Mărășești › 24 septembrie 2025

HCL 71/2025 adoptată

Aprobarea “Strategiei de dezvoltare a serviciilor sociale “ , acordate la nivelul orasului Marasesti, judetul Vrancea pentru perioada 2025-2030

Documente

Text

ROMÂNIA JUDEŢUL VRANCEA CONSILIUL LOCAL ORAS MARASESTI HOTĂRÂREA nr.71 din 25.09.2025 privind :aprobarea “Strategiei de dezvoltare a serviciilor sociale “ , acordate la nivelul orasului Marasesti, judetul Vrancea pentru perioada 2025-2030 Consiliul local al or. Marasesti, judetul Vrancea, intrunit in sedinta ordinara; Analizand referatul de aprobare al Primarului orasului Marasesti si raportul de specialitate al Directiei de asistenta sociala, inregistrat sub nr. 15.549 din 11.09.2025, prin care se propune aprobarea Strategiei de dezvoltare a serviciilor sociale acordate la nivelul orasului Marasesti, pentru perioada 2025- 2030 ; Luand act de avizul favorabil al Comisiei pentru dezvoltare urbanistica, amenajarea teritoriului si patrimoniu, administrarea domeniului public si privat, servicii publice si comert, al Comisiei pentru studii, prognoze, economie, buget, finante, impozite , taxe si agricultura, al Comisiei pentru cultura, stiinta, invatamant, sanatate, protectie sociala, turism, ecologie, sport si culte si al Comisiei pentru administratie locala, juridica, ordine publica, drepturile omului; In conformitate cu prevederile art. 112, alin (3) din Legea nr. 292/2011 privind asistenţa sociala, ale prevederile Legii 272/2004 privind promovarea şi protecţia drepturilor copilului, republicată si ale art. 3, alin. 2 , lit. a din Anexa nr.2 la HG nr.797/2017 pentru aprobarea regulamentelor-cadru de organizare şi funcţionare ale serviciilor publice de asistenţă socială şi a structurii orientative de personal, cu modificarile si completarile ulterioare, În temeiul art.129 alin. 2 lit.d, alin. 7 lit.b, art.139 alin. (1), art. 196 alin (1) lit. a din Ordonanta de urgenta nr. 57/2019 privind Codul administrativ, HOTARASTE: ART. 1. - Se aprobă Strategia de dezvoltare a serviciilor sociale acordate la nivelul orasului Marasesti, pentru perioada 2025-2030, conform Anexei 1, care face parte integranta din prezenta hotarare; Art.2. - Se aprobă Planul General Operațional de Implementare a Strategiei de Dezvoltare a Serviciilor Sociale la nivelul orașului Mărășești, pentru perioada 2025-2030, conform Anexei 2, care face parte integranta din prezenta hotarare; Art.3 - Directia de Asistenţă Socială va lua toate măsurile necesare în vederea ducerii la îndeplinire a prevederilor prezentei hotărâri. Art. 4 - Secretarul general al orasului Marasesti va aduce la cunostinta publica, prin grija Compartimentul juridic, monitorizare proceduri administrative, dupa cum urmeaza: - Institutiei Prefectului – judetul Vrancea; - Primarului orasului Marasesti ; - DAS Marasesti; - AJPIS Vrancea; - Pentru afisare pe site. Presedinte de sedinta, Contrasemneaza, Cons. Hulea Sorinel Valentiu Secretar general UAT , Dumitru Vasilica- Violeta Hotararea a fost adoptata cu voturi 14 PENTRU, 0 IMPOTRIVA, 3 ABTINERI 1 2 Romania Anexa nr. 1 la Judetul Vrancea HCL nr. ___ din _____ 2025 Consiliul Local Marasesti STRATEGIA DE DEZVOLTARE A SERVICIILOR SOCIALE LA NIVELUL ORAȘULUI MĂRĂȘEȘTI, JUDEȚUL VRANCEA, pentru perioada 2025-2030 I. CADRUL STRATEGIC GENERAL Strategia de dezvoltare a serviciilor sociale în orașul Mărășești pentru perioada 2025–2030 se fundamentează pe necesitatea alinierii politicilor și practicilor locale în domeniul asistenței sociale cu legislația și strategiile naționale și europene privind incluziunea socială, combaterea sărăciei și protecția grupurilor vulnerabile. Într-un context social și economic în continuă schimbare, este imperativ ca autoritățile publice locale să adopte o abordare strategică, coerentă și integrată, care să răspundă în mod eficient nevoilor comunității. Deși cadrul