEZ VOLTARE LOCALA A COM UNEI PERISANI 2021-2027 Populatia pe sexe Populatia pe sate a Femei 1163 & Barbati 1106 * Perisani N Baiasu Miaceni & Podeni “ Poiana * Pripoare Spinu Surdoiu STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA A COMUNEI PERISANI | 2021-2027 street azere ec urale catre orasul Brezoi, Rm. Valcea si Sibiu este un proces socio-economic frminat cresterea gradului de urbanizare a tarii. rale catre zonele urbane si consecintele acestei migratii asupra structurii pe iei ramase in spatiul rural sunt procese caracteristice satului romanesc. pe “i Numar locuitori 2016 2017 2018 2019 2020 i etodologie de analiză a unui proiect. Numele este descriptiv: Strengths esses (puncte slabe), Opportunities (oportunităţi), Threats (riscuri). udine că politicile şi programele existente corespund necesităților de i, în cadrul limitărilor impuse de resursele locale disponibile și pentru slabe sunt legate de comună și de strategiile acesteia, şi de modul cum rența. Oportunităţile şi amenințările vin dinspre mediul de piaţă şi din de regulă, sunt factori asupra cărora zona, în general, nu are niciun T ia în considerare organizarea aşezării, performanţele acesteia, pro- strategice. e concentrarea atenţiei asupra zonelor cheie și realizarea de prezumții ele asupra cărora există cunoștințe mai puţin detaliate. În urma acestei de dacă zona îşi poate îndeplini planul, şi în ce condiții. i „ameninţări” vor apărea din „punctele tari” şi „punctele slabe” ale Puncte slabe | cunoscută a locuitorilor; * îmbătrânirea populaţiei (spor natural | STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA A COMUNEI PERISANI | 2021-2927 "a ip fracționalităţii; negativ, migrarea tinerilor spre centre i ARII urbane); ieftină; ) ; e număr relativ mare al persoanelor ide angajare în diferite mese- : : £ ga) fe inactive; otivarea personală; i * scăderea natalității; e adaptarea mai lentă a populaţiei ma- ture şi vârstnice din comună, la schimbările şi provocările lumii ac- tuale în general și la fenomenul mobilității și reconversiei profesio- nale, în special; e migrarea persoanelor cu pregătire profesională, în special spre mediul urban şi în străinatate; e capacitatea financiară relativ scazută a locuitorilor zonei; Constrangeri k glementări care stipulează | e menţinerea tendinţelor migraţioniste acilități angajatorilor care către centrele urbane a populației ti- O£uri de muncă pentru șomeri, nere; ti, etc; * accentuara procesului de îmbătrânire ului de calificare prin parti- în rural; „progra di ăti iz a = „prog me e d regătire | + Creșterea șomajului în rândul lerulate în cadrul proiectelor abăălven tilor. da lizaue OS DRU: = ” e creșterea ponderii muncii la negru, cu efecte negative asupra pieţei muncii, economiei locale și asistenţei sociale în perspectivă; | entalității persoanelor dis- in abordarea de atitudini ac- uncii (căutare a unui loc de ersie profesională); e estomparea tradiţiilor locale, odată cu torităților locale în proble- trecerea timpului; ii, în vederea identificării de re, materiale; Hi , organizarea teritoriului, servicii si utilitati publice „așezată în nordul Depresiunii Loviştei, depresiune intramontană din cadrul STRATEGIA DE DEZVOLTA RE LOCALA A COMUNI PERISANI | 2021-2027 sasmeoareli seca marea eee ona urbană din imediata apropiere a localităţii o întâlnim în orașele la , Călimănești-40 km și Sibiu-72 km, Up afata administrativ teritoriala 15773 ha. Comuna Perișani, fiind o zonă de fă agricolă redusă, Cea mai mare parte a terenurilor este ocupată de Vegetația aturale. Structural terenul este impartit astfel, NEAGRICOL 15773 ha STRATEGIA DE DEZ VOLTARE LOCALA A COMUNEI PERISANI | 2021-2027 tional DN 7D, de la km 20 la km 21,5, incepand din dreptul bisericii satului si uhctul “La Moara” - zona activa din punct de vedere al alunecarilor de teren; deni” si „pe Vale” - in satul Spinu - zona activa; tata de alunecari de teren, aproximativ 10 9% din suprafata