Pașcani › 27 februarie 2026

HCL 22/2026 adoptată

Hotărâre privind aprobarea Strategiei de Dezvoltare Locală (SDL) a Asociației de Dezvoltare Intercomunitară – Dezvoltare Sustenabilă și Integrată în Țara de Sus pentru perioada 2026 - 2035 ] [ Hotărârea Nr. 22.pdf

Documente

Text

Anexa nr. 1 H.C.L. nr. 22 din 27.02.2026 Livrabil Final Strategia de Dezvoltare Teritorială Integrată a Asociației de Dezvoltare Intercomunitară - Dezvoltare Sustenabilă și Integrată în Țara de Sus, 2026 – 2035 Livrabil Final Strategia de Dezvoltare Teritorială Integrată a Asociației de Dezvoltare Intercomunitară - Dezvoltare Sustenabilă și Integrată în Țara de Sus În baza: Contract de Servicii nr. 673 din 21.05.2025 Ianuarie 2026 Țara de Sus – o microregiune conectată, competitivă și incluzivă, care valorifică sustenabil resursele locale, îmbunătățește calitatea vieții și își consolidează identitatea culturală Obiectiv strategic 1 – Creșterea conectivității teritoriale și transfrontaliere a Microregiunii Țara de Sus Obiectiv strategic 2 – Consolidarea capacității economice regionale prin dezvoltarea infrastructurii şi creşterea valorii adăugate generate 2 Cuprins 1. Introducere ................................................................................................... 6 1.1 Contextul Strategiei ..................................................................................... 7 1.2 Mecanismul ITI în România ........................................................................... 9 2. Raţiunea utilizării instrumentului ITI pentru Țara de Sus.................................. 12 2.1 Justificarea Mecanismului ITI în baza ICDL ............................................. 13 3. Metodologie ................................................................................................ 15 3.1 Documentarea și analiza datelor cantitative ................................................ 15 3.2 Colectarea datelor calitative direct din teritoriu ........................................... 15 3.3 Chestionare tematice – o privire asupra întregii microregiuni ........................ 16 4. Profil socio-economic al microregiunii Țara de Sus ........................................ 18 4.1 Indicele Compozit al Dezvoltării Locale (ICDL) ........................................ 23 4.2 Populație și structură demografică ........................................................ 27 4.3 Forță de muncă, sărăcie și protecție socială ........................................... 34 4.4 Educație școlară și educația adulților .................................................... 48 4.5 Infrastructură școlară ........................................................................... 59 4.6 Sănătate .............................................................................................. 77 4.7 Infrastructură și dezvoltare locală .......................................................... 85 4.8 Economie........................................................................................... 100 4.9 Mediu și protecția mediului ................................................................. 111 4.10 Turism și patrimoniu cultural ............................................................... 115 4.11 Cercetare, inovare și digitalizare .......................................................... 123 4 Analiza SWOT ............................................................................................ 126 5 Pilonii Strategiei și nevoile de dezvoltare adresate ....................................... 138 6 Viziunea de dezvoltare integrată ................................................................. 142 7 Logica de intervenție si obiectivele specifice ............................................... 146 Pilonul 1: Dezvoltare socială și capital uman .................................................. 148 Pilonul 2: Dezvoltare Teritorială prin conectivitate ........................................... 149 3 Pilonul 3: Infrastructură durabilă .................................................................... 152 Pilonul 4: Creșterea competitivității locale ...................................................... 154 Pilonul 5: Îmbunătățirea valorificării resurselor ............................................... 156 Capacitate administrativă ............................................................................. 158 8 Identificarea surselor de finanțare si a proiectelor prioritare ......................... 159 8.1 Arhitectura surselor de finanțare ......................................................... 159 8.2 Proiecte integrate și surse multiple de finanțare ................................... 