HCL 21/2014 Mediaș adoptată

ROMÂNIA JUDEȚUL SIBIU N MUNICIPIUL MEDIAŞ Judeţul Sibiu, 551017, Mediaş, Piaţa Corneliu Coposu nr. 3, 'Tel: +40 269 803 803, Fax: +40 269 841198 www,primariamedias.ro; e-mail: primaria(a primariamedias.ro A HOTĂRÂRE privind aprobarea Planului local de acţiune pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitrați din surse agricole Consiliul Local al municipiului Mediaş, întrunit în şedinţă ordinară la data de 27 ianuarie 2014, Având în vedere: - Expunerea de motive la proiectul de hotărâre şi raportul întocmit de către Compartimentul Situaţii de Urgenţă, Securitatea Muncii şi Protecţia Mediului din subordinea Primarului municipiului Mediaş înregistrat sub nr. 745/20.01.2014, prin care se propune aprobarea Planului local de acţiune pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitrați din surse agricole, - avizele comisiilor de specialitate nr. 1 şi 3 la proiectul de hotărâre înscris la punctul nr. 21 de pe Ordinea de Zi, înregistrate sub nr. 32/22.01.2014 şi 32/22.01.2014, În temeiul prevederilor HG nr. 964/2000 privind aprobarea Planului de acțiune pentru protecția apelor împotriva poluării cu nitrați proveniţi din surse agricole, actualizată, Decizia nr. 221983/GC/12.06.2013 a Comisiei pentru reglementarea nitraţilor în România, în temeiul art. 6 alin. (14) din anexa la HG nr. 964/2000, la nivel de unitate administrativ — teritorială/exploataţie agricolă, În temeiul prevederilor Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată şi actualizată, art. 36 alin. (2) lit. „d”, alin. (6) lit. “a” pet. 9, art. 45 alin. (1), art. SI alin. (5) şi art. 115 alin. (1) lit. “b” şi alin (7) din Legea 215/2001 — Legea administraţiei publice locale, actualizată şi republicată, HOTĂRĂȘTE Art.1. (1) Se aprobă Planul local de acţiune pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitrați din surse agricole, conform anexei care face parte integrantă din prezenta hotărâre. (2) Compartimentul Situaţii de Urgenţă, Securitatea Muncii şi Protecţia Mediului are responsabilitatea ducerii la îndeplinire şi a comunicării planului de acţiune tuturor proprietarilor de exploataţii agricole. Art.2. Primarul municipiului Mediaş, prin Compartimentul Situaţii de Urgenţă, Securitatea Muncii şi Protecţia Mediului din subordinea sa, va asigura ducerea la îndeplinire a prevederilor prezentei hotărâri, cu respectarea dispoziţiilor din actele normative în materie. Art.3. Secretarul municipiului Mediaş are responsabilitatea comunicării prezentei hotărâri Primarului municipiului Mediaş, Instituţiei Prefectului Judeţului Sibiu, Direcţiei de Administraţie Publică Locală, Direcţiei Economice, Compartimentului - Situaţii de Urgenţă, Securitatea Muncii şi Protecţia Mediului şi se aduce la cunoştinţă publică prin “publicarea acesteia pe pagina de internet www.primariamedias.ro. PREŞEDINTE DE ŞEDIN Toma Cosmin IA: Nr. 21/2014 N Prezenţi la şedinţă: 21 consilieri Adoptată în şedinţa ordinară din data de 27 ianuarie 2014 Cu un număr de 21 voturi „pentru” din numărul total de 21 consilieri în funcţie. MM/DD 6 ex. Cod: FP-06-01 ver.I > CONTRASEMNEAZĂ SECRETAR, Minea Maria | „io AT LA te. MBOLhal0 Consiliului local al Municipiului _ Medias Aprobat în sedința Consiliului local al Municipiului Medias ANEXA A prin hotărârea nr. din Aprobat Primar, Teodor