satului: De-a lun- sudica a acestuia, intre km 26-28, in punctul “Raul Alb”; Glunecari de teren in proportie de 30-40 % din Suprafata satului: „La Moara” pana in dreptul Primariei, in satului Perisani pana in punctul „La Caba- s-au obtinut finantari pentru continuarea lucrarilor de stabilizare q zonei prin le sprijin al malului stang al paraului Baiasu, decopertare teren si aplicarea te marna, puturi absorbante si drenuri subterane pentru dirijarea apelor. — 2012, printr-o finantare BEI (Banca Europeana de Investitii) s-au executat pe lungimea de 800 m prin construirea a 3 praguri de fund si ziduri de sprijin a paraului Baiasu in zona Centrului Civic. Toate investitiile s-au derulat prin 1 Apele Romane. A j, nisipuri sau copaci smulși din rădăcini. Se apreciază că, îi Să d, în astfel de situaţii, dșește de câteva ori debitul normal al Oltului, al cărui afluent este. Aceste ape, plu “au rupt” porțiuni mari de teren lărgindu-și și adâncindu-și albia, luând cu rile şi punţile iminare a vulnerabilităţii construcțiilor și amenajărilor faţă de factorii natu- jicarea acestora, a zonelor periculoase pentru așezările umane și prevederea imitare a efectelor acestor factori a pe DN 7D Caineni — Curtea de Arges, la 62 km distanta de municipiul Rm. isani este străbătut de drumuri care se încadrează în următoarele categorii: STRATEGIA DE DEZ VOLTARE LOCALA A COMUNII PERISANI i 2021-2027 ges, Poiana, Pripoare, Spinu, Titesti, Boisoara, Greblesti, Ciineni), în lungime ul judetului Vilcea, reclasat din drumul judetean D] 703 H. Este un drum pie- lungimea lui. În mare parte traseul acestui drum se presupune a fi cel pe care tării Lovistei (mai vechi decât cel de pe valea Oltului); ni, Cornet, DN 7), în lungime de 11 km, care pleacă din DN 7 D, de pe terito- 16, țraversează intravilanul satului Băiasu si ajunge la Cornet (pe teritoriul com- i pârâului Băiasu, Program de asfaltare de 8 km din care este efectiv executat n. Este un drum pietruit, cu multe portiuni afectate de viiturile ce s-au abătut lungul anilor; 4 odeni), în lungime de 2,4 km. Este asfaltat 1,65 km; i, Mlăceni), în lungime de 4 km. Pe o portiune de cca 500 m este foarte afectat are de multe ori îi întrerup continuitatea. Este asfaltat; lungime de 5,975 km din reteaua de drumuri satesti sunt assfaltatedrumul fo- 2020 in lungime de 48,km km. culatie este Drumul National 7D, asfaltat doar 3 km in dreptul Centrului Civic n satul Perisani, restul fiind incadrat la drum de categoria a III a. i terenurile cu păduri se face prin drumuri forestiere uneori de lungimi apre- orestier ce urcă la Vârful Sâmniceanu cu o lungime de peste 10 km și drumul pologului). aptul ca autostrada care va face legătura între municipiile Pitești şi Sibiu, va „Perișani. S-au întocmit anumite studii de fezabilitate, în acest sens, care stabi- ii pe aliniamentul: Sălătrucu - Râul Alb — Poiana - Pripoare - Posada - Băiaşu pe Valea Băiașului până la joncțiunea cu șoseaua de pe Valea Oltului, în punc- te de Primarie in perioada 2004-2020: faltarea drumului judeţean D.]. 703 M Perişani - Cornet, 11 km. de la km. Valoarea estimativa a investitiei fiind de 35 mld lei pod nou în punctul „La Stogul”, la km 8, pe drumul judeţean D] 703 M n loc unde ani de zile s-a trecut râul Băiaşu cu mari riscuri şi doar cu maşini ă vechiul pod era improvizat având culee mal stâng smuls. Valoare estimati- Judeţean D.].703 M Perişani-Cornet, prin impuşcarea cu dinamită a stâncii 50. La fiecare perioadă cu precipitaţii abundente, șuvoiul de apă colectat în in Perișani distrugea în întregime platforma drumului, obligând conducătorii ocolească fie pe variante improvizate prin albia râului, fie pe ruta ocolitoare aseu nou de drum judeţean în punctul „La Postăvi” prin despagubirea pro- u un alt teren alt Primariei, deoarece varianta veche era prinsă într-o alune- Ș) erişani de comuna Berislăveşti, ce scurtează calea spre Rm. Vâlcea cu mai de mers; Valoarea de investitie 21 mld lei. rum