HCL 159/2024 Lugoj adoptată

AN FIP CONSULTING Si MUNICIPIUL !. LINKING OPPORTUNITIES Li) LUGOJ STUDIU DE DELIMITARE A ZONEI URBANE MUNICIPIUL LUGOJ Beneficiar: Municipiul LUGOJ Consultant: FIP Consulting S.R.L. Proiect nr.123 Livrabil: Studiu de delimitare a zonei urbane Acest document a fost elaborat de FIP CONSULTING SRL pentru a fi utilizat de către Client, conform principiilor de consultanta general acceptate, a bugetului și a termenilor contractului incheiat între FIP CONSULTING şi Client. Nicio terță parte nu poate utiliza în scop comercial informaţii, date și analize din acest document fă un acord scris expres acordat anterior de către Client și de către FIP CONSULTING SRL. Acordul FIP Consulting este obligatoriu pentru informatiile şi datele cu caracter conceptual, strategic, design, modul de structurare și prezentare, precum şi conceptele de inovare în mobilitate urbană. Preluarea acestora de către terte parti poate constitui concurenta neloiala, ostfel cum a fost prevazuta de Art. 2 din Legea 11/1991, în sensul ca poate produce pagube constand în restrangerea elementelor de unicitate și avantaj competitiv. Copierea sau folosirea informaţiilor incluse în acest raport în oricare alte scopuri decât cele prevăzute în Contract se pedepsește conform legilor internaţionale în vigoare. Sursa analizelor (figuri, planșe, tabele, diagrame etc.) este reprezentată de analiza Consultantului, dacă nu se specifică altceva. Studiu de delimitare a zonei urbane | MUNICIPIUL LUGOJ | FIP CONSULTING 1 COLECTIV DE ELABORARE Studiu de delimitare a zonei urbane | MUNICIPIUL LUGOJ | FIP CONSULTING 2 Cuprins 1. 2. 2.1.2 Cadrul local pentru regenerare urbană (SDD, PMUD, PUG) 2.1.3 Context naţional și local.... 2.2 Scopul documentației... cannot aaa 12 3. Analiza situației existente... nenea aaa 14 3.3 Clima și fenomene naturale specifice ............mmccueccenaneenare nenea 16 3.4 Context socio-economic...........anaaann nun 17 3.5 Parcul Ștrand.. 3.5.1 Localizare 3.5.3 Facilităţile și serviciile existente în zonă și în vecinătăți .. 3.6 Parcul Prefecturii... 3.6.1 Localizare „ceace scaa eee an nenea ment noa 339000 aaa aaa 26 3.6.3 Facilităţi și servicii existente în zona și în vecinătăți ........mmce anna 27 3.7 Parcul George Enescu ..........eee nenea eee otet 29 3.7.1 Localizare ........nnaaa nenea nenea eee aaa aaa 29 3.6.3 Facilități și servicii existente în zona și în vecinătăți............cuunnaraeeaoeea aaa 30 3.8 Parcul Cornet — Micro V........e ae eneeneenaananaane ee eaaaeaaataaeaaeaaaaaaaaa 32 3.8.1 Localizare sssasa cezariana nana oana aaasae ea a 32 Studiu de delimitare a zonei urbane | MUNICIPIUL LUGOJ | FIP CONSULTING 3 3.9 Splaiul Corneliu Coposu .......mne nana enaeaeee aaa aaaaeaa 34 3.9.1 Localizare... eee neantul 34 3.9.3 Facilități și servicii existente în zona și în vecinătăți ..........mmacnne aaa eneaenaazaaae ac 34 4 Splaiul Coriolan Brediceanu ..............mnuneen nenea eee 36 4,1 Localizare: .......n ne ceseoiin nea it735Eăenaoa aan e teo n at 36 3.9.3 Facilități și servicii existente în zona și în vecinătăți............mceceeeaeeneen ananas ce 36 4.1 Splaiul 1 Decembrie 1918 ...........nmuunaa nenea aaa 38 4.1.1 Localizare 4.1.2 Scurt istoric ... 4.1.3 Facilități și servicii existente în zona și în vecinătăți............ mucenic 38 4.2 Splaiul Tinereții...........ceennenaeeneaeeennneneneeeea ananas 40 4.2.1 Localizare 4.1.2 Scurt istoric... 4.2.3 Facilități și servicii existente în zona și în vecinătăți .........mmcu aceea ea 40 5. Necesitatea şi oportunitatea investiției...........mmeeneeacene cena aaa 42 5.1 Parcul Ștrand 5.5 Splaiul Corneliu Coposu 5.6 Splaiul Coriolan Brediceanu. ...........nmeunnaaee nenea enaaeaaeeaaetaaanaa aaa 48 5.7 Splaiul 1 Decembrie 1918 ...........nune eee 49 5.8 Splaiul Tinereţii 5.9 Concluzii 6. Conceptul de regenerare și revitalizare urbană — principii și activități... 