legislativ național reglementează furnizarea pachetului de asistență socială ca o combinație echilibrată între beneficii financiare și servicii sociale, în practică se constată o pondere redusă a serviciilor sociale, în detrimentul beneficiilor financiare. Acest dezechilibru afectează capacitatea sistemului de asistență socială de a preveni și combate în mod eficient situațiile de vulnerabilitate și excluziune socială. Printre principalele provocări identificate se numără: lipsa resurselor umane și materiale adecvate, nivelul scăzut de dezvoltare al serviciilor sociale la standarde de calitate, insuficiența parteneriatelor interinstituționale și gradul redus de implicare a societății civile în procesul de intervenție socială. În acest context, se conturează nevoia urgentă de a dezvolta echipe interdisciplinare, de a consolida colaborarea între instituțiile publice și private și de a integra abordările sectoriale într-un cadru unitar. Misiunea strategiei este de a construi și implementa un sistem modern și eficient de furnizare a serviciilor sociale în orașul Mărășești, bazat pe principii de incluziune socială, echitate, participare, durabilitate și respect pentru demnitatea umană. Acest sistem trebuie să reflecte complexitatea nevoilor grupurilor vulnerabile și să fie aliniat cu obiectivele politicilor publice din domeniul social, atât la nivel național, cât și european. Scopul general al strategiei constă în dezvoltarea și diversificarea serviciilor sociale locale, astfel încât acestea să răspundă adecvat nevoilor identificate ale copiilor, familiilor aflate în dificultate, persoanelor vârstnice, persoanelor cu dizabilități și altor categorii de persoane aflate în situații de vulnerabilitate și risc de excluziune socială. Strategia își propune să promoveze furnizarea de servicii sociale de calitate, cu o abordare integrată și centrată pe beneficiar, care să ia în considerare interdependența factorilor economici, sociali, educaționali și de sănătate în procesul de evaluare și intervenție. 3 Un accent deosebit este pus pe respectarea și promovarea drepturilor fundamentale ale omului, în special ale copilului, conform Declarației Universale a Drepturilor Omului și Convenției ONU cu privire la drepturile copilului. Strategia urmărește creșterea calității vieții persoanelor aflate în situații de vulnerabilitate prin respectarea standardelor minime de calitate în furnizarea serviciilor sociale, stabilite prin reglementări legale naționale, și prin monitorizarea continuă a aplicării acestora. În egală măsură, documentul strategic recunoaște rolul central al familiei și comunității în procesul de susținere a persoanelor vulnerabile. Familia este considerată primul cadru de sprijin și dezvoltare pentru copil, iar comunitatea locală trebuie să contribuie activ la incluziunea socială a tuturor membrilor săi. În acest sens, strategia pledează pentru întărirea capacității familiilor și pentru susținerea lor în asumarea responsabilităților, prin intervenții sociale integrate și adaptate la specificul local. Orașul Mărășești se confruntă, în prezent, cu o serie de provocări sociale semnificative care afectează nivelul de trai al populației și gradul de coeziune socială. Printre factorii determinanți ai acestor transformări se numără: procesul accentuat de îmbătrânire demografică, migrația internă și externă a forței de muncă, scăderea populației, nivelul redus al veniturilor, precum și abandonul școlar timpuriu. Aceste dinamici au generat creșterea gradului de vulnerabilitate în rândul unor segmente importante ale populației și au impus reconfigurarea sistemului local de asistență socială. În contextul schimbărilor legislative survenite la nivel național în domeniul asistenței sociale, precum și al diversificării și intensificării nevoilor sociale la nivel local, se evidențiază necesitatea