Neamhr PLANUL LOCAL DE ACȚIUNE || | pentru protecția apelor împotriva poluării cu nitrați din surse agricole +, Întocmit în conformitate cu prevederile art. 2 alin. (2) din DECIZIA nr. 221 .983/GC/12.06.2013 a COMISIEI PENTRU APLICAREA PLANULUI DE ACTIUNE PENTRU PROTECTIA APELOR IMPOTRIVA POLUARII CU NITRATI DIN SURSE AGRICOLE, Ministerul Agriculturii si Dezvoltării Rurale Municipiul Medias Județul Sibiu Localitatea, ferma, exploataţia agricolă, | Municipiul Medias, Statul Roman proprietar Coordonate Sediul administrativ | Str. Corneliu Coposu nr.3 geografice Sediul fermei 46010' LATITUDINE NORDICA 24%21" LATITUDINE ESTICA Primar Teodor Neamţu Reprezentant al consiliului local - OSPA Sibiu FERMIER / ADMINISTRATOR AL EXPLOATAȚIEI AGRICOLE | Data: // ) INTRODUCERE Municipiul: ____Medias_(cu satul Ighisul Nou) Judeţul: ___ Sibiu Municipiul Medias are în componentă __6 cartiere/sate: ...... a asa Ighisul Nou............ Populaţia municipiului Medias la data de _31__/_12__/2013: _46500_ locuitori împreuna cu satul Ighisul Nou. Municipiul Medias are reţea de alimentare cu apă potabilă, are sistem de canalizare a apelor uzate. CONDITII NATURALE Relief Din punct de vedere al formei principale de relief municipiul __Medias__ se încadrează în categoria de podis. Clima Clima caracteristica pentru municipiul _Medias_ este temperat continentala cu influente oceanice, valorile termice medii fiind de 8- 9, iar cantitatea de precipitaţii anuale de 600-700 mm. Hidrologie Resursele de apa de suprafaţa (râuri/pârâuri/lacuri) de pe teritoriul municipiului _Medias_ sunt: Râul Tarnava Mare Pârâul Paucea, Greweln, Wewern Hula Veche- afluenti de stanga Buzdului, Targului(Binder-Bubi), Ighis, Mosnei, Fucusdorf- afluenti de dreapta Lacul Baraj Ighis, Helesteu, Iaz Binder-Bubi,laz Buzd 1 aval, laz Buzd 2 amonte, Priza | Buzd aval, Priza 2 Buzd amonte(proprietar Constantin Balan), laz Ighis 1, 2, 3(prop. Pandea Gheorghe), Iaz Ighis 4(prop.Bubau Ilie) Soluri Pe teritoriul municipiului _Medias_, există următoarele tipuri de sol: Tip de sol suprafaţa | textura Observaţii Regosol Lm/LN. | localizat pe versanti, potenţial de spalare a azotului către Erodosol LN/LN resursele de apă Aluviosol LN/LN localizate pe vai, terase, au permeabilitate buna si Eutricambosol Lm/Lm potenţial de levigare a azotului către resursele de apă Preluvosol LA/LA Luvosol AL/LA localizate pe terase, platou, câmpie, cu permeabilitate. Planosol LA/AL redusa şi potenţial mic de levigare a azotu ui către Vertosol LA/LA resursele de apă / e ela Stagnosol LA/AL //_a localizate pe vai, apa freatica la mica Adancime si Gleiosol LA/LA | potențial ridicat de levigare a azotului care reşursele de apă | A Alte tipuri de sol - = Y Din punct de vedere al claselor de calitate, terenul arabil al municipiului _Medias_ se încadrează astfel: Clasa de calitate Suprafaţa (ha) II II IV V Potentialul de productie al solurilor, utilizând o tehnologie medie în regim neirigat pentru principalele culturi agricole, se prezintă astfel: Cultura Nota de Producţia maximă bonitare* (kg/ha)** GRIU 57 3500 ORZ 56 3000 PORUMB 54 4400 FLOAREA SOARELUI 45 a SOIA 53 o MAZĂRE 57 E FASOLE 57 _ SFECLA DE ZAHĂR 52 30000 CARTOF 34 24083 RAPITA DE TOAMNA 57 - IN ULEI 52 - IN FUIOR 48 = LUCERNA 51 35000 TRIFOI 54 32500 PASUNI 56 12000 FINEȚE 