HCL 119/2018 Miercurea Ciuc adoptată

ROMÂNIA JUDEŢUL HARGHITA CONSILIUL LOCAL MUNICIPAL MIERCUREA-CIUC HOTĂRÂREA Nr. 119/27.04.2018 privind aprobarea Strategiei de reabilitare, retehnologizare şi modernizare a sistemului centralizat de producere şi distribuţie a energiei termice din Municipiul Miercurea-Ciuc, pentru perioada 2018-2020 Consiliul Local Municipal Miercurea Ciuc, întrunit în şedinţa ordinară din data de 27.04.2018 Având în vedere Expunerea de motive, înregistrată la nr. 8905./ 13.04.2018 şi Raportul de specialitate, înregistrat la nr.8907/13.04.2018, întocmite de Biroul investitii, prin care s-a propus adoptarea unei hotărâri cu privire la aprobarea Strategiei de reabilitare, retehnologizare şi modernizare a sistemului centralizat de producere şi distribuţie a energiei termice din Municipiul Miercurea-Ciuc, pentru perioada 2018-2020 Având în vedere adresa nr. 637/2018 al operatorului de servicii SC GOSCOM SA Miercurea- Ciuc, prin care a înaintat spre aprobare Strategia de reabilitare, retehnologizare şi modernizare a sistemului centralizat de producere şi distribuţie a energiei termice din Municipiul Miercurea-Ciuc, pentru perioada 2018-2020, cu aprobarea Consiliului de Administaţie al acesteia, Pe baza rapoartelor comisiilor pentru: - administraţia publică locală, juridică, apărarea ordinii publice, respectarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor; - de studii şi prognoze economico-sociale, buget, finanţe, investiţii şi administrarea domeniului public şi privat; - pentru servicii publice, comerţ şi relaţii cu cetăţenii; În conformitate cu prevederile Legii nr. 51/2006 a serviciilor comunitare de utilităţi publice, republicată, cu modificările şi completările ulterioare ; Potrivit Legii nr. 325/2006 - a serviciului public de alimentare cu energie termică, cu modificările şi completările ulterioare; În temeiul prevederilor art. 36, alineatul (2). literele b), c) şi d) şi alineatul (4) litera d) şi e), alineatul (6), art. 45 alineatul (2) litera e) şi art. 115, alineatul 1), litera b) din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; HOTĂRĂȘTE Art. 1. Se aprobă Strategia de reabilitare, retehnologizare şi modernizare a sistemului centralizat de producere şi distribuţie a energiei termice din Municipiul Miercurea-Ciuc, pentru perioada 2018-2020”, elaborată de SC GOSCOM SA Miercurea Ciuc, conform Anexei 1, care face parte integrantă din prezenta hotărâre. Art. 2. Cu aducerea la îndeplinire a prezentei hotărâri se însărcinează viceprimarul SzOke Domokos şi Biroul de investiţii. Art. 3. Prezenta hotărâre se comunică: a) Instituţiei Prefectului judeţului Harghita; b) Primarului municipiului Râduly R6bert Kâlmân c) Viceprimarului municipiului Sz6ke Domokos; d) Biroului de investiţii; e) ANRE Bucureşti; f) Direcţiei Generale de Administraţie Publică - Unitatea de Management al Proiectului “Termoficare 2006-2020 căldură şi confort” 8) S.C. Goscom S.A. / Preşedintele sediațel V VERESS Su i | sei | N să | a "Conțrasemnează pentru legalitate — | Secretarul nicipiului -WOHLFA! f OLF Anexa nr.1 la Hotărârea nr. 119/27.04.2018 STRATEGIA de REABILITARE, RETEHNOLOGIZARE şi de MODERNIZARE a SISTEMULUI CENTRALIZAT de PRODUCERE şi de DISTRIBUȚIE a ENERGIEI TERMICE în Municipiul MIERCUREA-CIUC în PERIOADA 2018-2020 1. ISTORIC — Analiza evoluţiei necesarului de energie termică din sistemul centralizat Sistemul centralizat de alimentare cu energie termică al municipiului Miercurea-Ciuc a fost realizat în perioada 1968 — 1972, şi pus în funcţiune paralel cu construirea cartierelor de locuit. Au existat 15 centrale termice de cartier, cu reţelele de distribuţie aferente, construcţii şi instalaţii realizate la nivelul tehnicii şi tehnologiei perioadei respective. Această perioadă a fost caracterizată de disponibilitatea unor cantităţi mari de combustibili la preţuri extrem de scăzute şi de o risipă energetică în toate domeniile de activitate. În aceste condiţii necesarul termic al localităţii din