HCL 207/2012 Oradea adoptată

ROMÂNIA JUDEŢUL BIHOR MUNICIPIUL ORADEA CONSILIUL LOCAL HOTĂRÂRE privind aprobarea investiţiei REABILITAREA CETATII ORADEA CORPUL J SI POARTA DE VEST - AMENAJARI INTERIOARE SI EXTERIOARE Analizând Raportul de Specialitate înregistrat sub nr.45796 din 26.03.2012 prin care Administraţia Imobiliara Oradea - Serviciul Tehnic Compartiment Cetatea Oradea, propune aprobarea investiţiei: REABILITAREA CETATII ORADEA CORPUL J SI POARTA DE VEST - AMENAJARI INTERIOARE SI EXTERIOARE si a Documentaţie de Avizare a Lucrărilor de Intervenţie. In contextul programului investiţional care se derulează in prezent in Cetatea Oradea pentru Revitalizarea Cetăţii Oradea , este necesara si oportuna reabilitarea, restaurarea si refuncţionalizarea Corpului J si a Porţii de vest, principala poarta de acces in Cetate. Elaboratorul studiului recomanda realizarea proiectului de reabilitare al corpului J inclusiv a Porţii de Vest si amenajarea sa pentru funcţiunile de Centrul Municipal de Informare Turistica, sala multifuncţionala, spatii comerciale (librărie, magazin de suveniruri si antichităţi, bar), grup sanitar public. Lucrările necesare sunt proiectarea, elaborarea studiilor de specialitate, cercetarea arheologica, protejarea corpului J prin refacerea hidroizolaţiei, amenajarea spaţiilor disponibile si refacerea Porţii de vest după realizarea racordurilor la utilităţi. Ţinând cont de prevederile Legii finanţelor publice locale nr. 273/2006 cu modificările şi completările ulterioare; Văzând proiectul de hotărâre şi avizul comisiei de specialitate a Consiliului Local, În baza art.36 alin.2 lit.b, d, alin.4 lit.d, alin.6 lit.a pct.4 si 10, art.45 alin.2 lit.a din Legea nr.215/2001, privind administraţia publică locală, republicată, CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI ORADEA H o t ă r ă ş t e: Art.1 Se aprobă studiul (Documentaţie de Avizare a Lucrărilor de Intervenţie) pentru obiectivul de investiţii: REABILITAREA CETATII ORADEA CORPUL J SI POARTA DE VEST - AMENAJARI INTERIOARE SI EXTERIOARE, conform anexei, cu următoarele: CARACTERISTICI PRINCIPALE SI INDICATORI TEHNICO-ECONOMICI AI INVESTITIEI Ordonator principal de credite: Primarul Municipiului Oradea Beneficiar: Consiliul Local al municipiului Oradea Administraţia Imobiliara Oradea Valoarea totală (INV), fara TVA (în preţuri 15.03.2012 1 euro = 4,3672 lei) 2.578,00 mii lei / 590,310 mii euro din care: - construcţii montaj (C+M) 2.239,00 mii lei / 512,685 mii euro Valoarea totală (INV), inclusiv TVA 3.196,72 mii lei / 731,984 mii euro Eşalonarea investiţiei (INV/C+M) - anul I * (* Daca bugetul pe 2012 nu permite finanţarea întregii investiţii, restul se decalează pe anul 2013 )  Sursele de finanţare ale investiţiei se constituie in conformitate cu legislaţia in vigoare si constau in fonduri proprii, de la bugetul local. Durata de realizare etapele 1 si 2 8 luni Durata de realizare a etapei 3 2 luni Art.2 Se aproba demararea lucrărilor de Reabilitare Cetatea Oradea corp J si Poarta de Vest – amenajări interioare si exterioare – proiectare si execuţie. Art.3 Finanţarea obiectivului de lucrări se va face din sursele bugetului local al Municipiului Oradea. Art.4 Cu ducere la îndeplinire a prezentei hotărâri se încredinţează Administraţia Imobiliara Oradea. Art.5 Prezenta hotărâre se comunica cu: - Primarul Municipiului Oradea - Instituţia Prefectului Judeţului Bihor - Direcţia Economica din cadrul Primăriei Municipiului Oradea - Instituţia Arhitectului Şef - Administraţia Imobiliara Oradea - Se afişează pe site – ul www.oradea.ro - Se publica in Monitorul Oficial al judeţului Bihor PREŞEDINTE