elaborării unei Strategii de dezvoltare a serviciilor sociale la nivelul orașului Mărășești pentru perioada 2025–2030, însoțită de un Plan de acțiune, coerent și realist. Aceste documente programatice au rolul de a orienta intervențiile instituționale ale furnizorilor publici și privați de servicii sociale, în vederea consolidării unui sistem adaptat specificului comunității. În acest sens, investițiile în infrastructura de sănătate și servicii sociale – inclusiv reabilitarea, extinderea și dotarea corespunzătoare a unităților specializate – sunt esențiale pentru asigurarea unei acoperiri teritoriale optime cu servicii medicale și sociale integrate. Promovarea tranziției de la servicii instituționalizate la servicii furnizate în comunitate constituie un obiectiv strategic major, contribuind la creșterea gradului de incluziune socială a persoanelor vulnerabile și la îmbunătățirea accesului acestora la intervenții adaptate nevoilor individuale. Totodată, strategia subliniază importanța conștientizării și responsabilizării cetățenilor față de problematica socială locală, precum și necesitatea unei implicări active și constante a comunității în susținerea persoanelor aflate în dificultate. Participarea civică activă și parteneriatul între sectorul public, privat și societatea civilă sunt elemente cheie în consolidarea rețelei de sprijin social. Implementarea unor proiecte ce presupun furnizarea de servicii medicale și sociale în mod integrat va genera beneficii multidimensionale: pe de o parte, prin creșterea speranței de viață și a calității vieții beneficiarilor și familiilor acestora, iar pe de altă parte, prin facilitarea reinserției socio- profesionale a persoanelor în dificultate. În acest mod, impactul devine atât social, cât și economic, contribuind la dezvoltarea durabilă a comunității locale. În conformitate cu legislația națională, serviciile sociale reprezintă ansamblul de activități destinate să răspundă nevoilor sociale generale și speciale ale indivizilor, familiilor sau grupurilor, cu scopul de a sprijini depășirea situațiilor de dificultate, prevenirea și combaterea riscului de excluziune socială, promovarea incluziunii și îmbunătățirea calității vieții. 4 Activitatea Direcției de Asistență Socială Mărășești include acțiuni complexe de identificare și evaluare a nevoilor sociale, furnizarea de informații și consiliere privind drepturile și obligațiile sociale ale cetățenilor, precum și intervenții de urgență în situații de criză. De asemenea, DAS implementează măsuri de reintegrare socială și familială și acțiuni de mobilizare a comunității în sprijinul persoanelor vulnerabile. II. ASPECTE GEOGRAFICE, DEMOGRAFICE SI ECONOMICE Orașul Mărășești este situat în nordul Câmpiei Siretului Inferior, treapta de relief cea mai joasă de pe teritoriul județului Vrancea si se află în Regiunea de Dezvoltare Sud-Est a României, în partea de nord-est a județului Vrancea, învecinându-se cu: la nord: comuna Pufești; la est: râul Șușița; la sud: comuna Garoafa; la sud-est: comuna Țifesti; la vest: comuna Movilița si orasul Panciu. Pe lângã orașul propriu-zis, este alcătuit din satele-componente: Modruzeni, Haret, Pădureni și Călimănești. De asemenea, Cartierul Doaga intră în componența orașului Mărășești numai cu locuințele și exploatațiile industriale, feroviare și de turism, separat de satul Doaga, care aparține comunei Garoafa. Orașul se află în extremitatea de est a județului, la limita cu județul Galați, pe malul drept al râului Siret, care îl desparte de acesta, în zona unde Siretul primește apele râului Șușița și ale râului Zăbrăuți. Este traversat de șoseaua națională DN2, care leagă municipiul Focșani de Bacău, șosea din care la Tișița se ramifică DN24, care duce spre Tecuci, Bârlad, Vaslui și Iași, și DN2L care leagă Mărășeștiul spre vest de Panciu, Străoane, Răcoasa, Câmpuri, Soveja