sistemul centralizat în perioada 1970-1990 a depăşit 300.000 Gcal/an. Începând cu anul 1990, conştientizarea caracterului limitat ale resurselor energetice, creşterea spectaculoasă a preţului combustibililor şi implicit al energiei termice au determinat atât pe operatorul serviciului (furnizor), cât şi pe consumatori, să ia o serie de măsuri ce au avut ca efect reducerea substanțială a consumului de energie termică: în decurs de doar 2-3 ani s-a realizat contorizarea integrală a tuturor consumatorilor, atât la prestaţia de încălzire centralizată cât şi la furnizarea apei calde, apoi au fost montate robinete termostatate şi repartitoare de costuri pe caloriferele din apartamente. După cumpărarea apartamentelor chiriaşii au devenit proprietari şi s- au apucat să înlocuiască ferestrele şi uşile neetanşe cu termopane, mai apoi a demarat şi a avansat programul de reabilitare termică (termoizolarea) a condominiilor. Lucrările de investiţii pe sistemul centralizat de încălzire, reabilitarea reţelelor de distribuţie cu conducte preizolate, retehnologizarea şi modernizarea câtorva centrale termice au dus deasemenea la scăderea semnificativă ale pierderilor de energie termică, la creşterea eficienţei sistemului. Evolutia pretului mediu a purtatorilor de energie 2000-20017 Pret mediu Pret energie Pret energie Pret national (local) Anul | achizitie gaz electrica (lei/KWh) termica (cu TVA - de referinta pt. (lei/1000mc) lei/Gcal) populatie 2000 110,00 0,134 31,15 23,00 2001 110,00 0,134 37,14 35,00 2002 275,14 0,243 77,65 57,50 2003 275,14 0,243 91,90 80,00 2004 392,63 0,307 107,91 89,60 2005 454,52 0,346 107,91 - 167,65 89,60 2006 749,62 0,367 167,65-201-232,78 176,00 2007 854,33 0,400 232,78 - 268 - 295 176.00 2008 1000 0,424 314,71 - 334,07 176,00 - 199,37 2009 1003 0,433 334,07 199,37 2010 1035 0,406 367,47 - 382,91 220 - 229,24 2011 1087 0,460 382,91 229,24 - 299 2012 1042 0,499 382,91 - 415,40 299 - 335 2013 1028 0,560 415,40 335 2014 1154 0,484 415,40 - 386,32 335 - 304,54 2015 1217 0,457 386,32 -430,57 304,54 - 275 2016 1277 0,447 416,68 -451,67 275 2017 1271 0,438 447,90 275 - 250 Pe tabelul următor sunt redate toate cifrele, ce au caracterizat întregul sistem centralizat de producere şi de distribuţie a energiei termice din mun. Miercurea-Ciuc în perioada 2000 — 2017. Consum combust.Echiv.energ. în comb Energie termica Pierderi Nr. Consum Gaze : Gaze „ Inclusa în|Cumpa-| |. Livrat pt. | totale de| apart. |energie/ naturale Peleti naturale Feieti Combust. |__rata Livrata populatie|_ energie | Deserv. | apart. (mii me) |___(t) (GCal) (GCal)_| (GCal) | (GCai) | (GCai) | (GCal) (nr.)__|(Gcal/ap) 2000 |_ 24.691 221.476 221.476 180.600 | 158.900 | 40.876 | 12.010 13,2 2001 | 22.678 203.420 203.420 135.779 | 118.505 | 67.641 | 11.370 10,4 2002 | 20.170 180.923 180.923 116.534 | 101.297 | 64.389 | 11.005 9,2 2003 | 20.441 183.354 183.354 116.903 | 100.915 | 66.451 | 10.421 9,7. 2004 | 18.882 169.370 169.370 101.715 |_89.300 | 67.655 | 10.142 8,8 2005 |_ 18.224 163.468 163.468 96.400 | 85.807 | 67.068 | _9.960 8,6 2006 |_ 15.270 136.970 136.970 86.639 | 77.303 | 50.331 9.442 8,2 2007 |_14.185 127.238 127.238 74.905 | 62.821 | 52.333 | 9.314 6,7 2008 | 13.859 | 679,6 | 124.314 | 2.045 | 126.359 76.392 | 67.987 | 49.967 | 9.370 7,3 2009 | 12.741 | 1913,6 | 114.286 | 5.759 | 120.044 71.171 _|_63.200 | 48.873 | 9.080 7.0 2010 | 11.336 | _ 777,9 | 101.683 | 2.341 | 104.024 66.610 | 59.209 | 37.414 | 8.254 7.2 2011 | 11.250 | 307,3 | 100.911 925 101.836 58.100 | 53.315 | 43.736 | _7.458 71 2012 |_ 9.692 216 86.936 650 87.586 46.360 | _ 40.799 | 41.226 |_ 6.357 6,4 2013 | 8.138 227 72.087 683 72.771 37.336 | 31.836 | 35.435 |_5.204 6,1 2014 |_ 3.743 356 33.156 1.071 34.227 _| 11.879 | 27.498 | 22.924 | 18.608 |_ 4.098 5.6 2015 | 3.227 _|_518,6 28.932 1.561 30.493 | 12.613 | 23.111 | 18.606 | 19.995 | 3.102 6,0 2016 |_3.061 1132 28.020 3.407 31.427 _| 9.065 | 21.415 | 15.036 | 19.077 | 2.475 6,1 2017 |_ 2.483 365 22.464 1.098 | 23.562 | 12.590 | 20.398 | 13.007 | 15.754 | 2.044 6,4 2. DESCRIEREA Sistemului Centralizat de Furnizare a Energiei Termice Sistemul centralizat de producere şi de distribuţie a energiei termice al municipiului Miercurea-Ciuc a fost realizat în perioada 1968 — 1972, pus în funcţiune paralel cu construirea cartierelor de locuit. Au existat 15 centrale termice de 2 SRO PORS POI a cartier, cu reţelele de distribuţie aferente, la care se adaugă centrala termică K6s Kâroly, ce deserveşte de fapt trei licee tehnice în zona str. Topliţa, împreună cu alte obiective şcolare (internate, cantine, săli de sport, etc.). Producerea energiei termice în municipiul Miercurea-Ciuc se realizează din centrale termice de cartier. Au existat 15 + 1 astfel de centrale, cu funcţionare preponderent pe gazele naturale, dar şi cu pelet. La nivelul anului 2008, când în cadrul programului "Termoficare 2006 — 2020 căldură şi confort” au început efectiv lucrările de modernizare, capacitatea totală ale acestor centrale termice a fost peste 100 Gcal/h (116 MW). În dotarea lor s-au regăsit aproape toate tipurile de cazane fabricate şi/sau utilizate în ţară în perioada anterioară: PA25, PA 20, PA 14, PRK 1200, C5D, Konfort, Logano, CS 950, CIMAG, CMI. În perioada 2000-2007 toate centralele termice au utilizat ca combustibil primar gazele naturale. Începând cu anul 2008 la centralele termice Morii, Patinoar, Eroilor, Stadion şi K6s Kâroly, ce au trecut sau trec prin retehnologizare — modernizare, au fost instalate capacităţi noi de producere cu funcţionare pe biomasă sub formă de peleţi, cazane tip Viessmann Vitoplex şi Viessmann Vitomax. Prin această investiţie s-a asigurat o diversificare a combustibililor utilizați la producerea energiei termice prin valorificarea resurselor locale de energie regenerabilă. În ultimii ani preţul peletului a crescut în aşa măsură, încât din punct de vedere economic este mai eficientă utilizarea gazului natural la producerea energiei termice. În anul 2014 am găsit un furnizor de peleţi din coji de floarea soarelui, care a fost procurat la un preţ competitiv, sub preţul gazului. Însă s-a putut utiliza doar până la sfârşitul anului trecut (2017), când organele de mediu au interzis arderea lui. În urma scăderii necesarului de căldură al localităţii din sistemul centralizat, ca măsură al creşterii eficienţei energetice al sistemului, - au fost realizate mai multe interconectări între centralele termice învecinate. Aceste interconectări au fost puse în funcţiune începând cu primăvara anului 2011, şi în urma lor au putut fi oprite o serie de centrale termice de cartier. La centralele termice oprite cazanele au fost conservate sau casate, au fost montate schimbătoare de căldură şi au devenit doar puncte de schimb termic. Astfel CT Morii a preluat deservirea zonelor centralelor termice Harghita şi Gării. CT Borviz a fost oprit definitiv, zona ei fiind împărțită între CT Stadion şi CT Griviţa. La terminarea sezonului de încălzire 2011-2012 s-a pus în funcţiune interconectarea CT Patinoar — Eroilor, ultima centrală fiind oprită. Interconectarea CT Stadion — Inimii a fost pusă în funcţiune după terminarea sezonului de încălzire 2012-2013, de atunci CT Inimii este oprit, funcţionează ca punct de schimb termic. În vara anului 2011 a fost pusă în funcţiune şi interconectarea CT Tudor III cu CT Tudor 1, Tudor II şi Frăției. Atunci CT Tudor III a furnizat apa caldă menajeră către celelalte trei centrale, care au fost oprite doar în afara sezonului de încălzire. În cursul verii 2012 şi 2013 în aceste centrale din urmă am mai montat unele capacităţi noi de schimb termic. Paralel spre sfârşitul anului 2013 au fost puse în funcţiune grupurile de cogenerare ale partenerului investitor la CT Tudor III, şi au fost astfel create condiţiile, ca oprirea celorlalte trei centrale din zonă să se extinsă şi pe perioada de încălzire. În ultimele luni ale anului 2015 au fost puse în funcţiune interconectările Inimii — Pieţii şi Tudor Vladimirescu - Spicului. Prima interconectare a permis oprirea centralei termice Pieţii, iar cea de a doua transferă energia termică produsă în cogenerare la CT Tudor III, până la CT Spicului. Şi în sfârşit, interconectarea Spicului — Stadion, predată în toamna lui 2016, permite transferul energiei mai ieftine din cogenerare mai departe, până în zona Stadion, Inimii şi Pieţii. În urma acestor interconectări dintre cele 16 centrale termice existente cu ani în urmă, în cursul sezonului de încălzire 2017-2018 au funcţionat doar cinci: Stadion, Morii, Patinoar, Griviţa şi K6s Kâroly, restul fiind transformate în puncte de schimb termic. Însă în majoritatea acestor puncte de schimb termic au rămas cazane în conservare, care în caz de nevoie pot fi repuse în funcţiune în timp util. Distribuţia energiei termice se face prin reţele termice ce pornesc de la cele 16 centrale sau puncte termice spre consumatori. Cu decenii în urmă conductele de distribuţie au fost pozate în termocanale, sudate din ţevi de oţel şi izolate cu vată 3 minerală şi carton bituminos. Lungimea totală a rețelei de distribuţie este 27,2 km. Reabilitarea rețelelor de distribuţie a demarat în perioada 2005 — 2008, din programe netionale. În această perioadă au fost cumpărate mari cantităţi de conducte termice preizolate şi legături, fitinguri, care au fost pozate preponderent deja după anul 2008, în cadrul programului de investiţii "Termoficare 2006 — 2020 căldură şi confort”. Şi reabilitarea reţelelor de distribuţie a fost terminată practic în anul 2013, când au fost înlocuite conductele din zona Tudor I, Tudor II şi ultimele porțiuni din zona Inimii — Lunca-Mare. Au rămas nereabilitate doar conductele de distribuţie aflate în subsolurile unor blocuri din oraş, care s-au deconectat în totalitate de pe sistemul centralizat de încălzire, şi nu se mai justifică execuţia unor lucrări costisitoare şi inutile. Prin reabilitarea reţelelor de distribuţie pierderile masice şi cele prin transfer de căldură au fost reduse semnificativ Directivele europene în domeniul energeticii, inclusiv strategia energetică a ţării au prevăzut, ca furnizarea energiei termice în sistem centralizat trebuie promovat şi dezvoltat în detrimentul încălzirii individuale. Trebuiesc racordate la acest sistem toţi consumatorii din zona lor de acoperire, căci numai sistemele centralizate pot să producă energie termică prin cogenerarea de înaltă eficienţă, ele pot să valorifice mai uşor resursele energetice alternative şi cele regenerabile. Şi în acest context reabilitarea reţelelor termice a avut loc la diametrele iniţiale ale conductelor. Transportul energiei termice: La începutul acestui capitol, la producerea energiei termice am prezentat, ca din dorința de a adapta din mers sistemul de producere al energiei termice la necesarul termic în continuă scădere, am pozat o serie de conducte de interconectare. Şi aici am enumerat toate interconectările executate în cadrul programului de reabilitare- modernizare al sistemului. Aceste interconectări au permis pe de o parte să utilizăm cât mai complet cantităţile de energie termică produse în cogenerare de înaltă eficienţă, cumpărate de noi la preţuri mai moderate decât costurile noastre de producere a energiei. Pe de altă parte au permis să menţinem şi noi randamentele de producere a energiei termice la un nivel mai ridicat. Aceste interconectări au permis, ca sistemul să funcţioneze şi la un necesar termic redus. Cu toate acestea transportul energiei termice la distanţe mai mari este practic o altă activitate, ce are costurile şi chiar pierderile sale, ce-i drept mult mai moderate, decât beneficiile aduse. Contorizarea consumatorilor — Toţi consumatorii de energie termică din mun. M-Ciuc sunt dotate cu contoare de energie termică, atât la serviciul de încălzire, cât şi la furnizarea apei calde menajere. Acţiunea de contorizare a demarat în 1999-2000 din iniţiativa şi pe cheltuiala proprietarilor de imobile (asociaţii de proprietari), iar apoi a fost continuată de către operatorul serviciului de producere şi distribuţie a energiei termice, fiind finalizată în 2006 din fondurile asigurate de administraţia publică locală. 