43 19400 * Conform studiilor pedologice din baza de date a OSPA ___ Sibiu ** kg/ha = nota bonitare x kg produs pe punct de bonitare*** *** Sursa: Studiul privind determinarea zonelor de potential, a zonelor geografice si a marjelor brute standard unitare pentru intocmirea proiectelor din cadrul măsurii 3.1 - Investitii in exploatatii agricole din PNDR 2007-2013, Institutul de Cercetari pentru Pedologie si Agrochimie - ICPA Bucuresti si Institutul de Cercetare Dezvoltare pentru Economie Agrară - ICDEA, 2003. Nivelul productiilor realizate este în deplină concordanță cu tehnologia aplicată. Prin tehnologii de cultură superioare, producțiile realizate pot înregistra cresteri însemnate. UTILIZAREA TERENULUI AGRICOL Pe teritoriul municipiului ____Medias_____ utilizarea terenului agricol, conform datelor furnizate prin raportările statistice locale, se prezintă astfel: pa - arabil: ......1591 ha...... / - livezi: / - păşuni: - fineţe: Suprafaţa de teren intravilan a municipiului este de __2119,10 ha, din care _179l____ ha teren agricol. Suprafeţele cultivate si producţiile obţinute la principalele culturi agricole în anul _2013_ la nivelul municipiului _Medias_: Suprafaţa Producţia Cultura atu Total tone Kg/ha GRIU 6 18 3000 ORZ 2 6 3000 PORUMB 553 2212 4000 FLOAREA SOARELUI - - SOIA - - MAZĂRE - - FASOLE l 5 5000 SFECLA DE ZAHĂR - CARTOF 125 2500 20000 RAPITA DE TOAMNA - - IN ULEI - - IN FUIOR - - LUCERNA 40 1200 30000 TRIFOI - - PASUNI 599 4792 8000 FINEŢE 487 3896 8000 Fructe 2 30 15 Legume 79 954 12007 Sursa: înregistrările statistice AGR. 1 si 2 din anul _2013_ STRUCTURA EFECTIVELOR DE ANIMALE Specificare (relilaie Numărul de animale / păsări ZA : corporală (categorii de animale pe medie În gospodăriile | - specii) (Ke) populaţiei În ferme TOTAL BOVINE Vaci pentru lapte 500 Vaci pentru lapte 600 308 - 308 Juninci gestante 450 Juninci de 12-18 luni 350 Viţea de 6-12 luni 250 Viţel de până la 6 luni 100 Tăuraş la 12 luni 375 Taur adult 900 PORCINE Scroafă 175 445 - 445 Vier adult 200 AF Pucel sugar de până la 8 săpt. 10 // N Purcel înțărcat de 2-4- luni 35 4: h Grăsun 70 [ 4 CABALINE Armăsar 600 6 - 6 lapă şi cal castrat 600 10 - 10 Mânz de peste 2 ani 500 Mânz de 1-2 ani 400 Mânz de 6-12 luni 300 Mânz de până la 6 luni 150 OVINE Oaie mamă, berbec, batal de 7083 - 7083 , 60 12 luni Miel de 3-5 luni 25 Mioară la 12 luni 50 Berbec şi batal 100 PĂSĂRI Găină outoare adultă 1,8 2500 - 2500 Găină adultă destinată sacrificării 3,2 Pui de carne 1,6 Curcani adulti 13 Curci adulte 7 Răţă adultă 3;5 Gâscă adultă 6 Sursa: înregistrările statistice şi registrele agricole din anul ___2013 SITUATIA EXPLOATAȚIILOR AGRICOLE Situatia exploataţiilor agricole care desfăsoară activităti de cresterea animalelor si cultivarea suprafetelor de teren agricol (utilizează îngrășăminte organice si minerale în scopul productiei agricole) la nivelul localitătii va fi întocmită după modelul stabilit în anexa |, aplicând coeficientii de conversie a efectivelor de animale în UVM prevăzuti în anexa 2. PLANUL LOCAL DE ACȚIUNE Municipiul Medias Planul local de actiune pentru protectia apelor împotriva poluării cu nitrati din surse agricole este OBLIGATORIU pentru autoritătile administratiei publice locale ale comunelor, oraselor si municipiilor si pentru detinatorii exploatatiilor agricole (ferme comerciale, ferme familiale si gospodării individuale) ce desfăsoară activităti de cultivare a terenului agricol si cresterea animalelor în scopul productiei. 