HCL 404/2022 Lugoj adoptată

AUEXA | CB Hez. HIR.GOk bi 9.10.2022 STUDIU DE OPORTUNITATE CAPITOLUL 1 DATE GENERALE 1. Denumirea studiului STUDIU DE OPORTUNITATE privind delegarea serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare şi concesionarea sistemelor publice de apă şi de canalizare către operatorul regional AQUATIM SA 2. Elaborator Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Apă- Canal TIMIŞ 3. Autoritatea contractantă Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Apă- Canal TIMIŞ 4. Scopul studiului Prezentul studiu are ca scop stabilirea soluției privind delegarea gestiunii serviciilor publice de apă și canalizare din judeţul Timiș prin delegare directă operatorului regional AQUATIM SA. 5. Cadrul legal Acest studiu este realizat în conformitate cu prevederile legale cuprinse în: — Ordonanţă de Urgenţă nr. 54/2006 privind regimul contractelor de concesiune de bunuri proprietate publică — Legea 51/2006 serviciilor comunitare de utilităţi publice — Legea 241/2006 serviciului de alimentare cu apă şi canalizare — Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului — Ordonanţa Guvernului nr. 34/2004 privind modificarea și completarea unor dispoziţii legale privind serviciile publice de gospodărie comunală, modificată și completată — HG nr. 955/2004 pentru aprobarea reglementărilor — cadru de aplicare a OG nr.71/2002, privind organizarea şi funcţionarea serviciilor publice de administrare a domeniului public și privat de interes local. — Ordinul nr. 140/2003 al ministrului administraţiei publice pentru aprobarea Regulamentului privind acordarea licenţelor şi a autorizaţiilor în sectorul serviciilor publice de gospodărie comunală, condiţiile de suspendare, de retragere a sau de modificare a acestora — Legea nr. 3/2003 pentru aprobarea O.G. nr.71/2002 privind organizarea şi funcţionarea serviciilor publice de administrare a domeniului public şi privat de interes local — Legea 216/2002 privind modificarea alin. (1) art. 103. din Legea 215/2001 a Administraţiei Publice Locale — Ordonanţa Guvernului nr. 71/2002 privind organizarea şi funcţionarea serviciilor publice de administrare a domeniului public și privat de interes local — Ordonanţa Guvernului nr. 21/2002 privind gospodărirea localităţilor urbane și rurale — Legea 215/2001 a Administraţiei Publice Locale — Hotărârea de Guvern 741/2011 privind reorganizarea Comitetului interministerial pentru coordonarea integrarii domeniului protectiei mediului in politicile si strategiile sectoriale la nivel nationaL — Ordinul 536/1997 al Ministrului Sânătății, pentru aprobarea Normelor de igienă și a recomandărilor privind modul de viaţă al populaţiei ---- Hotararea nr. 857 /2011 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor la normele din domeniul sanatatii publice CAPITOLUL 2 _ DESCRIEREA SISTEMULUI PUBLIC DE ALIMENTARE CU APĂ ŞI CANALIZARE EXISTENT ŞI A SERVICIILOR PUBLICE CARE VOR FI CONCESIONATE OPERATORULUI REGIONAL Pagina 1 din 53 Evaluarea Situatiei Existente Situatia actuala a apei si a canalizarii este evaluata in acest capitol. Date locale si regionale despre apa si canalizare au fost colectate concentrandu-se asupra situatiei actuale, varstei, performantei, populatiei deservite, apei consummate, debitul de apa, apa nefacturata, apa uzata, pierderile de apa, intretinere, conformitate cu calitatea si standardele de mediu. Datele colectate sunt analizate. Rezultatele arata indicatorii de performanta si deficientele care include urmatoarele informatii: planuri anterioare, studii, raporturi de proiectare si o imagine completa a situatiei actuale cat si informatii generale pentru proiect. Informatia disponibila a fost revizuita in mod obiectiv si au fost furnizate date. Sectiunea 2 detaliaza situatia existenta din judetul Timis. Descrie locatia existenta a judetului si evidentiaza demografia populatiei, geografia, economia si organizarea politica a judetului. Caracteristicile naturale ale judetului includ mediul, clima, peisajul si