179 9 Proiecte strategice - prioritare Ţara de Sus .................................................. 181 9.1 Criterii de prioritizare a proiectelor ....................................................... 181 9.2 Drumuri Strategice ............................................................................. 183 9.3 Apă și Canalizare ................................................................................ 185 9.4 Gaze naturale ..................................................................................... 186 9.5 Rețele Esențiale (Energie-Comunicații) ................................................ 187 9.6 Conectivitate administrativă și instituțională ........................................ 187 10 Plan de acțiune ...................................................................................... 188 10.1 Operaționalizarea ADI ITI Țara de Sus ................................................... 188 Arhitectura de Guvernanţă ............................................................................. 190 10.2 Operaționalizarea cadrului strategic și instituțional în logica celor cinci piloni (perioada 2025–2027) ........................................................................... 192 10.3 Consolidarea portofoliului de proiecte al microregiunii în relație cu pilonii de dezvoltare (perioada 2025–2027) ............................................................... 193 10.4 Implementarea proiectelor în cadrul mecanismului ITI, pe direcțiile specifice pilonilor (perioada 2026–2035) ........................................................ 193 10.5 Promovarea rezultatelor și pregătirea perioadei de următoare (2026-2035) 194 10.6 Obiectivele și activitățile pe fiecare pilon.............................................. 194 11 Mecanisme de guvernanță și implementare ............................................. 221 11.1 Parteneriat inter-instituțional pentru coordonarea Strategiei și a mecanismului ITI .......................................................................................... 221 11.2 Roluri și responsabilități delegate către ADI ITI Țara de Sus .................... 223 11.3 Monitorizarea și evaluarea Strategiei .................................................... 224 4 Anexe – Lista de Proiecte Structurată pe Piloni ....................................................... 226 Metodologie ICDL ............................................................................................. 227 12 Indicele Compozit al Dezvoltării Locale (ICDL) ...................................... 227 Bibliografie .......................................................................................................... 233 5 1. Introducere Prezentul document reprezintă livrabilul final aferent Strategiei de Dezvoltare Teritorială Integrată (ITI) Țara de Sus, elaborat în baza Contractului de servicii de consultanță pentru Actualizarea Strategiei de Dezvoltare Teritorială Integrată a Asociației de Dezvoltare Intercomunitară – Dezvoltare Sustenabilă și Integrată în Țara de Sus pentru perioada 2026-2035. Strategia ITI Țara de Sus reflectă versiunea finală a documentului strategic, rezultată în urma unui proces amplu de analiză, consultare și validare, derulat în colaborare cu Asociația de Dezvoltare Intercomunitară – Dezvoltare Sustenabilă și Integrată în Țara de Sus. În procesul de elaborare au fost parcurse următoarele etape principale:  derularea procesului de consultare cu actorii relevanți de la nivel local și regional;  identificarea nevoilor suplimentare de dezvoltare și investiții, pe baza concluziilor analizei socio-economice și ale analizei SWOT;  analizarea, actualizarea și revizuirea portofoliului existent de proiecte;  elaborarea strategiei în baza viziunii și a obiectivelor strategice agreate la nivelul ADI ITI Țara de Sus, în concordanță cu prioritățile de investiții ale României, așa cum sunt acestea definite în documentele programatice aferente, disponibile la momentul elaborării;  formularea orientărilor privind implementarea strategiei, cu accent pe mecanismele de guvernanță, coordonare și monitorizare. Structura Strategiei ITI Țara de Sus este concepută astfel încât să faciliteze o înțelegere clară și coerentă a direcțiilor de dezvoltare propuse, a intervențiilor prioritare și a cadrului de implementare, contribuind la fundamentarea deciziilor strategice și la susținerea dezvoltării teritoriale integrate a zonei. 