53 7. Delimitarea zonelor de regenerare urbană ............ee ee encenan eee aaa 56 8. Concluzii Studiu de delimitare a zonei urbane | MUNICIPIUL LUGOJ | FIP CONSULTING 4 Figuri Figură 1 - Încadrare în localitate, judeţ si teritoriu............mmuuucenarenaeneeneeeennzeeeceaeeaeeae nenea a 14 Figură 2 - Diagramă evoluţia climatică — Municipiul Lugoj ......c ea naeenananeaaaaaaaa 17 Figură 3 - Evoluţia populației în perioada 2013 - 2023, sursa INS, date prelucrate de consultant....... 18 Figură 4 - Piramida vârstelor din Municipiul Lugoj, sursa INS ......mmc nuca Figură 5 - Populaţia pe grupe de vârstă, Date prelucrate de consultant, sursa INS 2023. Figură 6 - Straturile sistemului urban Figură 7 - Sistemul de spaţii verzi de la nivel municipal .. Figură 8 - Sistemul de spaţii verzi - Parc Ștrand Figură 9 - Sistemul de spaţii verzi - Parcul Prefecturii...........nc unea enaaaeaaaaanaaaaaaazaaaa Figură 10 - Sistemul de spații verzi - Parc George Enescu... Figură 11 - Sistemul de spații verzi - Parcul Cornet............ Figură 13 - Sistemul de spaţii verzi - Splai Corneliu Coposu Figură 14 - Sistemul de spaţii verzi - Splai C. Brediceanu Figură 15 - Sistemul de spaţii verzi - Splai 1 Decembrie 1918 Figură 16 - Sistemul de spații verzi - Splai Tinereţii Figură 17 - Imagini reprezentative - Parcul Ștrand.... Figură 18 - Imagini reprezentative - Parcul Ștrand Figură 19 - Imagini reprezentative - Parcul Prefecturii. Figură 20 - Imagini reprezentative - Parcul G. Enescu Figură 21 - Imagini reprezentative - Parcul Cornet Figură 22 - Imagini reprezentative - Splai Corneliu Coposu.... Figură 23 - Imagini reprezentative - Splai Coriolan Brediceanu Figură 24 - Imagini reprezentative - Splai 1 Decembrie 1918. Figură 25 - Imagini reprezentative - Splaiul Tinereţii. Studiu de delimitare a zonei urbane | MUNICIPIUL LUGOJ | FIP CONSULTING 5 1. Date generale 1.1 Date de recunoaștere a documentaţiei Beneficiarul documentului: MUNICIPIUL LUGOJ Piaţa Victoriei nr. 4 Telefon: 0256 352 240 Elaborator document: FIP CONSULTING S.R.L. strada Cluceru Udricani | nr. 20 | etaj 3 | sector 3 | București 0746 055 334 www. fipconsulting.ro | proiecteQfipconsulting.ro COZMA Lucia Elena - Specialist atestat în domeniul urbanismului Aria de studiu: Prin documentul de față se urmărește delimitarea zonelor de intervenție ale proiectelor de regenerare și revitalizare urbană: Parcul Prefecturii, Parcul George Enescu, Parcul Cornet și Parcul Ștrand, împreună cu cele patru splaiuri de pe malurile râului Timiș (Splaiul Tinereții, Splaiul Coriolan Brediceanu, Splaiul 1 Decembrie 1918 și Splaiul Corneliu Coposu). Prezentul studiu este realizat pentru a răspunde cerințelor ORDONANȚEI DE URGENȚĂ nr. 183 din 28 decembrie 2022 privind stabilirea unor măsuri pentru finanțarea unor proiecte de regenerare urbană, care, in art. 4 alin. (3) stipulează următoarele: în situaţia în care prin planul urbanistic general nu au fost stabilite inițial zone pentru operațiuni de regenerare urbană (cum este și cazul Municipiului Lugoj) delimitarea acestor zone se realizează în baza unui studiu elaborat de specialiști atestați în domeniul urbanismului. 1.2 Surse de documentare | Strategia de dezvoltare durabilă a Municipiul Lugoj | Plan de mobilitate urbană durabilă Municipiul Lugoj Studiu de Fezabilitate proiect „Creșterea calității vieții din Municipiul Lugoj prin reabilitarea spaţiilor verzi și modernizarea parcurilor” | Planulde amenajarea teritoriului judeţean Timiș | Strategia integrată de dezvoltare economică și socială a județului Timiș 2021-2027 Studiu de delimitare a zonei urbane | MUNICIPIUL LUGOJ | FIP CONSULTING 6 î) 2. Contextul general 2.1 Rolul proiectelor de regenerare urbană Problematica regenerării urbane este de actualitate la nivel european, fiind subiect al reuniunilor și declaraţiilor comune la nivelul U.E. (Declarația de la Toledo, 2010) și a Consiliului Europei (Conferința Europeană a Miniștrilor Responsabili cu Amenajarea Teritoriului - CEMAT, 2007), fiind subiect principal al finanțărilor europene și al reglementărilor specifice la nivelul statelor membre Uniunii Europene. 