topografia, geologia si hidrologia precum si ecologia si zonele sensibile. Metodologia se bazeaza pe cercetarea datelor si a atributelor judetului si din acest lucru se poate vedea ca acesti factori fizici au o influenta asupra dezvoltarii si cresterii unei regiuni. Evaluarea aspectelor institutionale si legale este o sectiune importanta legata de cum sunt administrate fondurile europene si regulamentele care necesita ajustare, incluzand operatorii actuali de apa si canalizare din judetul Timis cu propuneri pentru viitor. Se face o revizuire a tarifelor actuale pentru apa si canalizare, impreuna cu comentariile si propunerile Conslutantilor. Metodologia folosita a fost cercetarea datelor disponibile, in special a celor legate de relatia dintre Romania si UE si verificarea ca armonizarea legislatiei intre cele doua organisme se afla in progres in special in ceea ce priveste problemele de mediu ale tratarii apei si apei uzate, plus controlul poluarii. Sunt explicate sursele de apa de suprafata si de adancime disponibile din judetul Timis — aratand ca analizele optiunilor sunt puternic influentate de catre disponibilitatea resurselor de alimentare cu apa si de catre cursurile de apa pentru deversarea efluentului tratat (in special in zona de campie plata predominanta). Sursele si tipurile de riscuri ale poluarii sunt revizuite in legatura cu sursele de apa din judet legate de limitele apei potabile. Revizuieste deasemenea extinderea lucrarilor de epurare a apelor uzate in judet pentru deversarea sub-standarduri a efluentilor in rauri. Consumul actual de apa este revizuit pe baza evidentelor existente (limitate) de alimentare din care au fost derivate cifrele consumului de apa pentru fiecare zona/operator. Aceasta este baza pentru pregatirea Studiuului, in special revizuirea mijloacelor existente si a performantei actuale in zonele urbane principale ale judetului. Pentru fiecare mijloc de alimentare cu apa si canalizare, este determinata starea si performanta acestuia, Zona Geosrafica Judetul Timis este cel mai vestic dintre cele 42 de judete ale Romaniei, intinzandu-se pe o suprafata de 8,696.7 km2. Aproximativ o treime din granita/limita de judet formeaza frontiera nationala a Romaniei, invecinandu-se cu Ungaria la nord de Sannicolau Mare in partea de nord vest si cu Serbia in partea de sud vest. (O sectiune a raului Mures, cu o lungime de 18 km, formeaza o parte din granita cu Ungaria.) In interiorul granitelor tarii se invecineaza cu judetele Arad (la nord si nord est), Hunedoara (la est) si Caras Severin (in sud est). Capitala de judet, Timisoara, este situata la 54*47'N si 21%17'E, la distanta egala de Viena la vest si de Bucuresti la est. Judetul Timis este situat in partea de vest a Romaniei. La granita de nord se afla judetul Arad, la cea de est judetul Hunedoara si in partea de sud judetul Caras Severin. Punctele extreme ale judetului sunt: la vest, 20%21 longitudine vestica (Beba Veche), la est 22015” logitudine estica (Poieni), la sud 45015" latitudine nordica (Latunas) si la nord 46010Platitudine Nordica (Cenad). Municipiul Timisoara este situat la intersectia intre 45*47” latitudine Nordica (paralela 45) si 21*17 longitudine estica (meridian), pozitia matematica este in emisfera nordica la distanta aproape egala intre Polul Nord si Ecuator in emisfera sudica in zona Europei Centrale. Ora locala a orasului (calculata dupa ora meridianului) este cu 1 h 25* 8” inainte de ora 0 a meridianului Greenwich, dar cu 34"52" in urma orei oficiale a Romaniei (ora din Europa de Est). Municipiul Timisoara este situat la aproape 550 km fata de Capitala Romaniei-Bucuresti si la cca 170 km de Belgrad si 330 km de Budapesta, capitalele celor doua tari vecine Serbia, respectiv Ungaria. Suprafata judetului Timis este de 8696,7 kmp. Relieful este caracterizat printr-o varietate de forme morfologice;munti, dealuri, depresiuni si campii, succesionate altitudinal de la est la vest. Caracteristici naturale ale judetului Timis. Clima si Conditiile