DE ŞEDINŢĂ Ioan Cupşa Oradea, 30 martie 2012 CONTRASEMNEAZĂ Nr. 207 SECRETAR Ionel Vila Hotărârea a fost adoptată cu unanimitate de voturi ,,pentru”. S.C. PRO-ARH S.R.L. 410058 ORADEA str. B. St. Delavrancea nr.17 tel. 411.012 ================================================================== PR. NR. 525/2012 BENEFICIAR : CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI ORADEA - ADMINISTRATIA IMOBILIARA ORADEA, Piata Unirii nr. 1 LUCRAREA : REABILITAREA CETATII ORADEA CORP J SI POARTA DE VEST - AMENAJARI INTERIOARE SI EXTERIOARE FAZA : D.A.L.I. (Documentatie de avizare a lucrarilor de interventie) BORDEROU PIESE SCRISE ACTE DE PROPRIETATE : CF, SCHITA CADASTRALA MEMORIU D.A.L.I. DEVIZ GENERAL GRAFIC DE ESALONARE PIESE DESENATE 1/A PLAN DE INCADRAE IN ZONA 2/A PLAN DE SITUATIE SC. 1/1.500 3/A PLAN PARTER 4/A DESFASURARE FATADA EST – EXISTENTA, CORP J ANEXE FOTO Şef proiect arh. Ernest Pafka S.C. PRO-ARH S.R.L. 410058 ORADEA str. B. St. Delavrancea nr.17 tel. 411.012 ================================================================== PR. NR. 525/2012 BENEFICIAR : CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI ORADEA - ADMINISTRATIA IMOBILIARA ORADEA, Piata Unirii nr. 1 LUCRAREA : REABILITAREA CETATII ORADEA CORP J SI POARTA DE VEST - AMENAJARI INTERIOARE SI EXTERIOARE FAZA : D.A.L.I. (Documentatie de avizare a lucrarilor de interventie) DOCUMENTATIE DE AVIZARE A LUCRARILOR DE INTERVENŢII REABILITAREA CETATII ORADEA CORP J SI POARTA DE VEST - AMENAJARI INTERIOARE SI EXTERIOARE 1.DATE GENERALE : 1.1 Denumirea obiectivului de investiţii : REABILITAREA CETATII ORADEA CORP J SI POARTA DE VEST - AMENAJARI INTERIOARE SI EXTERIOARE 1.2. Elaborator: S.C. PRO - ARH S.R.L. Oradea , str. Barbu Ştefãnescu Delavrancea, nr. 17 1.3. Autoritatea contractanta: CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIUL ORADEA - ADMINISTRATIA IMOBILIARA ORADEA ,Piaţa Unirii nr. 1, Jud. Bihor 1.4. Amplasamentul: ORADEA, P-ţa Independenţei, nr. 41,jud. Bihor 2. DESCRIEREA INVESTITIEI: 2.1. Situaţia existenta a obiectivului de investiţii: Proiectul se refera la reabilitarea uni corp de cladire din incinta Cetatii Oradea, ansamblu situat in partea Estica a zonei centrale a oraşului Oradea şi face parte din Ansamblul Urban I – Centrul Istoric Oradea. Zona centrului istoric este inregistrata in Lista Monumentelor Istorice la pozitia 172 cu Denumirea de Ansamblul urban “ Centrul istoric Oradea “ Cod Bh –II- a – A 01037. Cetatea Oradea este un munument istoric categorie A, de importanta nationala si internationala. Cetatea Oradea este inregistrata in Lista Monumentelor Istorice la pozitia 204 Cod Bh-II-a – A – 01052 .Corpul J este inregistrat in Lista Monumentelor Istorice la pozitia 204 Cod Bh-II-a – A – 01052.03 (incinta interioara) Cetatea Oradea constituie un complex istorico-arhitectonic compus din : - Contraescarpa cetăţii – zidul ce mărgineşte spre exterior şanţul de apărare al cetăţii; - Şanţul de apărare – dispus în jurul zidului de fortificaţie, cu cele două căi de acces în cetate; - Zidul de fortificaţie – masiv, de formă pentagonală, cu 5 bastioane de tip pană; - Construcţiile conexe zidului de fortificaţie – 6 corpuri de clădire :- F, J, L, M, O, R; - Construcţiile din incinta cetăţii – 6 corpuri de clădire :- G, H, I, K, N, P; - Castelul cetăţii – dispus central, de formă pentagonală, cu 5 corpuri (A, B, C, D, E) şi biserica Parametrii sitului cetăţii : - Suprafaţa amplasamentului cetăţii = 160.000 mp; - Suprafaţa construită = 21.000 mp - Suprafata construită desfăşurată = 44.000 mp - Suprafata utilă = 38.000 mp Terenul se află în proprietatea Municipiului Oradea, înscris în C. F. Nr. 5587, delimitând parcelele cu nr. Cadastrale 6328-6358. Scurt istoric al Cetãţii Oradea Secolul XI – XIII· Secolul XI: Regele Ladislau I (1077-1095) a zidit o mănăstire fortificată cu hramul Sfintei Fecioare Maria. Ulterior, întemeiază în cetate Episcopia Romano-Catolică de Oradea. 