și Tulnici (unde se termină în DN2D). Șoseaua județeană DN205H se ramifică din DN2 la Padureni și duce spre nord la Pufești (unde se intersectează din nou cu DN2), și apoi spre vest la Păunești și spre sud la Movilița și Panciu. Șoselele județene DJ204I și DJ204E, ramificate din DN2, sunt de fapt drumuri de interes local ale orașului Mărășești. Orașul este și un important nod feroviar, în gara Mărășești întâlnindu-se calea ferată București-Galați-Roman cu calea ferată Buzău-Mărășești. Conform recensământului efectuat în 2021, populația orașului Mărășești se ridică la 11.314 locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 10.671 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (70,13%), cu o minoritate de romi (16,69%), iar pentru 13,12% nu s-a declarat apartenența etnică. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (77,78%), cu minorități de creștini după evanghelie (5,9%) și penticostali (1,94%), iar pentru 13,44% nu se cunoaște apartenența confesională. Printre cele mai importante activități economice ale orașului Mărășești se numără: - „Complexul C.F.R. Mărășești”, compus din remiza de locomotive, regulator de circulație, revizie de vagoane; are o rețea de căi ferate de 20 km, pe raza orașului Mărășești și stații C.F.R., respectiv: Mărășești, Pădureni, Doaga și halta Călimănești; - „Symmetica SRL”, punct de lucru Doaga, care are în funcțiune linii de producție axate pe tipuri de produse precum pavaje, sisteme canalizare și elemente de zidărie din beton; -„SC Rodesign SRL ”, producție de confecții; -„SC Dansan S.R.L”, producție de mobilier; -activități financiar-bancare în cadrul filialei C.E.C. și Cooperativei de Credit; -„S.C.Marfhising SRL”, una dintre investițiile majore din ultimii ani, în valoare de peste 6.000.000 euro, proiect cofinanțat de Uniunea Europeană. 5 În ultimii ani, activitatea economică a orașului este caracterizată de înființarea întreprinderilor mici și mijlocii, concentrate în procente de 67% servicii, 25% industrii și construcții și 2% agricultură , silvicultură și pescuit. Orașul se confruntă și cu migrația în creștere, tot mai mulți cetățeni alegând să locuiască și să muncească în alte județe din România sau în străinătate. III. ASPECTE EDUCAȚIONALE ȘI SANITARE Educația reprezintă un pilon fundamental al dezvoltării durabile, fiind un factor strategic în modelarea capitalului uman, cu impact direct asupra progresului economic și social al unei comunități. Un sistem educațional accesibil, echitabil și de calitate contribuie semnificativ la reducerea sărăciei, combaterea excluziunii sociale și stimularea mobilității sociale ascendente. La nivelul orașului Mărășești, sistemul educațional funcționează în concordanță cu legislația națională și europeană, în cadrul unei colaborări între autoritățile publice locale, Inspectoratul Școlar Județean Vrancea și unitățile de învățământ preuniversitar de stat. În acest parteneriat, administrația locală asigură întreținerea, modernizarea și extinderea infrastructurii școlare, contribuind activ la implementarea de proiecte educaționale și extrașcolare. În orașul Mărășești funcționează următoarele unități de învățământ: Liceul Tehnologic „Eremia Grigorescu”, Școala Gimnazială „Ecaterina Teodoroiu” (cu o școală primară și 1 grădiniță arondate), Școala Gimnazială nr. 2 (cu 4 școli și 3 grădinițe arondate). În prezent, aproximativ 1300 de copii sunt înscriși în sistemul educațional local, dar 50 de elevi au fost înregistrați ca având abandon școlar, fenomen îngrijorător, întâlnit mai ales în zonele marginalizate ale orașului. Elevii din aceste zone sunt expuși unui risc educațional crescut, concretizat prin: rezultate școlare slabe, absenteism, promovabilitate scăzută, în special la discipline precum matematica, limba română, limbile străine și modulele de specialitate. Principalii