forestier in zona paraului Bisericii, valoarea investitie de 5 ml lei. STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA A COMUNEI PERISANI | 2021-2027 inerea în funcţiune a unor drumuri comunale şi săteşti care ani de zile erau fi: Drumul Comunal Spinu-Podeni (2005), Drumul Bisericii din Perişani ui (2008-2009), cele două ulițe ale satului Surdoi, prin construirea unor po- ă a acestora; > asemenea și pe drumuri agricole cu lucrări de pietruire şi balastare cum ar fi: jatul Poiana la care s-a construit şi un pod tubular şi montare de tuburi din ri din satul Spinul, drumul Roşia din satul Surdoiu, drumul Pe Poteci din sa- Poienii din satul Poiana; ă epod din beton în lungime de 22 m.l. în satul Surdoi, înlocuind o punte veche traversare viaţa sătenilor; valoarea de invetsitie 9,5 mld lei n beton arnat în satul Băiaşi în punctul „La Voina”, în lungime de 22 m.l. aco- e terenuri agricole pot oricând să-şi transporte produsele agricole colectate “pod tubular în satul Poiana, în punctul „Sub Coastă”, oferind posibilitatea lin acest cătun; a 250 m.l. de gabioane umplute cu piatră din râu şi montarea acestora pe ii Perişani în vederea consolidării drumului DC 5 Perişani-Mlăceni, în punctul ecesare și lucrării de umplutură cu cantităţi imense de material în cantitate şi plantarea a 300 puieţi salcâm. Valoare de invetsitie 100.000 lei renarea albiei pârâului Perişani - ploile torențiale afectau puternic malurile lul de inundare a grădinilor si gospodariilor din zonă, a căilor de acces, a lo- ri ale apei, pe o lungime de 800 m.. în zona Primăriei, Biserica sf. „Apostoli ce alunecările active au afectat construcţiile din centru civic existând riscul oselei, Căminului Cultural, Sediului Romtelecom, Primărie, Biserica Centru in 15 000 de puieţi din esențe, salcâm, stejar, plop american şi altele, care le de risc sau afectate de alunecari, pe malurile pârâurilor sau la margini de STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA A COMUNEI PERISANI | 202î-2027 a DC 4 Spinu -Podeni 1,65 km si DC 5 Perisani cerea infrastructurii sutiere afectate de inunda Mica modernizat prin fonduri proprii -Mlaceni 4 km asfaltate inprin tiile din 2010 ar si promovare turistica- proiect finantat prin fonduri europene ulturale — 200.000 €fonduri europene submasura 331 ldoexcavator „ remorca Skid stingere incendii si UTV -200.000 € fonduri eu- one recreationale si a unui teren de minifotbal 625.000 lei proiect realizat oiectului european WIFI for EU 15.000 € erisani nu exista traseu de cale ferata, cea mai apropiata cale ferata fiind cea a Sibiu - Rm. Valcea, situata la o distanta de 11 km de resedinta comunei, are cu apa pentru satele: Mlaceni, Perisani, Baiasu, Pripoare si Spinu, in lun- m, avand capacitatea rezervoru lui de inmagazinare a apei de 300 mc si 2 STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA A COMUNEI PERISANI i 2021-2027 apei se realizeaza printr-o statie performanta si complet automatizata, lata prin fonduri SAPARD in valoare totala de 23,37 mid lei. apa sat Poiana 8.1 km de retea de alimentare cu apa din 2 captari: captarea dancime si captatea 2 - izvor de coasta, Izvorul Cabana lui Stanescu, re cu apa a satului Surdoiu, in lungime totala de 3 km, din captare izvor de uri, avand un rezervor de inmagazinare de 30 mc. Apa este tratata in statia pe retea. Investitia a fost derulata din fonduri locale in valoare de 30.000 lei tare a satului Poiana 2, in lungime totala de 3 km, din captare izvor de coasta, Hlinmagazinare apa de 15 mc. Valoare de investitie din fonduri locale de 20.000 > Spinu 2, in lungime totala de 4 km, din captare izvor de coasta, avand un re- are de 30 mc. alimentarre cu apa in satul Perisani, punctul „Deste vale”, 300 ml, valoare de alimentare cu apa in satul Pripoare, 600 ml, invetitie buget local in valoare de trupuri izolate ale satului Mlaceni, pentru care nu are conditii tehnice de rea- ifluri pentru dezvoltare regionala. Cererea de