27 iunie 1192: Papa Celestinus III a emis un act prin care are loc sanctificarea regelui Ladislau I, fondatorul cetăţii orădene, transformată, prin acest eveniment, într-un loc de pelerinaj al cărui prestigiu va spori constant. Secolele XI-XIII: Cetatea era o fortificaţie (castrum), cu val de pământ şi palisadă, ziduri de piatră pe anumite porţiuni şi turnuri din lemn la poartă şi la colţurile incintei.· Secolul XIV – XV Secolul XIV : Se ridică noua cetate medievală de formă heptagonală; incinta era flancată neregulat cu turnuri şi înzestrată cu creneluri; poarta protejată de două turnuri masive; spre sud a fost construit un palat episcopal de factură gotică, al cărui zid exterior era şi zid de incintă, pe latura sa de sud-vest existând a doua intrare în cetate. 1342-1370 : A fost ridicată o catedrală de dimensiuni impresionante, în stil gotic, cu trei nave şi altarul octogonal, o faţadă cu două turnuri şi contraforţi masivi; în interior s-au realizat ample lucrări de decorare şi s-au ridicat numeroase altare. Secolele XII-XV:- În catedrala din cetate sau în cimitirul ei, au fost înmormântate 7 capete încoronate: Ladislau I, Andrei al II-lea, Ştefan al II-lea, Ladislau al IV-lea Cumanul, regina Beatrix, regina Maria şi regele-împărat Sigismund de Luxemburg. În 1367, a fost înmormântată şi Elisabeta, soţia ducelui Ladislau de Opulia, palatinul Ungariei, fiica lui Nicolae Alexandru Basarab. Secolul XV :- “Vârsta de aur” a cetăţii, important centru al umanismului şi Renaşterii în spaţiul central-estic european. Cei mai reprezentativi pentru această perioadă au fost episcopii Andrea Scolari, supranumit Florentinul (1409-1426), Ioan Vitez de Zredna (1444-1465) şi Sigismund Thurzo (1506-1512). 22 iunie 1565:- Marea răzmeriţă unitariană avea să încununeze această desfiinţare prin distrugerea catedralei şi devastarea mormântului regelui Ladislau I.  1569-1598 şi 1618-1648:- Schimbările politico-militare din centrul Europei au impus construirea unei noi fortificaţii, care să facă faţă cerinţelor vremii. Principii transilvăneni au angajat arhitecţi militari italieni, care au realizat noua cetate pentagonală, cu bastioane pe colţuri şi şanţ de apărare cu apă, de factură renascentistă târzie, în două etape: zidul de incintă al fortificaţiei, respectiv castelul cetăţii. 27 august 1660: După un asediu greu, ce a durat 46 de zile, cu un raport de forţe de 45.000 turci contra 850 de apărători, datorită unei trădări, otomanii reuşesc să cucerească Cetatea Oradea şi să instaleze aici sediul unui paşalâc, ce va fiinţa vreme de 32 de ani. Iulie 1691- 28 mai 1692: Imperialii încercuiesc Cetatea Oradea şi începe un lung asediu, finalizat prin capitularea garnizoanei otomane în faţa generalului Donath Heissler. 1692-1695: Cetatea este refăcută după planurile inginerului militar baronul Ernst von Borgsdorf, o sursă de finanţare fiind şi vistieria Vaticanului, cu 60.00 de florini. Secolul XVIII :- Cu toate că Cetatea Oradea era doar o garnizoană militară, imperialii vor continua să-i acorde o atenţie deosebită şi să întreprindă mari campanii de reparaţii şi reamenajări în anii 1725, 1754-1755 şi 1775-1777; prin ultima se definitivează ansamblul arhitectonic ce poate fi vizitat în zilele noastre. Refacerea cetăţii în forma actuală Cu toate că Cetatea Oradea devine, de la finele