factori care favorizează abandonul școlar includ: situația materială precară a familiilor, nivelul redus de educație al părinților, cuantumul insuficient al burselor sociale, lipsa educației pentru sănătate și sexualitate, reflectată în creșterea numărului de sarcini în rândul adolescentelor, corelat cu renunțarea la școală. Aceste fenomene indică necesitatea unor intervenții integrate în domeniul educațional și social, cu accent pe prevenirea abandonului, sprijinirea familiilor vulnerabile și diversificarea serviciilor educaționale adaptate nevoilor reale ale comunității. Sănătatea populației constituie o condiție esențială pentru dezvoltarea durabilă a unei comunități și pentru participarea activă a cetățenilor la viața economică și socială. Relația de interdependență între starea de sănătate, dezvoltarea economică și coeziunea socială este susținută de numeroși indicatori relevanți în plan național și european. În orașul Mărășești, accesul la servicii medicale este limitat, fiind afectat atât de lipsa infrastructurii medicale adecvate, cât și de numărul insuficient de cadre medicale și nivelul scăzut al finanțării. În prezent, localitatea dispune de: 1 dispensar medical, 5 cabinete de medicină de familie, 2 cabinete stomatologice, 3 farmacii, 1 centru de permanență, dar de niciun spital funcțional, spitalul orășenesc fiind închis și transformat în cămin pentru persoane vârstnice. Lipsa unui spital local afectează accesul populației, în special al persoanelor vulnerabile, la îngrijiri medicale specializate, contribuind astfel la creșterea riscurilor de sănătate și la întârzierea tratamentului. Accesul inegal la servicii este amplificat de distanța față de centrele medicale urbane mari și de resursele financiare limitate ale populației. 6 Conform Strategiei Naționale de Sănătate 2025–2030, principalii determinanți ai stării de sănătate a populației sunt: factorii socio-economici, care influențează accesul și calitatea îngrijirilor; factorii de mediu și ocupaționali, care contribuie la apariția unor afecțiuni cronice și profesionale; factorii comportamentali, precum consumul de alcool, fumatul, obezitatea și sedentarismul. În România, serviciile de sănătate sunt concentrate în mod disproporționat în spitale, în detrimentul îngrijirilor comunitare, a prevenirii și a îngrijirilor la domiciliu. Acest model contribuie la creșterea costurilor și la reducerea eficienței sistemului. În acest sens, Strategia Națională de Sănătate încurajează dezvoltarea serviciilor medicale în comunitate, în special pentru populația vulnerabilă din mediul rural și din comunitățile rome. Printre măsurile prioritare se numără: înființarea centrelor comunitare integrate; promovarea îngrijirilor paliative și la domiciliu; susținerea activităților de prevenție și educație pentru sănătate; integrarea serviciilor sociale și medicale în sprijinul familiilor aflate în risc de excluziune socială. Un prim pas în această direcție a fost inițiativa Ministerului Sănătății privind introducerea profesiilor de asistent medical comunitar și mediator sanitar, în special pentru comunitățile vulnerabile. În orașul Mărășești, în prezent, este ocupat un post de mediator sanitar, cu rol important în facilitarea accesului populației rome la serviciile medicale disponibile. Rolul Direcției de Asistență Socială Mărășești este esențial în acest context, prin activități de informare, consiliere și mediere sanitară, contribuind la reducerea inegalităților în sănătate și la promovarea unei abordări care este centrată pe nevoile persoanelor defavorizate. IV. SISTEMUL DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ ȘI GRUPURILE VULNERABILE Conform Legii nr. 292/2011 privind asistența soc [...]

Text extras automat din documentul oficial; în caz de diferențe, documentul original prevalează.

Sursa: marasesti.regista.ro