2.1.1 Context programatic, strategic și teritorial Politica de coeziune reprezintă una dintre cele mai importante și complexe politici ale Uniunii Europene, având ca principal obiectiv reducerea decalajelor economice, sociale şi teritoriale între diversele regiuni și statele membre. Pentru atingerea obiectivelor specifice privind creșterea economică și ocuparea forței de muncă, au fost alocate bugete multianuale de finanțare a proiectelor. În cadrul proiectelor de regenerare urbană, bugetul estimat pentru perioada 2021-2027 este de aproximativ 0,5 miliarde euro. Proiectele de regenerare urbană integrată acoperă un spectru larg de intervenții şi de situații care sunt complementare și sunt corelate cu programele de dezvoltare economico-socială și de mediu a localităților, precum și cu viziunea de amenajare a teritoriului și urbanism. Conform Legii 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, cu modificările și completările ulterioare și a normelor metodologice de aplicare, delimitarea zonelor în care se preconizează operațiuni de regenerare urbană, este cuprinsă în Planul urbanistic general. În situația în care prin planul urbanistic general nu au fost stabilite inițial zone pentru operațiuni de regenerare urbană potrivit alin. (1) sau în cazul în care au fost identificate alte zone care pot face obiectul regenerării urbane, inclusiv zone urbane marginalizate cuprinse în strategiile de dezvoltare locală, delimitarea acestor zone se realizează în baza unui studiu elaborat de specialiști atestaţi în domeniul urbanismului. Delimitarea se va face pe limite cadastrale și vor cuprinde zone omogene din punct de vedere funcțional, ce necesită implementarea unor operațiuni integrate, caracterizate de una sau mai multe dintre următoarele situații: a) zone centrale; b) zone istorice; c) zone construite protejate; d) zone din mari ansambluri de locuit; e) zone locuite de comunități defavorizate, inclusiv aşezări informale; f) zone de reconversie funcțională: situri industriale dezafectate, situri militare dezafectate, situri cu infrastructuri majore dezafectate; Studiu de delimitare a zonei urbane | MUNICIPIUL:-LUGOJ | FIP CONSULTING 7 £) zone locuințe de comunități defavorizate, inclusiv așezări informale; h) zone de reconversie funcțională: siturile industriale dezafectate, situri cu infrastructuri majore dezafectate, situri militare dezafectate, haldele de steril/zgură închise și depozitele de deșeuri închise; i) zone destructurate cuprinzând parcele construite izolat, realizate în mod necoordonat și fragmentat, respectiv foste terenuri agricole afectate de expansiune urbană necontrolată ce necesită reconfigurări în vederea dezvoltării urbanistice durabile; j) zone de agrement și turism; k) zona pieţelor destinate comerțului cu produse și servicii. Identificarea și delimitarea unui areal ca zonă de regenerare urbană se face pentrua orienta, prioritar pentru zona respectivă, finanţări și instrumente de intervenţie dedicate. În conformitate cu Declaraţia de la Toledo (2010) la care au participat statele membre la nivelul Uniunii Europene, regenerarea urbană integrată „îşi propune să optimizeze, să conserve şi să revalorifice întreg capitalul urban existent (social, mediu construit, patrimoniu, etc.) față de alte forme de intervenție în care, în tot acest capital urban, doar valoarea terenului este prioritizată şi conservată prin demolarea traumatizantă şi prin înlocuirea restului întregului capital urban şi — cel mai lamentabil -social”. Astfel, procesul de regenerare urbană trebuie să ţină cont de identitatea și cultura urbană alături de elemente de bază ale regenerării, cum ar fi mobilitatea, protecția mediului și accesul la servicii și dotări. Problematica regenerării urbane este menționată în mai multe documente de la nivel european, și anume: | Declaraţia finală a Conferinței Europene a Miniștrilor Responsabili cu Amenajarea Teritoriului - CEMAT (2007) la nivelul statelor