6 1.1 Contextul Strategiei Investițiile Teritoriale Integrate sunt un mecanism instituit de Uniunea Europeana în cadrul Politicii de Coeziune, care reprezintă unul dintre pilonii principali din Cadrul Financial Multianual. În perioada 2021-2027, Politica de Coeziune beneficiază de o alocare de aproximativ 378 de miliarde de euro, însumând puțin peste o treime (34,5%) din bugetul total al UE. Pentru perioada de programare 2028–2034, Comisia Europeană a propus un nou cadru financiar multianual și un set de regulamente care restructurează modul de funcționare a politicii de coeziune și al fondurilor europene.1 În locul arhitecturii actuale, bazate pe mai multe fonduri și programe cu reguli distincte, se propune instituirea unui fond unic pentru coeziune economică, socială și teritorială, agricultură, dezvoltare rurală, pescuit și afaceri maritime, pentru perioada 2028–2034.2 În cadrul acestui nou fond, dezvoltarea teritorială integrată rămâne un principiu central, documentele de propunere privind politica de coeziune subliniind necesitatea folosirii instrumentelor teritoriale integrate (inclusiv ITI, dezvoltare urbană integrată, CLLD/LEADER etc.) pentru a aborda într-un mod coordonat provocările economice, sociale, demografice și de mediu ale orașelor, zonelor rurale și regiunilor cu specific aparte.3 În noul cadru, planificarea și utilizarea fondurilor se vor concentra în jurul Planurilor Naționale și Regionale de Parteneriat, documente unice care reunesc intervențiile finanțate din fondul menționat, inclusiv cele de tip dezvoltare teritorială integrată. Pentru teritorii precum ITI Țara de Sus, aceasta înseamnă că strategia teritorială și 1 COMMUNICATION FROM THE COMMISSION - A dynamic EU Budget for the priorities of the future - The Multiannual Financial Framework 2028-2034 2 Proposal for a REGULATION OF THE EUROPEAN PARLIAMENT AND OF THE COUNCIL establishing the European Fund for economic, social and territorial cohesion, agriculture and rural, fisheries and maritime, prosperity and security for the period 2028-2034 3 REGULATION OF THE EUROPEAN PARLIAMENT AND OF THE COUNCIL establishing the European Fund for Regional Development including for European Territorial Cooperation (Interreg) and the Cohesion Fund as part of the Fund set out in Regulation and establishing conditions for the implementation of the Union support to regional development from 2028 to 2034 7 portofoliul de proiecte trebuie concepute astfel încât să poată fi preluate și finanțate în cadrul acestor planuri. Politica de Coeziune are ca obiectiv principal convergența statelor și regiunilor prin reducerea treptată a diferențelor și a disparităților dintre nivelele de dezvoltare și de trai. ITI operaționalizează aceste principii, permițând combinarea mai multor fonduri europene (FEDR, FSE+ și Fondul de Coeziune) într-o strategie teritorială integrată, specifică fiecărei regiuni. Prin comparație cu alocările sectoriale, mecanismul ITI creează pachete complexe de investiții (ex: infrastructură, educație, economie verde), coordonate la nivel European, național și local. Prin această coordonare, ITI maximizează efectul multiplicator al cheltuielilor europene, valorificând unul dintre cei mai importanți piloni ai bugetului Uniunii Europene. Regulamentul (UE) 2021/1060 4 stabilește cadrul comun pentru fondurile UE în perioada 2021–2027 și definește ITI ca un mecanism de implementare a strategiilor teritoriale atunci când nevoile investiționale depășesc limitele unei singure priorități sau ale unui singur program. În termeni operaționali, aceasta permite gruparea finanțărilor din mai multe fonduri și programe europene pentru a executa o strategie integrată într-un teritoriu clar definit. Condiția de fond este ca teritoriul în cauză să dispună de o strategie teritorială integrată, intersectorială. Componentele minime cerute de Regulament pentru strategiile teritoriale (de care depinde ITI) sunt:  delimitarea geografică a zonei vizate;  o analiză a nevoilor de dezvoltare și a potențialului, inclusiv a interconexiunilor economice, sociale și de mediu;  o abordare integrată care răspunde nevoilor identificate; 4 Regulamentul (UE) 2021/1060 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 iunie 2021 de stabilire a dispozițiilor comune privind Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European Plus, Fondul de Coeziune, Fondul pentru o tranziție justă și Fondul European pentru Afaceri Maritime, Pescuit și Acvacultură, precum și normele financiare pentru aceste fonduri și pentru Fondul pentru azil, migrație și integrare, Fondul pentru securitate internă și Instrumentul pentru managementul frontierelor și vize. 8  implicarea partenerilor conform art. 865. Strategiile revin în responsabilitatea autorităților sau organismelor teritoriale competente și includ o listă a intervențiilor propuse pentru finanțare. În plus, Regulamentul pune accent pe parteneriat (art. 86), ceea ce presupune participarea activă a actorilor locali în pregătirea și implementarea strategiei, precum și existența unor capacități administrative adecvate pentru gestionarea mecanismului (inclusiv asistență tehnică). 