Meteorologice Judetul are o clima moderata, influentata intr-o anumita masura de sistemele meteo/regimuri climaterice formate deasupra Marii Mediteraneene si a Oceanului Atlantic. Temperaturile variaza conform locatiei si altitudinii, dar in general se mentin in limitele de -15*C pana la +40*C. Influenta oceanica este foarte semnificativa primavara si vara, aducand cu ea precipitatii insemnate. Volumul precipitatiilor creste usor de la vest catre est pe teritoriul judetului. Nu exista o directie clar determinata a vantului, desi s-a sugerat ca vantul bate mai frecvent dinspre nord vest si vest decat dinspre alte directii. Pagina 2 din 53 Peisajul si Topografia Relieful judetului este predominant plat (aproximativ 85% din suprafata totala), constand in mod preponderent din campii inundabile ale raurilor Timis si Bega. In plus fata de aceste doua rauri principale, zonele mai plate ale judetului sunt traversate de numeroase parauri mici, canale de irigatie si santuri de scurgere. Majoritatea centrelor principale de populatie sunt situate la altitudini intre 82m (Jimbolia) si 159 (Faget). Relieful judetului devine mai deluros si mai impadurit la est, de-a lungul granitelor cu Aradul la sud est, cu Hunedoara la vest si cu Caras Severin la nord. In cea mai mare parte judetul nu are suprafete semnificative impadurite. Zona este activa din punct de vedere seismic, desi dintre numeroasele cutremure resimtite in Timisoara, putine au depasit magnitudinea 6 pe scara Richter. Mediul Inconjurator In 2006 angajatii departamentului Protectia Naturii, Protectia solului si subsolului din cadrul Agentiei pentru Protectia Mediului Timis au efectuat un numar de 23 de controale indentificand urmatoarele arii protejate: — rezervatii ornitologice in pericol din cauza activitatilor antropice (pescuit, accesul imbarcatiunilor, constructii case de vacanta, turism neorganizat , amenajari hidrogeologice, vanatoare, braconaj, recoltare ilegala, taieri ilegale de paduri, etc.); — rezervatii forestiere aflate in pericol din cauza lipsei amenajarilor forestiere, a pierderilor cauzate de boli si pesticide, de turismul necontrolat si de depozitari necontrolate de deseuri — rezervatii botanice aflate in pericol din cauza pasunatului excesiv, a recoltarii faunei si florei aflate sub protective, si de depozitari necontrolate de deseuri; — rezervatii pedologice aflate in pericol din cauza pasunatului excesiv, eroziunea solului,depozitari necontrolate de deseuri; — rezervatii paleontologice aflate in pericol din cauza eroziunii solului cauzata de intensificarea procesului de percolare. In judetul Timis exista 19 arii protejate care impreuna reprezinta 0,76% din suprafata totala a judetului. Conform cu HCJ nr.19/2005 si Legea nr.5/2000 urmatoarele arii naturale se afla sub regim de protectie special: Lunca Poganisului(rezervatie naturala botanica, suprafata: 75,50 ha); Movila Sisitak (rezervatie naturala botanica, suprafata: 0,5ha); Mlastinile Satchinez, (rezervatie naturala ornitologica, suprafata: 236 ha); Beba Veche (rezervatie naturala ornitologica, suprafata: 2187 ha); Miastinile Murani (rezervatie naturala ornitologica, suprafata: 200ha); Padurea Cenad (arie naturala protejata de tip forestier, suprafata: 279ha); Parcul Dendrologic Bazos (rezervatie stiintifica forestiera, suprafata: 60ha); Padurea Bistra (arie protejata forestiera, suprafata,90ha); Padurea Dumbrava (arie naturala protejata, suprafata: 310ha); Padure parc Buzias (arie protejata mixta, suprafata: 25,16ha); Insula Mare Cenad (arie protejata mixta, suprafata 3 ha); Insulele Igris (arie protejata mixta, suprafata 3ha); Saraturile Dinias (rezervatie naturala pedologica, suprafata 4ha); Locul Fossilifer Radmanesti (rezervatie naturala paleonthologica, suprafata 4ha); Pajistea cu narcise Batesti (arie naturala biologica, suprafata 20ha); Gradina Botanica din Timisoara (rezervatie botanica stiintifica, suprafata 8ha); Parcul Banloc (rezervatie stiintifica mixta, suprafata ha); Lacul Surduc (arie