finantare este depusa la Agentia onala Sud-Vest Oltenia. le meteorice acestea sunt colectate prin intermediul unor retele de rigole si rale sau realizate artificila si sunt evacuate in firele de vale din fiecare zona. ie electrică Guintele sunt conectate la reteaua de electricitate. Comuna Perisani este electrică pe medie tensiune, prin intermediul PTA 20/0,4 kV racordata la LEA IC (jud. Arges) care traversează localitatea pe lângă drumul national DN 7 D si na LEA 400 kV Pitesti — Sibiu ce traverseaza nordul comunei (Plaiul Pietrosu- eliminate în totalitate restrictiile impuse anterior consumului casnic. Achizi- iberalizată a unor aparate electrocasnice interzise anterior cu puteri unitare dorite de populatie, au dus la o crestere evidentă a consumului de energie Snic. Cu toate acestea, datorită stagnării productiei în special în mediul ru- putere în sistem. Reteaua electrică este de tipul aerian pe stâlpi din beton ca e tensiune este partial alimentată în buclă exceptând Şi . A - . Fi - are răspândite, racordate radial prin fidere aeriene. e electrică a consumatorilor pe posturi de transformare se prezintă după cum "TA Perisani 1 de 160 si PTA Perisani 2 de 40 kVA; i - Da STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA A COMUNEI PERISANI | 2021-2027 | există retea de alimentare cu gaze naturale. In prezent, in comuna Perisani uale sunt incalzite in sistem local cu sobe, folosindu-se combustibil solid, ca de lată a deseurilor si/sau dejectiilor constituie o sursă majoră de poluare si de- / Problema deseurilor este tot mai acută datorită cresterii cantitătii acestora, indu-se solutii corespunzătoare. Or si rigolelor; re a drumurilor comunale si sătesti; elor, santurilor si rigolelor; r de la cosurile publice si transportarea acestora în spatiul special amenajat; domeniul public al drumurilor comunale; ide pe drumurile comunale care încurcă circulatia. soane beneficiare a ajutorului social, apte de munca (Legea 416/2001 privind at), cu cetatenii, care au obligatia de a participa la lucrarile edilitar- 21/2002 privind gospodarirea localitatilor urbane si rurale. public din comună spre cele mai apropiate orașe este asigurat de două firme e următoarele trasee: Mlăceni, Perișani - Râmnicu Vâlcea si Mlăceni, Perișani te efectuat cu microbuze având capacitatea de 30 de locuri, care circulă cu o e. Pe raza comunei există 8 statii. atii de urgenta: 021, aceste servicii funcţionează sub supravegherea unui Inspector Situaţii de ăriei Perişani, Puncte slabe ne infrastructuri de | e Existenta punctelor cu alunecari de teren; a e tranzitată de DN : n SI , e Zone cu inundabilitate ridicata ce necesita n lucrari de regularizare a raului. Hi de alimentare cu * Lipsatrotuarelor pentru ietoni; Onente: p. p p , e Lipsa unei benzinării; * Lipsa unui sistem video de supraveghere stradală; * Lipsa unui hipermarket; * Insuficiente fonduri în bugetul local, necesare pentru efectuare de reparaţii curente şi capi- tale, la podurile și podeţele existente în d icati comună; ilefonică digitala; e Posibilităţi financiare reduse ale localnicilor suficiente în unele pentru reabilitarea clădirilor; * Lipsaretelei de alimentare cu gaze; Se , e Lipsaretelei de canalizare a e menajere viciu public de salu- E e ap i a nivel local si conce- | e Inexistenta surselor de energie „verde”; o Acces dezechilibrat la facilitătile telecomuni- catiilor; e Utilizare redusă a internetului; gentă, care are un | e Deseuri prezente pe albiile cursurilor de apă, Chipamente bun, si potential pericol de inundare; * Constientizare redusă a populatiei referitoare la colectarea selectivă. Fi STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA A COMUNEI PERISANI | 2021-2027 Ante Constrangeri te din Fondurile | e Creşterea riscului abandonării și degradării Coeziune pentru fondului construit, prin emigrarea temporară ada 2021-2027; a populaţiei în alte zone ale judetului sau ale agerii de fonduri euro- DEI d [...]