3. OPERATORUL SERVICIULUI Operatorul licenţiat pentru producerea şi distribuţia energiei termice în municipiul Miercurea-Ciuc este SC GOSCOM SA, societate care sub diferite forme organizatorice îşi desfăşoară această activitate de aproape 50 de ani. Până în anul 1994 a fost organizată ca întreprindere judeţeană, respectiv regie autonomă judeţeană. Prestatorul local a luat ființă — ca regie locală - în urma dezmembrării regiei autonome judeţene. Regia locală a fost transformată în societate pe acţiuni în baza OUG nr. 30/1997 şi a Hotărârii Consiliului Local nr. 145/1997. Singurul acţionar al acestei societăţi este Consiliul Local al Municipiului Miercurea-Ciuc, mijloacele de producţie reprezentând patrimoniul public al localităţii. De-a lungul anilor societatea noastră a prestat mai multe servicii de utilități publice locale, dar la nivelul anului 2018 singura activitate de bază a societăţii a rămas producerea şi distribuţia energiei termice pentru încălzire şi prepararea apei calde menajere. Exploatarea şi întreţinerea centralelor termice şi a reţelelor de distribuţie este încredințată societăţii noastre prin contractul de concesiune respectiv 4 contractul de management încheiat cu Primăria Municipiului Miercurea-Ciuc, ca urmare a câştigării licitaţiei de delegare a gestiunii serviciului organizată conform legislaţiei aplicabile. Contractul de delegare a gestiunii serviciilor de alimentare centralizată cu energie termică în municipiul Miercurea-Ciuc nr. 526/2013, contract încheiat pe 25 ani, reglementează cadrul juridic, organizatoric, economic şi financiar al activităţii societăţii. În urma îndeplinirii condiţiilor tehnico-economice aplicabile, impuse, şi pe baza contractului de concesiune a serviciului susmenţionat, societatea noastră a obţinut Licenţa ANRSC nr. 2584/24.09.2013 pentru desfăşurarea serviciului public de alimentare cu energie termică , licenţă valabilă până la 24.09.2018. Tot pentru a se conforma cerinţelor unionale, din anul 2001 este implementat managementul calităţii conform ISO 9001/2000, care în anul 2003 a fost certificat de SRAC şi 1Q Net, iar din anul 2005 s-a implementat şi certificat managementul integrat ISO 9001, şi 14001, respectiv OHSAS 18001 (calitate-mediu-securitate în muncă). 4. Analiza potenţialului de dezvoltare economică şi demografică a regiunii Pe raza municipiului Miercurea-Ciuc sau în apropiere după cunoştinţele noastre actuale nu sunt preconizate investiţii de proporţii, care ar avea efect important asupra necesarului energetic al localităţii sau asupra indicatorilor (tendinţelor) demografice sau sociale. Dezvoltarea fondului locativ se observă doar în afara cartierelor de locuit cu blocuri, în zone mai îndepărtate de centrul oraşului şi în suburbii, care nu sunt acoperite cu rețele de distribuţie. În toamna anului trecut (2017), la blocurile ANL de pe str. Ciocârliei (nouă scări, 72 apartamente) s-a renunţat la încălzirea existentă cu centrale termice pe fiecare scară, şi au fost racordaţi la sistemul centralizat de încălzire. 5. Evoluţia necesarului de energie termică a localităţii în perspectivă La capitolul anterior, analiza potenţialului de dezvoltare economică a regiunii, - am stabilit, că investiţii de proporţii, - industriale sau locative, - care ar putea influența semnificativ cererea de energie termică în municipiul M-Ciuc nu sunt programate şi nu pot fi prognostizate la ora actuală. Tendinţele demografice arată o scădere a numărului populaţiei municipiului, numărul locuinţelor prezintă o uşoară creştere, dar numai în zonele mai îndepărtate, neacoperite cu reţele de distribuţie a energiei termice, şi de unde nu sunt solicitări la această prestație. În această situaţie cei mai însemnați factori, care au influenţat şi vor influenţa în viitor necesarul energetic al localităţii sunt următoarele: - [...]