secolului al XVII-lea o cetate de interior, cu rolul de a găzdui garnizoana militară, imperialii vor continua să-i acorde o atenţie deosebită şi să întreprindă mari campanii de reparaţii şi reamenajări în 1725, 1754-1755 şi 1775-1777, ultima fiind cea mai mare şi cea mai importantă, deoarece atunci şi definitivează ansamblul arhitectonic ce poate fi vizitat şi în zilele noastre. Noii cuceritori au mai ridicat însă câteva clădiri în cetate, cele mai importante fiind edificiul vămii şi biserica, ambele în stil baroc. Se pare că mai vechea “tradiţie” a cuceritorilor de a reboteza bastioanele s-a perpetuat şi în cazul austriecilor. Noile denumiri au fost: Sf. Inocenţiu (BETHLEN), Sf. Tereza (CRĂIŞORUL), Sf. Carol (ROŞU), Sf. Iosif (AURIT) şi Sf. Leopold (CIUNT). Istoria modernă a cetăţii oradene nu a mai fost marcată de momente limită, ca cele ale asediilor prin care a trecut în evul mijlociu. Schimbarea tacticii războaielor, puterea sporită a artileriei de asediu şi nu în ultimul rând, poziţia cetăţii, departe de graniţele imperiului, o vor scoate din planurile militarilor austrieci, de a o reamenaja, în noul stil concordant cu cerinţele strategice de la sfârşitul secolului al XVII-lea şi începutul celui următor, cel Vouban. 1793-1813 : Războaiele napoleoniene, au atins indirect şi Cetatea Oradea, în noiembrie 1793 fiind semnalată prezenţa în cetate a 450 de prizonieri francezi. La 9 noiembrie 1813 în cetate se mai aflau 300 de prizonieri francezi, în mare parte bolnavi. 16 mai 1857: Împăratul Francisc Iosif I anulează definitiv, prin decret, caracterul militar al cetăţii.Cetatea va continua însă să fie utilizată ca obiectiv militar auxiliar şi va beneficia de reparaţii între anii 1883-1887. Perioada interbelică: Cetatea a fost sediul unei şcoli de jandarmi. 1947-1952: În cetatea orădeană a funcţionat un lagăr de tranzit în aripa de nord a castelului princiar. 1945-1989: Cetatea a fost în mare parte tot obiectiv militar, utilizat atât de Ministerul de Interne cât şi de Ministerul Apărării Naţionale. După 1975 vor intra însă în cetate şi o serie de depozite en-gros, fapt ce va însemna debutul unui grav proces de degradare a cetăţii. Acesta continuă, din păcate, şi în prezent pentru stoparea sa şi restaurarea cetăţii orădene fiind necesare fonduri substanţiale, posibile doar printr-un proiect internaţional. 1991: Cetata Oradea intra in administrarea si proprietatea Municipiului Oradea  2.1.1. Starea tehnica, din punct de vedere al asigurarii cerintelor esentiale de calitate in constructii, potrivit legii ; DESCRIEREA CONSTRUCŢIEI Corpul J face parte din cladirile alipite zidului de fortificatii denumite curtine. Categoria de importanta : C conform HG 766/1997/anexa 3 Clasa de importanta : III. Conform Normativ P 100-92 Zona seismica de calcul : E confom Normativ P 100-92 Zona climatica : A. Conform STAS 10101/21-92 Zona eoliana : A. Conform STAS 10101/21-92 Grad de rezistenta la foc ; III conform Normativ P 11=98 Corpul J este o construcţie de tip cazemată, specifică fortificaţiilor de secol XVIII , adosată laturii de vest a zidului de incintă al cetăţii, mai exact curtinei dintre bastionul Ciunt şi poarta principală de acces în cetate, Poarta de Vest. Data aproximativă de realizare a construcţiei este anul 1775, fiind figurată în planurile arhitectului de origine italiană, Lodovico Marini. Fundatii : fundatii din caramida si piatra sub zidurile structurale din zidarie portanta. Adancimea de fundare, latimea findatiilor nu sunt determnate la aceasta faza. Structura portanta : doua diafragme longitudinale din zidarie de caramida la extremitatea fatadelor si una