1. Activităti principale - obligatii ale autoritătii administratiei publice locale În scopul aplicării Programului de actiune pentru protectia apelor împotriva poluării cu nitrati din surse agricole, autoritatea administraţiei publice locale a municipiului ____Medias___ realizează următoarele activităti: a) întocmeste lista exploataţiilor agricole care detin animale şi care utilizează îngrăşăminte organice în scopul productiei agricole la nivelul localității (anexa 1), cu obligatia revizuirii anuale a acesteia. Termen: 31.12.2013 Răspunde: Teodor Neamtu__ - primarul localităţii j b) calculează efectivul de animale în echivalent UVM (anexa 2) şi presiunea exercitată de azotul provenit din îngrăşăminte organice la nivelul localităţii, pe exploataţi agricole (anexa 3). cu obligatia revizuirii anuale a acestora, sub îndrumarea tehnică a OSPA. Termen: 31.12.2013 Răspunde: ___ Teodor Neamtu __- primarul localității (municipiului) c) asigură informarea fermierilor (proprietari/administratori ai exploataţiilor agricole) cu privire la Codul de bune practici agricole si Programul de actiune pentru protectia apelor împotriva poluării cu nitrati din surse agricole si pune la dispozitia acestora orice mijloace de informare în acest scop (ghiduri, brosuri, pliante etc.). Termen: permanent Răspunde: __ Teodor Neamtu ___ - primarul localităţii d) aduce la cunostinta fermierilor (proprietari/administratori ai exploataţiilor agricole), prin orice mijloace de informare/comunicare, prevederile legislatiei în domeniul protectiei mediului: — obligatia detinerii unui plan de actiune la nivel de fermă care asigură aplicarea celor mai bune practici pentru managementul dejectiilor animaliere provenite din fermă/gospodăria individuală; — obligatia aplicării măsurilor din planul local de actiune de către toti fermierii, persoane fizice sau juridice/grupuri de persoane fizice sau juridice, detinători de exploatatii agricole (ferme comerciale, ferme familiale, gospodarii individuale) care desfăsoară activităti de cresterea animalelor si cultivarea terenurilor agricole; — prevederile hotararii nr. emisă de primarul localitătii si anexată la planul local de actiune, cu privire la sistemul de colectare, depozitare si procesare a gunoiului de grajd din exploatatiile agricole care nu necesită acord de mediu (sistem comunal în platformă amenajată, sistem individual conform specificatiilor-tehnice din anexa 4 sau o combinatie a celor două sisteme); ! Primarul comunei/orasului/municipilui N = Pai 6 aj <a d 33 N — obligatia detinătorilor de exploatatii agricole care, potrivit legislatiei în domeniul mediului, necesită acord/aviz de mediu cu privire la depozitarea si procesarea gunoiul de grajd conform conditiilor stabilite de autoritatea locală pentru mediu. Planul de management al gunoiului de grajd din exploataţiile agricole se va elabora sub îndrumarea tehnică a OSPA __Sibiu_____ pe baza studiilor agrochimice elaborate periodic, la interval de 4 ani. Termen: 31.12.2013 şi permanent Răspunde: __ Teodor Neamtu____ - primarul localităţii 2. Amplasarea şi dimensionarea spaţiilor de depozitare a gunoiului de grajd