membre, definește regenerarea urbană ca un "set de operațiuni destinate transformării bazei socio-economice a unor anumite zone urbane vechi în forme funcționale şi spațiale durabile prin atragerea de noi activități, noi firme, îmbunătăţind mediul urban şi diversificând structura socială.” | Declarația de la Toledo (2010) conform căreia regenerarea urbană integrată trebuie să depășească limitele și metodele utilizate anterior, abordând orașul ca un întreg funcţional și părțile sale componente ca pe un organism urban unitar, având ca scop dezvoltarea și echilibrarea completă a complexității și diversităţii structurilor sociale, economice și urbane, stimulând în același timp o eco-eficiență crescută a mediului înconjurător. | Pactul de la Amsterdam (2016) susține regenerarea urbană a cartierelor defavorizate ca soluție localizată pentru reducerea sărăciei urbane. | Noua Agendă Urbană (2017) promovează, în contextul planificării și gestionării dezvoltării spaţiale urbane, planificarea expansiunilor urbane, prioritizând reînnoirea, regenerarea și modernizarea zonelor urbane. Studiu de delimitare a zonei urbane | MUNICIPIUL LUGOJ | FIP CONSULTING 8 p = [| În Declarația de la București (2019) asumată de miniștrii responsabili cu dezvoltarea urbană din cadrul statelor membre UE este recunoscută importanța zonelor urbane de toate dimensiunile ca element cheie al coeziunii teritoriale, fiind palierul administrativ cel mai apropiat de cetățeni. | Noua Cartă de la Leipzig (2020) prevede reducerea expansiunii urbane, prioritizarea reînnoirii și regenerarea complexă a zonelor urbane, inclusiv redezvoltarea siturilor industriale abandonate sau în ruină (tip ,, brownfield”) pentru limitarea impermeabilizării solului. | NoulBauhaus European (2021-2027) exprimă ambiția UE de a crea produse și moduri de trai estetice durabile și inclusive. La nivelul Uniunii Europene a fost subliniată nevoia unei dezvoltări urbane durabile și incluzive din punct de vedere social, care trebuie realizată într-o manieră integrată asupra problemelor orașului, în vederea reducerii disparităţilor și creșterii coeziunii socio-economice. Prin Acordul de parteneriat 2021-2027 dintre Comisia Europeană şi România, definit în raport cu obiectivele trasate de către Comisia Europeană, se urmărește: OP 2-O Europă mai ecologică, cu emisii scăzute de carbon prin promovarea tranziţiei către o energie nepoluantă și justă, investiţii verzi și albastre, economiei circulară, adaptarea la schimbările climatice și prevenirea și gestionarea riscurilor - creșterea eficienței energetice și dezvoltarea sistemelor inteligente de energie, a soluțiilor de stocare și adecvare a sistemului energetic, prevenirea şi gestionarea riscurilor, infrastructura de apă și apă uzată, economia circulară, conservarea biodiversităţii, calitatea aerului, decontaminarea siturilor poluate, regenerare urbană, mobilitate urbană, termoficare, pescuit și acvacultură; OP 5 - O Europă mai aproape de cetățeni prin promovarea dezvoltării durabile și integrate a zonelor urbane, rurale și de coastă și a iniţiativelor locale - abordarea integrată a problemelor teritoriale şi locale, prin implicarea autorităților locale şi parteneriatelor, în scopul asigurării coeziunii economice și sociale, redresării tendinței de adâncire a decalajelor între regiunile și zonele mai dezvoltate și cele mai puțin dezvoltate, dar și pentru reducerea decalajelor față de alte țări din UE. Unul din cele șase obiective ale viziunii de dezvoltare vizează orientarea și prioritizarea intervențiilor în funcție de impactul asupra îmbunătățirii calității vieţii cetățenilor și promovarea identității culturale. 