HCL 111/2011 Mediaș adoptată

ROMÂNIA „d JUDEŢUL SIBIU i, MUNICIPIUL MEDIAŞ Judeţul Sibiu, 551017, Mediaş, Piaţa Corneliu Coposu nr, 3, Tel: +40 269 803 803. Fax: +40 269 841 198 www.primariarmedias.ra : e-mail: primaria primariamedias,ro HOTĂRÂRE privind aprobare PUZ — Zona centrală a municipiului Mediaş Consiliul Local al municipiului Mediaş, întrunit în şedinţă ordinară la data de 27 aprilie 2011, Având în vedere: - Expunerea de motive la proiectul de hotărâre şi raportul întocmit de Serviciul Arhitect Şef din subordinea Primarului municipiului Mediaş înregistrat sub nr. 5.704/14.04.2011/5.764/15.04.2011, - avizul comisiei de specialitate nr. | la proiectul de hotărâre înscris la punctul nr. 23 de pe Ordinea de Zi, prin care se propune aprobare PUZ - Zona centrală a municipiului Mediaş, înregistrat sub nr. 222/20.04.2011, Având în vedere HCL nr. 245/2009 privind avizare PUZ “Zona centrală a municipiului Mediaş” şi faptul că a fost expus spre consultare publicului, În conformitate cu prevederile art. 25 alin. (1), art. 56 alin. (1) din Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, republicată, În temeiul prevederilor art. 36 alin. (2) lit. „c”, alin. (5) lit. „c”, art. 45 şi 115 alin. (D) lit. “b” din Legea nr. 215/2001 - legea administraţiei publice locale, republicată şi actualizată, HOTĂRĂȘTE Art.1. (1) Se aprobă PUZ -— Zona cenirală a municipiului Mediaş, întocmit de SC Proiect Braşov SA, pentru beneficiarul Primăria Mediaş, cu sediul în P-ţa Corneliu Coposu nr. 3, conform anexei care face parte integrantă din prezenta hotărâre. (2) Prezenta hotărâre este valabilă 10 ani de la data adoptării. Art.2. Primarul municipiului Mediaş, prin Serviciul Arhitect Şef din subordinea sa, va asigura ducerea la îndeplinire a prevederilor prezentei hotărâri cu respectarea prevederilor din actele normative în materie. Art.3. Secretarul municipiului Mediaş are responsabilitatea comunicării prezentei hotărâri Primarului municipiului Mediaş, Instituţiei Prefectului Judeţului Sibiu, Direcţiei de Administraţie Publică Locală, Serviciului Arhitect Șef şi se aduce la cunoştinţă publică prin publicarea acesteia pe pagi i et www.primariamedias.ro. A N PREŞEDINTE DE ŞEDINŢĂ, ! CONTRASEMNEAZĂ Gheorghiu Alexandr i SECRETAR, , PY (A Minea Maria id / ( LAMA Nr. 111/2011 Ss Prezenţi la şedinţă: 15 consilieri Adoptată în şedinţa ordinară din data de 27 aprilie 201| Cu un număr de 15 voturi „pentru” din numărul total de 21 consilieri în funcţie. MMI/RI : 6 ex. Cod: FP-06-01 ver.] REGULAMENT LOCAL DE URBANISM AFERENT PLANULUI DE URBANISM ZONAL - CENTRUL ISTORIC AL MUNICIPIULUI MEDIAŞ Cap. 1 - Generalităţi Zona centrală a municipiului Mediaş este delimitată de : - la nord — malul sudic al râului Tâmava, Piaţa Miron Costin - lavest - str Buziaş, str. Michael! Weiss, str. I.C. Brătianu, str. Carpaţi - la sud - sir. Axente Sever, sir. Mărăşeşti, str, Izvorului - laest - str. G. Coşbuc, str. Păstorilor de Jos, str. C. Porumbescu, str. Târnavei Zona ceniru istoric al municipiului este cuprinsă în zona centrală şi a fost împărţită în 5 subzone, pentnu fiecare stabilindu-se un regulament determinat de caracteristicile specifice subzonei. Art. 1, — Tipurile de subzone funcţionale TC1A — subzona centrală veche afiață în intramuros — zonă de rezervaţie TC18B — subzona centrală veche aflată în intramuros — zonă de rezervaţie — str. M, Kogălniceanu TC2A - subzona centrală veche aflată în extramuras — zonă de protecţie TC28B - subzona centrală veche aflată in extramuros - zonă de pratecție Cni şi Cn2 - subzona centrală aflată în extramuros — zonă de locuințe şi dotări Zona IC.1A Cuprinde terenurile şi clădirile afiate în zona istorică limitate de zidurile fostelor fortificații ale oraşului, intramuros, cu excepția TC1B Cuprinde: Ansamblul urban — str. Johannes Honterus Ansamblul urban — Piata Regele Ferdinand | Ansamblui urban - Piaţa G. Enescu Ansamblul Bisericii Evanghelice fortificate precum şi străzile - Stefan Ludwing Roth de ia nr. 2 - 12 