Amplasarea şi dimensionarea spaţiilor de depozitare a gunoiului de grajd (platforme comunale sau sisteme individuale) se face cu respectarea următoarelor norme specifice: a) NU se amplasează spaţii pentru depozitarea gunoiului de grajd: — în zone cu risc de inundație; — în zone cu apă freatică la mică adâncime (mai puţin de 2 m) - în zone cu precipitaţii excesive; — în apropierea pădurilor, (amoniacul degajat în atmosferă este toxic pentru arbori, în special pentru speciile răşinoase); — lao distanţă mai mică de 50 m față de locuinţe şi resursele de apă potabilă. (În cazul în care nu este posibilă respectarea acestei distanţe, se va amplasa la cel mai depărtat punct în aval de sursa de apă); — a distanţa mai mare de 100 m faţă de zona de protecţie a cursului de apă; b) dimensiunea platformelor pentru stocarea gunoiului de grajd se stabileşte în funcţie de cantitatea de gunoi, calculată conform anexa 5, avand în vedere urmatoarele condiţii; — grosime maximă depozitare de aproximativ 1,5-2 m, ceea ce înseamnă că pentru fiecare m? de gunoi trebuie prevăzută o suprafaţă netă de 0,5-0,75 m?; — suprafața totală pentru stocarea gunoiului de grajd trebuie să fie de 1,5-2 ori mai mare decât suprafaţa netă. Estimarea spaţiului necesar de depozitare are în vedere numărul de animale, se utilizează următoarele valori privind producţia zilnică de gunoi (inclusiv aşternutul) pe cap de animal şi volumul gunoiului care trebuie stocat pe cap de animal şi se calculează conform anexei 5. Termen: __31.12.2013 / permanent Răspunde: __ Teodor Neamtu __ - primarul localităţii - Rotaru Claudiu - inspector CSUSMP 3. Perioada de interdicţie în aplicarea îngrasămintelor organice si/sau minerale Perioada de interdicţie în aplicarea îngrăsămintelor organice si/sau minerale pe terenul agricol, pe tipuri de ingrasaminte si culturi, conform programului de actiune, sunt prezentate în tabelul 1. Tabelul 1 - Perioada de interdicţie în aplicarea îngrăsămintelor Tipul culturii si modul de Inceputul Sfârsitul Tipul de îngrasământ utilizare a terenului perioadei de perioadei de (arabil, păşuni) interdictie interdictie Ingrăsământ organic solid Teren arabil si păsuni | noiembrie 15 martie Ingrăsăminte minerale si Culturi de toamna | noiembrie -l-martie ingrăsăminte organice lichide/ Alte culturi 1 octombrie _/ | 15 martie semilichide Păsuni 1 octombrie 15 martie | 7 ap) * NU se aplică îngrăşăminte organice şi/sau minerale pe terenul agricol în perioadele de interdictie şi în perioadele când riscul de percolare/scurgere la suprafață este mare. . Se va respecta cu strictete CALENDARUL perioadelor de interdictie pentru aplicarea îngrăşămintelor pe terenuri agricole (anexa 6). Termen: permanent Răspunde: Teodor Neamtu - primarul localităţii - Rotaru Claudiu - inspector CSUSMP 4. Aplicarea îngrășămintelor organice şi minerale pe terenul agricol Aplicarea îngrășămintelor organice şi minerale pe terenul agricol se realizează cu respectarea următoarelor RESTRICȚII: a) pe terenuri în pantă: NU SE APLICĂ ÎNGRĂŞĂMINTE, în mod deosebit dejecţii lichide când sunt prognozate precipitaţii abundente; îngrăşămintele aplicate se încorporează în sol imediat după aplicare (maxim 24 ore), la adâncime mai mare (nu superficial); în funcţie de panta terenului utilizat ca arabil, se recomandă menţinerea culturilor