protejata mixta, suprafata 362ha); Parcul Natural lunca Muresului Inferior are o suprafata de 17.166 ha si a fost declarat rezervatie in HG nr.2151/2004.Bste localizat in judetul Timis cu o suprafata de 3158. Reteaua Natura 2000 La Nivel Judetean In acest moment in judetul Timis exista urmatoarele Situri Natura 2000: SPA-uri autorizate CMN cu conditii: Lunca Muresului inferior — SPA; Mlastinile Satchinez — SPA; Padurea Macedonia - SPA Grup Natura 2000 au validat SCI-urile, pentru fiecare se mai asteapta raspusul CMN: Lunca Muresului inferior SCI; Lunca Timis — SCI; Mlastinile Satchinez — SCI; Mlastinile Murani - SPA; Regiunea Padurenilor — SCI; Milvus/SOR validat si Grup Natura 2000 ne-validat SPA — SCI care sunt in cursa in validare: Lunca Timis piBA- SPA Situri noi propuse: Pagina 3 din 53 Cenad- SCI; Lunca Muresului inferior — SPA; Padurea Macedonia - SPA Ape de Suprafata si Subterane Raurile care strabat teritoriul judetului fac parte din grupa raurilor de sud-vest (exceptie facand raurile Mures si Beghei). Raul Mures traverseaza partea de nord a judetului pe o lungime de 42 km. La sud de Mures curge raul Aranca cu o lungime de 104km (65 km sunt pe teritoriului judetului Timis). Bega Veche, cu o lungime de 88 km, izvoraste din Dealurile Lipovei, de la o altitudine de 250 m, este o continuare a Beregsaului. Printre afluenti enumeram: Bacin, Surduc, Niarad, Apa Mare. Figura Nr A-l prezinta harta apelor de suprafata, lacurilor si padurilor din Judetul Timis, Raului Bega izvoreste din Muntii Poiana Rusca (Vf.Pades 1150m altitudine).Printre afluenti pe care ii primeste pe o lungime de 159 km enumeram: Gladna, Cladova, Minis, Cherteamos, Vadana, Sasa, Niergis, Behela. Exista doua canale de legatura cu raul Timis ; unul intre Costei si Chizatau (canal de alimentare) si unul dintre Topolovatu Mare si Hitias( canal de drenaj) precum si canalul navigabil Bega intre Timisoara si confluenta cu riul Tisa.Pe teritoriul orasului Timisoara se afla si numeroase lacuri,fie lacuri naturale, formate in locul vechilor meandre sau in arealele detasate (cum sunt cele din colonia Kurz, de langa Giroc, lacul Serpilor de langa Padurea Verde, etc.) , fie de origine antropica ( lacurile de langa zona Fratelia,Freidorf, Mosnita, Mehala, Strandul Tineretului, etc.), notabile prin asezarea lor pe linia de contact cu localitatile preiurbane. Din punct de vedere al apelor subterane se poate constata ca panza freatica a Timisoarei este situata la adancimi care variaza intre 0,5m si 4 m. Panzele de adancime cresc numeric de la nord la sud, adancimea incepand de la 4-9 m pana la 80 m. Aceste panze de adancime contin apa potabila si acopera o parte a necesarului urban de apa potabila. Exista de asemenea ape de mare adancime, colectate in Piata Unirii (hipotermale) si in partea de sud de Cetate si Cartierul Fabric (mezotermale). Toate aceste ape au valoare terapeutica si sunt utilizate in scopuri balneare, Raul Timis traverseaza judetul Timis pe o lungime de 141,6km si are urmatorii afluenti: Poganis, Lunca Birda, Nadrag, Spaia. Bârzava si Moravita sunt raurile situate in partea cea mai sudica a judetului. Campia Timisului are cateva tipuri de lacuri diferite ca geneza: lacuri relicte (cele de la Satchinez si Becicherecu Mic) sunt resturi din mlastinile care au acoperit o mare parte a campiei ; lacuri fluviale (cele de la Macedonia, Ionel, Nitchidorf, Cebza, Obad), formate in bratele parasite si partial colmatate ale raurilor Bârzava, Bega si Timis ; lacuri de tasare (cele de la Valcani, Deta, Izvin, Voiteg) alimentate din apa subterana si din ploi. Resurse Naturale “Resurse Naturale” inseamna: toate elementele natural ale mediului inconjurator care pot fi utilizate in activitatile umane: Resurse regenerabile Apele termominerale sunt exploatate pentru cura mineral si agrementin statiunea Calacea, in Timisoara, Sânnicolau Mare si Teremia Mare. Apele minerale carbogazoase sunt prezente in Buzias, Sacu Mare, Pischia si Fibis. Partea de vest a Romaniei are un