şi dela 1-21 - Str. Sandor Petofi de la nr. 1 — 13 şide la nr. 2-24 - Str. Turnul de la nr, 2 — 16 şidela 1-13 - Str. Petnu Rareş de la nr. 2 — 18 şidela 1-23 - Str. Bisericii de la nr. 2 — 12 şi dela 1-7 - Str. Cardinal luliu Hossu de la 2 — 10 şi de ia 1 — 13 - Str. Episcop loan Suciu de la nr. 4-8 şi dela 5- 17 - Str. Victor Babeş de la nr. 1 — 21 - Str. Simion Bărnuţiu de ia nr.1, dela 2-16 - Str. 1.G. Duca de la nr. 1 - 31 şi de la 2 —42 - Str. Ghetii de ia nr. 1 — 11 şi de la2 — 14 - Str. N. lorgadela nr. 1-45 şidela 4-30 - Str. Armurienilor de la nr. 1 — 11 şidela2-8 - Str. M. Viteazu de la nr. 1 — 33 şi de la 2 — 50 - Str. Azilului de la nr. 1-5 - Str. G. Doja de lanr 2-34 şidela 1-35 - Str. Cârtan de la nr. 2-10 - Str Cloşca de la nr. 1-7 - Str. Unirii de la nr. 15 —19 - Str. M. Eminescu de la nr. 2 — 12 - Str. M. Brâncoveanu de la nr. 4 - 14 1 Funcțiunea dominantă a zonei. Zona cuprinde iocuinte cu regim majoritar P, P+1, P+2. Sunt cuprinse următoarele funcțiuni complementare: - Construcţii pentru institutii şi administraţie publică. - Banca de credit - Sedii de partid - Polita - Construcţii de învățămâni - Liceul Ludwig Roth - Şcoala generală — str. L. Roth nr. 21 - Grădiniță - Constructii comerciale - comert alimentar şi nealimentar - alimentație publică - Construcții de turism - hotel Piata Ferdinand nr. 6 - Constructii de cultură - Muzeul Municipal (fosta mănăstire a franciscanilor) - Culte - Biserica evanghelică - Biserica greco — catolică - Biserica reformată - Biserica romano - catolică - Spaţii verzi — Piata Ferdinand | Fondul construit existent este alcătuit din construcţii datând din sec. XV — XX, caracterizat prin tesut medieval al străzilor şi parcelelor, străzile ducând spre vechile porți ale sistemului de fortificare a localităţii. Constructiile cu un regim închis, cu parter, parter şi unu sau două etaje, având structuri preponderent din zidării portante şi planşee din lemn, respectiv bolți. SECȚIUNEA | - NATURA OCUPĂRII ŞI UTILIZĂRII TERENULUI Articolul 1 - Ocuparea şi uțilizarea terenului 1.1. Clădirile existente se mentin fără transformări cu excepția revenirii la forma lor inițială, după caz se restaurează: - clădiri, fragmente de clădiri, ziduri , fortificaţii, bastioane, portaluri care sunt clasate şi protejate ca monumente istorice din cuprinse În listă. Clădiri care în urma unor studii de specialitate pot fi incluse în lista monumentelor istorice - Clădiri sau fragmente de clădiri cu calităţi ambientale, Măsurile de conservare se extind şi la arhitectura interioară a curților interioare. 12. Lucrările de restaurare se vor face în baza unor proiecte de specialitate completate cu cercetare de istorie, istoria artei şi arheologie. 13. Clădirile existente fără valoare de monument sau ambientală pot fi conservate, ameliorate sau după caz demolate, respectiv înlocuite respectând prezentul regulameni. înlocuirea acestor clădiri se va face prin construcţii care nu modifică semnificativ suprafaţa la sol sau volumetria iniţială. Se admit modificări având ca obiect realizarea unor norme civilizate de confort (realizarea de bucătării, grupuri sanitare, băi) sub rezerva aplicării reglementărilor din articolele 9 şi 10. 1.4. Clădiri sau părți de clădiri a căror demolare va putea fi posibilă sau necesară (construcţii adosate anterior clădirii initiale din maternale durabile sau nedurabile), cu ocazia operațiunilor de asanare a curților interioare, în termen de 5 ani de la adoptarea prezentubui regulament. 1.5. În intervenţii mai importante extinse pe mai multe loturi nu se acceptă funcțiuni care anihilează caracterul original al zonei sau care necesită restricțiuni majore. 