de toamnă sau a culturilor acoperitoare pe suprafaţa de: = minim 20% din suprafaţă, pe terenurile arabile cu pantă de 2-8%, = minim 25% din suprafață, pe terenurile arabile cu pantă de 8-15%, - peste 30% din suprafață, pe terenurile arabile cu pantă peste 15%; - lucrările agricole se vor efectua conform tehnologiilor de utilizare a terenurilor în pantă (întoarcerea brazdei în amonte, efectuarea lucrarilor numai pe curbe de nivel etc.); b) pe terenuri saturate cu apă, înghețate, acoperite cu zăpadă: NU SE APLICĂ îngrăşăminte de natură animală; aplicarea îngrăşămintelor pe astfel de soluri se face numai când umiditatea este la nivelul capacității de câmp pentru apă (solul retine durabil apa, după ce umiditatea în exces a fost drenată); ESTE INTERZISĂ depozitarea gunoiului în zonele inundabile; fertilizarea solurilor cultivate cu orez se face cu 2-3 zile înainte de inundare şi numai cu îngraşăminte cu azot aminacal sau amidic; €) pe terenurile situate în vecinătatea cursurilor de apă sau a captărilor de apă potabilă, unde sunt instituite zone de protectie în scopul asigurării protecţiei albiilor, malurilor, construcţiilor hidrotehnice şi îmbunătățirii regimului de curgere al apelor, conform art. 40 si anexa 2 din Legea apelor nr. 107/1996 actualizată (tabelul 2). d) pe terenuri cu pajişti permanente (păşuni, fânețe): Termen: permanent == cantitatea MAXIMĂ de azot care se poate aplica pe aceste terenuri este de 170 kg/ha/an sau în acord cu recomandările din studiul agrochimic; aplicarea îngrășămintelor se face de regulă primăvara, în perioada permisă (chiar dacă unele specii pornesc în vegetaţie la temperaturi mai mici de 5 %0); aplicarea îngrăşămintelor se face după precipitaţii abundente, la 3-5 zile după coasă sau păşunat. Răspunde: Teodor Neamtu - primarul localităţii DE îi - Rotaru Claudiu - inspector CSUSMP / Tabelul 2 - Zone de protectie sanitară si hidrogeologică Laţimea cursului de apă (m) / Lătimea zonei de protecție alte specificații (m) A. Cursuri de apă regularizate: sub 10 2 10-50 S peste ___50 =) B. Cursuri de apă neregularizate: sub 10 5 10-50 15 peste 50 20 C. Alte situaţii: Cursuri de apă îndiguite Distanţa dig-mal (dacă este mai mică de 50 m Lacuri naturale 5 m, la care se adauga după caz alte zone de protecţie (sanitară, hidrologică, terapeutică etc.) Lacuri de acumulare Între nivelul normal de retenţie şi cota coronamentului De-a lungul digurilor 4 (spre interior) De-a lungul canalelor de derivație de debite £) Baraje 20 (în jurul lor) Borne microtriangulație, foraje de drenaj, foraje l hidrogeologice, aparate masură debite Foraje hidrogeologice de retea naţională 15 D. Fâşii de protecţie: Pentru terenuri în pantă peste 12% (panta medie l blocului fizic) Pentru terenuri în pantă până la 12% (panta medie a 3 blocului fizic) NOTĂ: * Zonele de protecţie se măsoară astfel: a) la cursurile de apă, începând de la limita albiei minore; b) la lacurile naturale, de la nivelul mediu; c) la alte lucrări hidrotehnice, de la limita zonei de construcție. - Zona de protecție sanitară la instalaţiile de alimentare cu apă se stabileşte de autoritatea publică centrală în domeniul sănătății. - ESTE INTERZISĂ utilizarea îngrășămintelor de orice fel în zonele de protecţie instituite în condi! iile legii. 5. Aplicarea îngrășămintelor cu AZO [...]