inermediara partiala –pe trei travei, cu grosimi variabile si zece diafragme transversale, perpendicular pe cele longitudinale, care sustin boltile cilindrice cu penetratii. Boltile cilindrice au o grosime de doua caramizi. In exterior aceste bolti au umpluturi si strat vegetal din pamant. Acest corp de cladire se desfasoara pe 8 travei (Corpul de garda) şi o poartă/gang (Poarta de vest). Suprafata utila a corpului J este de 692,90 mp, conform documentatiilor existente la cartea tehnica a constructiei din care: Poarta de vest 86,95 mp, spatii de birouri 140,55 mp, sala multifunctionala 80,45 mp si spatii neamenajate 384,95 mp. In rma releveului ce se va executa la faza urmatoare de proiectare probabil vor rezulta alte suprafete, dar nu mult diferite. Primele 4 travei situate langa Poarta de Vest a cetatii au fost refacute si chiar utilizate cativa ani ca si birouri ale administratiei cetatii plus o sala multifunctionala. In aceste sali s-au schimbat tamplariile , pardoselile, exista instalatii sanitare si electrice interioare. Instalatii interioare de incalzire sunt alcatuite din retele interioare si calorifere, si erau racordate la un cazan electric care asigura agentul termic. In prezent acestea sunt nefolosite si nefunctionale intrucat nu mai au sursa de caldura. Restul spatiilor nu au fost utilizate in ultimii 20 de ani si se afla intr-o stare foarte rea. Fiind o construcţie de tip cazemată, partea superioară a clădirii dispunea de o hidroizolaţie realizată din materiale naturale, un strat de argila bine compactata, acoperită cu pământ de umplutură, pământ vegetal si un covor de iarbă pentru a asigura o cât mai mare retenţie a apei pluviale. Intrucat in anii cand era utilizat de armata, spatiul de deasupra corpului J era utilizat pentru gradinarit pamantul de deasupra si-a pierdut proprietatea de hidroizolatie . In urma a doua interventii au fost efectuate lucrari de consolidare a boltilor si au fost executate hidroizolatii. La ora actuala se constata ca hidroizolatia de pe jumatate din travei este compromisa si necesita refacere. In prezent, mare parte a spatiilor din corpul J se prezinta intr-un avansat stadiu de degradare cauzat atat de vechimea constructiei cat si, in mare parte, de umiditatea pronuntata din ziduri, generată de infiltratia apei pluviale prin hidroizolaţia clădirii, respectiv de o accentuată capilaritate ascensională. Efectele sunt vizibile: desprinderea tencuielii si a zugravelii, afectarea zidariei, desprinderi ale unor elemente de zidarie sau ornamente de piatra, aparitia sarurilor pe zidarie, uzura tamplariei, precum si disfuncţonalităţi ale instalaţiilor interioare(circuite electrice afectate, uzura avansata a centralei electrice). 2.1.2. Valoarea de inventar a construcţiei; Valoarea de inventar a construcţiei se gaseste in cartea tehnica  2.1.3. Actul doveditor al forţei majore, dupã caz ; Nu este cazul 2.2. Concluziile raportului de expertizã tehnicã / audit energetic Nu e cazul la aceasta faza. 2.2.1. Prezentarea a cel puţin doua opţiuni ; In elaborarea studiului s-au avut în vedere două scenarii, care au avut la bază evoluţiile factorilor ce pot influenţa direct sau indirect proiectul. Scenariul “ proiect de reparatii fara functiuni : V0” Acest scenariu prevede repararea cladirii, finisarea, inchiderea , si utilarea cu instalatii electrice, sanitare si incalzire, racordarea la utilitatile publice ( inca inexistente dar posibil realizate pana in trimestrul I. 2013 ) urmand ca beneficiarul sa valorifice intreaga cladire prin concesionare unica pentru o perioada determinata . Avantajul acestei solutii este ca investitia est [...]