1.5. Spațiile neconstruite publice sau private se menţin, se restaurează sau se reamenajează: - trasee pietonale sau preponderent pietonale - spaţii verzi tratate sau care vor fi tratate ca spatii verzi - Spaţii verzi clasate. În spaţiile publice sau private (ganguri, accese imobile, curti interioare, etc.) care depind sau sunt limitate de imobile protejate sau posibil! a fi trecute în lista monumentelor istorice cât şi a celor cu caracter ambientai, modificările şi restaurările se fac conform dispozițiilor în vigoare cu acordul şi sub controlu! autorităţilor competente. Articolul 2 — Tipuri admise de ocupare şi utilizare a terenului 2.1. Sunt admise constructii având următoarele funcțiuni. cu condiția respectării prezentului regulament : - locuințe - dotări : comerciale, prestări servicii, cultură, învățământ, sănătate şi cult - birouri : administrative. finanţe — bănci, firme particulare La constructiile noi propuse în locul celor demolate sau la cele existente fără valoare ambientală nu se acceptă functiuni care duc la o densitate excesivă pe lotul respectiv. 2.2. Extinderi minore ale instalaţiilor existente sub rezerva reglementărilor de la articolele 8, 9 şi 10 2.3. Lucrări pentru săpături arheologice (cu contiiția îndepărtării materialelor degajate) 2.4. Implantări de mobilier urban (cabine telefonice, corpuri de iluminat, instalații sanitare) sub rezerva autorizănii acestora de Direcţia de arhitectură şi urbanism a pnmăriei. Articolul 3 — Ţipuri interzise de ocupare şi utilizare a terenurilor Se interzic : 3.1. Construcţii industriale sau pentru mica industrie chiar dacă nu produc nocivități incompatibile pentru parcelele vecine. 3.2. Construcţii cu funcțiuni agricole 3.3. Construcţii sau extinderi de depozite care nu sunt legate de activitatea comercială sau artizanală exercitată în limitele zonei 3.4. Construcţii destinate creşterii animalelor mari 3.5. Once fel de construcţii adosate zidurilor de incintă, a bastioanelor şi tumurilor, vechilor fortificații. 3.6. A oricăror activităţi de comert sau prestații servicii desfăşurate în construcţii cu caracter provizoriu SECȚIUNEA Ii —- CONDIȚII DE OCUPARE A TERENULUI Articolul 1 — Caracteristicile parcelelor 1.1. Se va păstra parcelarul existent (istoric) neschimbat. Se va modifica doar în cazul în care pe baza unor cercetări arheologice şi istorice, va apărea necesitatea restituirii formei şi dimensiunilor onginale. 1.2, Se pot autoriza construcţii de locuinte prin completăni pe lotun libere respectând însă configuratia existentă. Articolul 2 — implantarea construcțiilor în raport cu căile de comunicaţie 2.1. Pentru construcțiile cu statut de monument, cele care în urma studiilor de specialitate pot fi inciuse în lista monumentelor şi cele cu calităţi ambientale se consideră ca aliniament stradal, zidul imobilului existent, oricare ar fi poziţia acestuia față de clădirile învecinate. 2.2. Construcţiile noi se vor aşeza pe aliniament la stradă (aliniamentul la stradă este definit ca delimitarea între domeniul pubiic şi domeniul privat). 2.3. Clădiriie situate pe aceeaşi parcelă trebuiesc astfel amplasate încât să permită o iluminare perfectă a camerelor de locuit. Articolul 3 — implantarea construcțiilor în raport cu limitele separative ale parceleior 3.4. Clădirile construite în regim înşiruit. se vor alipi pe limitele laterale de calcanele de pe parcelele învecinate pe o adâncime de max. 1,50 m după care se vor retrage cei puţin față de una din limitele de proprietate. Dimensiunea retragerii. necesară pentru luminarea încăperilor de locuit, se va studia de ia caz la caz, prin PUD. „în cazul segmentării înşiruirii spre interspaţiu se vor întoarce fațade care vor fi retrase de la limita proprietăţii la o distanţă de cel puţin jumătate din înălțimea la comişă în punctul cel mai înalt față de teren, dar nu cu mai puţin de 3.0 m. - se interzice construirea pe limita laterală a parcelei dacă aceasta este şi linia de separație față de o clădire cu acces public dispusă izolat. 