1.2 Mecanismul ITI în România Legea 176/20206 creează puntea de legătură între regulamentele Uniunii Europene și aplicarea lor în România. Aceasta permite ca mecanismul ITI să fie implementat efectiv în teritoriu prin desemnarea unor zone eligibile și prin constituirea unor structuri locale de guvernanță (asociații de dezvoltare intercomunitară), care să elaboreze și să pună în aplicare strategiile integrate de dezvoltare cu sprijinul fondurilor europene și naționale. În practică, Legea 176/2020 operaționalizează la nivel național prevederile Regulamentului UE și trasează concret șase direcții privind ITI :  Recunoașterea oficială a ITI ca instrument de dezvoltare teritorială în România, în conformitate cu regulamentele Uniunii Europene.  Posibilitatea de a desemna microregiuni (zone clar delimitate, cu nevoi și potențial de dezvoltare specifice) în care mecanismul ITI să fie aplicat.  Instituirea cadrului de guvernanță prin care pot fi constituite asociații de dezvoltare intercomunitară (ADI). Acestea sunt structuri de cooperare între 5 Articolul 86 – Parteneriat și guvernanță pe mai multe niveluri. Stabilește obligația statelor membre de a asigura implicarea partenerilor relevanți (autorități locale, regionale, parteneri economici și sociali, societatea civilă) în pregătirea, implementarea și evaluarea programelor și strategiilor, inclusiv ITI. 6 Legea nr. 176 din 18 august 2020 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 88/2017 privind aprobarea programului-pilot de descentralizare a unor competențe din domeniul dezvoltării regionale și al fondurilor europene aprobă OUG nr. 88/2017, care reglementează cadrul pentru descentralizarea competențelor și pentru implementarea mecanismului Investiții Teritoriale Integrate (ITI) în România. 9 autoritățile locale din teritoriul vizat și au rolul de a elabora și implementa strategia integrată de dezvoltare.  Stabilirea responsabilităților pentru autoritățile centrale și locale, Legea prevăzând că ministerele și autoritățile care gestionează programele de finanțare (cum sunt programele operaționale sau programul național de dezvoltare rurală) trebuie să asigure coordonarea și sprijinul necesar pentru aplicarea ITI.  Crearea unui cadru pentru descentralizare, Legea permițând transferul unor atribuții legate de pregătirea și selecția proiectelor către structurile teritoriale ADI, astfel încât deciziile să fie mai aproape de comunitățile vizate.  Permite integrarea finanțărilor stabilind că intervențiile cuprinse în strategiile ITI pot fi finanțate din mai multe surse: fonduri europene, programe naționale și resurse locale. Prima experiența a României cu mecanismul ITI a avut loc în perioada 2014–2020, când România a implementat ITI prin Strategia Integrată a Deltei Dunării, cu finanțări din toate cele 7 Programe Operaționale aferente Politicii de Coeziune, plus PNDR. Această experiență-pilot a confirmat potențialul instrumentului, dar a scos în evidență și provocări:  integrarea intervențiilor multi-program,  coordonarea între numeroși actori,  asigurarea capacității administrative și a unui sistem unitar de management și control. În perioada 2021–2027, România a creat mai multe inițiative ITI pentru sprijinirea dezvoltării teritoriale integrate; în Acordul de Parteneriat au fost incluse oficial patru zone – ITI Delta Dunării, ITI Valea Jiului, ITI Moții – Țara de Piatră și ITI Microregiunea Țara Făgărașului – beneficiind de alocări pentru proiecte multi-program. Totodată, s- au înființat și alte structuri ITI în afara Acordului, precum A.D.I Ţara de Sus și A.D.I. Țara Silvaniei. Obiectivul este acela de a promova o dezvoltare teritorială 10 echilibrată, reducerea sărăciei și valorificarea potențialului local într-un cadru coerent și planificat. Aceasta implică:  Intervențiile ITI sunt aliniate la o gamă largă de programe naționale și regionale: Programele Operaționale Regionale (POR), Programe Operaționale naționale precum POT, POIM, POC, POCU, POS, POM, precum și la Planul Național Strategic (PNS) – Politica Agricolă Comună; de asemenea, ITI-urile pot accesa fonduri din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și din programe de cercetare-inovare precum PNCDI IV; [...]

Text extras automat din documentul oficial; în caz de diferențe, documentul original prevalează.

Sursa: primariapascani.ro