2.1.2 Cadrul local pentru regenerare urbană (SDD, PMUD, PUG) Strategia de dezvoltare durabilă a Municipiului Lugoj (SDD) trasează o serie de obiective strategice, printre care se enumeră O,S. 2.1 - Regenerarea comunității — care implică finalizarea proiectelor de infrastructură a reţelelor urbane și folosirea acestora, implementarea unui sistem de trafic care să răspundă nevoilor rezidențiale dar și solicitărilor traficului de lucru; dezvoltarea infrastructurii turistice, transformarea în spaţii de agrement a zonelor degradate. Planul de Mobilitate Urbană Durabilă a Municipiului Lugoj (PMUD) este un document necesar dezvoltării infrastructurii și mobilității urbane, cu efecte benefice asupra dezvoltării economice și sociale a municipiului. Acesta răspunde cerințelor actuale și viitoare de mobilitate, se Studiu de delimitare a zonei urbane | MUNICIPIUL LUGOJ | FIP CONSULTING 9 pune astfel de acord cu documentele europene de planificare și reprezintă un demers necesar pentru implementarea unor modele și sisteme flexibile de gestiune a mobilității, adaptate nevoilor reale de la nivelul municipiului Lugoj. Scopul PMUD pentru municipiul Lugoj este de a permite dezvoltarea sustenabilă a mobilității în municipiu, aceasta urmând a funcţiona ca un suport pentru pregătirea și implementarea proiectelor și măsurilor de ordin economic, social și de mediu. Planul Urbanistic General al Municipiului Lugoj a fost aprobat cu HCL 30/1997 și prelungit cu HCL 370/2023. În cadrul documentului strategic nu au fost stabilite zone pentru operațiuni de regenerare urbană. 2.1.3 Context național și local În cadrul localităților urbane din România sunt necesare intervenții de regenerare urbană a zonelor cu potențial și impact major asupra calității vieții și dezvoltării durabile, orașele confruntându-se cu disfuncţii rezultate în urma dezvoltării socio-economice din ultimele decenii. Aceste zone ar trebui să susțină o dezvoltare policentrică a orașelor prin revitalizarea și amenajarea unor zone strategice din țesut. Conform documentului - Conceptul strategic de dezvoltare teritorială a României pe termen lung (2007-2030) realizat de INCD URBANPROIECT, Municipiul Lugoj este identificat ca Pol subregional, în relație de subordonare cu municipiul reședință de județ, Timișoara. Dezvoltarea României se află în strânsă legătură cu dezvoltarea orașelor, o dezvoltare policentrică pentru susținerea întregului teritoriu național. Dezvoltarea orașelor poate fi încadrată în două perioade, în funcție de morfologia țesutului construit, în perioada socialistă (înainte de 1989) și după această perioadă (între 1990 și prezent). Țesutul construit în prima perioadă este caracterizat de blocuri de locuit, în cadrul cărora, cea mai mare parte a spațiului public mineral este utilizată în scopul parcării automobilelor, spațiile de relaxare, socializare sau petrecerea timpului liber pentru diferitele categorii de persoane fiind subjugate acesteia. Aceste zone sunt în prezent sufocate de suprafeţele betonate, ocupate de parcări, garaje, chioșcuri, având efecte negative asupra sănătății, incluziunii și bunăstării populaţiei rezidente. În cadrul dezvoltărilor realizate după anul 1990, acestea sunt localizate de multe ori la periferia orașelor, aici apărând fenomenul de expansiune urbană. În lipsa unor reglementări stricte, aceste areale pot genera dezvoltări haotice, nesistematizate, cu acces îngreunat la infrastructura tehnico-edilitară sau de circulații. Din cauza dimensiunii, extinderea infrastructurilor în aceste areale generează costuri greu de suportat pentru autorităţile publice locale, acestea fiind de multe ori ineficiente. Totodată, sănătatea și bunăstarea locuitorilor este influențată de cantitatea și calitatea spațiilor verzi din cadrul orașelor. La nivelul orașelor din România, suprafața medie de Spațiu verde este de 18mi|locuitor, valoare inferioară mediei europene și normei naționale reglementate prin OUG 114/2007, aceasta fiind de 26m?]locuitor. Conform SDD Lugoj, municipiul cuprinde suprafeţe verzi însumând 210 ha. Raportând suprafața verde la numărul populaţiei după domiciliu de 44.281 locuitori, conform datelor INSSE 2023, rezultă o suprafață de 47me]locuitor, valoare mai ridicată decât media regională, naţională sau cea reglementată. Cu toate acestea, suprafețele ver [...]