3.2. Clădirile construite în regim cuplat: ctădiriie se vor amplasa pe limita de proprietate atunci când se cuplează cu o clădire posibil de realizat pe parcela alăturată respectând regula de cuplare a străzii, sau se alipesc de caicanul unei clădiri alăturate protejate sau în stare bună şi sunt îndeplinite următoarele condiţii: + Parcela alăturată este liberă de construcții + Peretele realizat pe limita de proprietate atunci când rămâne vizibil din domeniul public va fi tratat cu aceeaşi atenţie şi aceleaşi materiale de finisaj ca şi celelalte fatade 3.3. Clădirile semi-cupiate se vor alipi de calcanul clădirii de pe parcela alăturată şi se vor retrage față de cealaltă limită la o distantă de cei puţin jumătate din înălțimea la comnişă în punctul cel mai înalt față de teren, dar nu cu mai puţin de 3,0 m. în cazul în care parcela se învecinează pe ambele limite laterale cu clădiri retrase față de limita proprietăţii având fațade cu ferestre, clădirea se va realiza în regim izolat, 3.4. clădirile izolate: se vor retrage faţă de limitele laterale ale parcelei cu cei putin jumătate din înălțimea la comişă, dar nu cu mai puţin de 3,0 m. - retragerea față de limita posterioară a parcelei va fi egală cu jumătate din înălțimea la cornișă, măsurată în punctul cei mai înalt fată de teren, dar nu mai puţin de 5,0 m. - în cazul loturilor puţin adânci se acceptă construirea clădirilor pe latura posterioară a parcelei numai în cazul în care pe această limită există deja calcanul unei clădiri principale de locuit, iar adosarea respectă înălțimea şi lăţimea calcanului acesteia, prevederea nefiind valabilă în cazul unor anexe şi garaje. - prevederea privind posibilitatea cuplării clădirilor pe latura posterioară a parcelei (numai în cazul în care pe această limită există deja calcanul unei clădiri principale de locuit, iar adosarea respectă înălțimea şi lățimea acestui calcan), este valabilă şi pentru parcelele care ia data intrării în vigoare a prezentului regulament au mai putin de 12,0 m adâncime. Articolul 4 - implantarea constructiilor unele în raport cu altele pe aceeaşi parcelă - distanța minimă dintre clădirile de pe aceeaşi parcelă va fi egală cu înălțimea la comişă a clădirii celei mai înalte pentru fațadele cu camere locuibile: distanta se 4 poate reduce la jumătate, dar nu la mai puţin de 4,0 m, dacă fronturile opuse nu au camere locuibile. - În cazul adăugării unui comp nou la o clădire existentă, noua construcție nu va ascunde elemente de arhitectură veche, de interes arheologic sau estetic, înscrise în lista C M.I. sau descoperite în timpul lucrărilor. Se va urmări dimpotrivă, punerea lor în valoare. „ Garajele şi alte anexe se pot amplasa pe limita de proprietate cu condiţia să nu depăşească inălțimea gardului către parcelele învecinate (2,20 m). Articolul 5 - Procentul de ocupare al terenului Se menţine POT existent în zonă. Articolul 6 — Înăltimea construcţiilor 65.1. Clădinle cu statut de monument a cetor care pot fi incluse în lista monumentelor istorice ca şi cele cu valoare ambientală, trebuiesc păstrate ca volum general sau readuse la volumul original. 6.2. La clădirile fără valoare de monument sau ambientală, care pot fi conservate, ameliorate sau înlocuite, modificarea înălțimii trebuie justificat prin documentaţii (drum, machete, fotomontaje) care să permită reprezentarea investiţiei în sit, cât şi relația cu clădirile învecinate 6.3. Clădirile noi trebuie să se integreze în volumetria generală - să se păstreze înălțimea la comişe cât şi la coama acoperişurilor. Diferenţele admise sunt: 0.50 m mai jos sau sus la comişe şi cu 1,90 m mai jos sau mai sus la acoperiş. 6.4. În interiorul parcelelor se aplică aceleaşi reguli. 6.5. Se pot aproba clădiri de locuit parter şi un etaj sau se pot realiza mansardări ale caselor existente, respectând regulile de comportare ale subzonei. Înălțimea construcţiilor se va stabili pe baza unui PUD analizându-se frontul stradal ŞI încadrarea înălțimii propuse în acesta. Articolul 7 - Aspectul exterior 7.1. Ca aspect toate clădirile trebuie să participe la compoziția ansamblului din care fac parie şi la punerea in valoare a acestuia, recomandându-se ca arhitectura Şi plastica să se armonizeze cu caracterul zonei protejate. Autorizarea executăni constructiilor care prin conformare, volumetrie şi aspect exterior intră în contradicție cu aspectul general al subzonei şi depreciază valorile general acceptate ale urbanismului şi arhitectură, este interzisă. 