bogat potential geothermal, reliefat prin reserve de ape mezotermale cantonate in depozite de varsta mezozoica cu predilectie in carsturi jurastice.Apele subterane au character termal aproape pretutindeni de-alungul Campiei Vestice, din Timisoara la Arad, din Oradea la Satu Mare, unele avand si saruri apele bicarbonatate de la 1 Mai, Felix si Tinca. Apele minerale termale sunt de diferite tipuri: = clorurosodice, bicarbonatate, usor sulfuroase, cu o mineralizatie intre 0,5-2,6 g/l si cu o temperatura intre 38,5 si 53,5*C. = clorurosodice, bicarbonatate, cu continut de calciu si mineralizatia intre 0,6 si 3,5 g/l si cu temperatura intre 46 si 560 = clorurosodice, bromurate, iodate si sulfuroase cu o mineralizatie intre 3,97 and 7,93 g/l si cu temperatura care ajunge pana la 62*C. Un astfel de complex de izvoare se afla in statiunea Buzias, situate la 35 km distanta de Timisoara in partea de sud-est si 25 km distant de Lugoj. Apele ce izvorasc in Buzias ajuta la vindecarea diferitelor boli, cum ar fi. ateroscleroza, artroza, spondiloza, etc. Apele din statiunea Calacea, de asemenea situata aproape de Timisoara (38 km nord de Timisoara) au o importanta deosebita in vindecarea afectiunilor reumatice si ale sistemului nervos periferic. Statiunea are o baza de tratament complexa (electroterapie, termoterapie, kineto-terapie, masaj, etc.) precum si de un lac cu nuferi termali. Pagina 4 din 53 Lacuri cu apa termala (peste 20 %C) si lacurile cu ape minerale au fost descoperite la Romanesti, respective la vulcani noroiosi de la Forocici. Comuna Lovrin situata intre Timisoara si Sannicolau Mare aproape de DN 9 a devenit cunoscuta in timpul anilor 80 din cauza apelor geotermale descoperite aici. Cu un debit de 8I/sec, la captare si o temperatura de 84*C,ceea ce face ca aceste ape sa fie utilizabile chiar si in cele mai friguroase ierni. Pe langa uriasul bazin, unde apa stagneaza la 32*C, s-a mai construit un bazin acoperit pentru aceia care cunosc binefacerile apelor geotermale. Cu o mineralizatie totala — sulfuroasa, bicarbonatata, clorurata, bromurata, sodica si hipotonica- apa termala incepe sa fie apreciata de aceia care sufera de afectiuni reumatismale articulare si degenerative sau de aceia care aveau sechele post-traumatice perifice. Cantitatea de apa termala forata este in exces fata de necesarul pentru tratament. A fost instalata o retea de conducte care conduce apa termala in sistemul termic centralizat al institutiilor si apartamentelor din comuna. Geologie, Hidrologie si Calitatea Apei Subterane Litologia judetului Timis este constituita in partea estica din sisturi cristaline, mezometamorfice ce apar la zi in masivul Poiana Rusca, fiind constituite din micasisturi, roci cuartitice, sisturi amfibolice si calcare cristaline. Restul teritoriului este componentul Depresiunii Pannonice, care s-a constituit la sfarsitul cretacicului superior (senonian) si inceputul neozoicului, prin scufundarea unei mari parti din regiunea carpatica. Aceasta unitate geologica s-a dezvoltat pe un fundament cristalin, intens fracturat de un sistem de falii in cadrilaj orientate pe doua directii dominante, E-W si N-S. Formatiunile sedimentare acopera discordant fundamental cristalin faliat si strabatut de massive eruptive care apar la zi la Gataia si Lucaret, Primele formatiuni depuse peste fundament sunt cele eocene depuse discordant, alcatuite din brecii cu elemnte calcaroase, sisturi argiloase si gresii conglomeratice. Depozitele neogene se succed incepand cu Helvetianul, tortonianul si sarmatianul dispuse transgresiv peste formatiunile mai vechi sau direct pe cristaline. Helvetianul este reprezentat prin argile sistoase cu intercalatii de marme calcaroase, tortonianul este constituit dintr-o variata gama litologica, sarmatianul este dezvoltat intr-un facies grezos-argilos reprezentat prin pietrisuri, conglomerate, nisipuri cu o structura incrucisata. Neogenul se incheie cu panonianul divizat in panonian inferior, marnos, cel superior ni [...]