7.2. Se interzic : - imitarea stilurilor arhitecturale sau foiosirea materialelor străine zonei. - imitarea materialelor naturale (piatră, lemn, simulări de paramente) - utilizarea tâmplăriei metalice (uşi, ferestre şi porțile de intrare în ganguri) „ utilizarea neacoperită a materialelor care trebuie tencuite (cărămizi, ptăci BCA, elemente de beton armat) - nu se vor utiliza în exterior materiale pentru construcții provizorii (azbociment, materiale plastice etc.) 7.3. Reguli pentru ctădirile existente 7.3.1. Restaurarea vizează consolidarea, punerea în valoare a construcţiei, restituirea formei şi aspectului inițial, alterate prin modificări în timp (supraînăltări, străpungeri, blocări sau modificări de goluri, demolări etc.) dar şi realiza nditi: normale de locuire şi viață. „ Clădirile cu valoare de monument, cele care pot fi incluse i valoare ambientală, trebuie să reprimească aspectul original prin su 5 în cazul în care adăugirile au valoare istorică sau arhitecturală, acestea se vor restaura în acelaşi regim cu clădirea. - La clădirile mai sus menţionate se va urmări revenirea la forma iniţială a decoraţiilor, a golurilor, a acopenşurilor, a profilelor şi tâmplăniei extenoare. - Pentru lucrările de restaurare sau modificare a clădirilor (chiar parțială) se va întocmi O documentaţie în conformitate cu legislația în vigoare, însoţită de releveul! clădirii de studiile istorice, istoria artei şi arheologice, fotografii sau fotomontaje cu situaţia existentă, desfăşurări aie ambelor fronturi stradale. - Dacă în timpul lucrărilor se vor descoperi fragmente de arhitectură veche (arce. basoreliefuri, muluri, elemente de lemn, pictură, inscripţii, elemente arheologice necunoscute) se vor anunța imediat forurile autorizate pentru a decide menţinerea şi restaurarea ior. Lucrarea nu va continua până la stabilirea destinaţiei elementelor. - Gangunile de acces în curțile interioare, cât şi acestea din urmă vor fi eliberate de construcţiile improvizate (chioşcuri, garaje, magazii, coteţe). - Rețelele şi conductele aparente cât şi contoarele de gaze, apă etc. se vor elimina de pe fațade. Rețelele şi conductele vor fi îngropate în zidărie iar contoarele în cutie metalică, încastrată în zidărie, nu însă pe fațada principală ia stradă. 7.3.2. Materiale - La clădirile cu statut de monument istoric, tencuieiile pe bază de ciment sunt excluse. Ele se vor executa din mortar de var şi nisip, cu culori asemănătoare cu cele vechi conservate au restaurate de specialişti. - Zugrăvelile vor fi în tente naturale sau cu nuante, inspirate din culorile originale. Zugrăvelile iavabile (semilavabile) sunt interzise. Se vor folosi zugrăveli pe bază de pigmenti minerali. - Elementele de piatră de talie - placaje la socluri sau elemente de structură, de modenatură se vor trata aparent. Dacă acestea sunt acoperite cu tencuieli sau zugrăveli, vor fi curățate şi repuse în starea iniţială. Elementele deteriorate vor f; întocuite cu elemente de aceeaşi culoare, profil şi mărime cu cele originale. _ Realizarea acestor finisaje se va efectua după aprobarea dată de specialistul serviciului de urbanism al primăriei pe baza unui eşantion realizat pe loc. 7.3.3. Goluri - Golurile de uşi, ferestre şi a porților de intrare în gangun vor fi aduse la forme şi dimensiunile lor originale. . În cazul în care este necesară deschiderea unor noi goluri acestea vor fi dimensionate şi proporţionate cu cele existente ia aceeaşi clădire sau la cele vechi, urmărind logica statică a construcției şi documentele de epocă. 7.3.4. Tâmplărta exterioară _ La clădirile cu valoare de monumente, care pot fi incluse în lista monumentelor şi cu caracter ambiental, refacerea tâmplăniei se va face identic cu cea existentă şi din acelaşi material, iar în cazul, în care acesta a fost complet distrusă, [...]