HCL 150/2013 Lugoj adoptată

S.C. INFRAGIS S.R.L. TIMIȘOARA PROIECT NR. 12/2013 REFACERE DRUMURI ASFALTATE, PAVATE, PIETRUITE – AMENAJARE ACCES DIN STR. C. WALISCH SI INTERSECTIA STRAZILOR C.D. LOGA, COTU MIC SI SPLAIUL TINERETII Faza: Documentație de avizare a lucrărilor de intervenție Beneficiar: MUNICIPIUL LUGOJ SEPTEMBRIE 2013  S.C. INFRAGIS S.R.L. Str. C. Porumbescu, nr. 6, Timișoara RO 28958446, J35/1799/2011 Tel. 0732703381, Fax: 0356/819622 e-mail: [email protected] BORDEROU PIESE SCRISE I. DATE GENERALE 1. Denumirea obiectivului de investiţii 2. Amplasamentul 3. Titularul investiţiei 4. Beneficiarul investiţiei 5. Elaboratorul studiului II. DESCRIEREA INVESTIȚIEI 1. Situaţia existentă a obiectivului de investiții 2. Concluziile raportului de expertiză III. DATE TEHNICE ALE INVESTIŢIEI 1. Descrierea lucrărilor de bază 2. Descrierea lucrărilor de modernizare efectuate în spațiile consolidate/reabilitate/reparate 3. Consumuri de utilități a. Necesarul de utilități b. Estimări privind depășirea consumurilor inițiale de utilități IV. DURATA DE REALIZARE ŞI ETAPELE PRINCIPALE, GRAFICUL DE REALIZARE A INVESTIŢIEI V. COSTURILE ESTIMATIVE AL INVESTIŢIEI 1. Valoarea totală cu detalierea pe structura devizului general 2. Eşalonarea costurilor coroborate cu graficul de realizare a investiţiei VI. INDICATORI DE APRECIERE A EFICIENTEI ECONOMICE VII. SURSELE DE FINANŢARE A INVESTIŢIEI VIII. ESTIMĂRI PRIVIND FORŢA DE MUNCA OCUPATĂ PRIN REALIZAREA INVESTIŢIEI 1. Număr de locuri de muncă create în faza de execuţie 2. Număr de locuri de muncă create în faza de operare IX. PRINCIPALII INDICATORI TEHNICO-ECONOMICI AI INVESTIŢIEI 1. Valoarea totală 2. Eşalonarea investiţiei 3. Durata de realizare 4. Capacităţi ( în unităţi fizice şi valorice ) 5. Alţi indicatori specifici domeniului de activitate în care este realizată investiţia X. AVIZE ŞI ACORDURI DE PRINCIPIU BORDEROU PIESE DESENATE Nr. Număr planşă Denumire planşă crt. 1. Plan01-Plan03 Plan de situatie 2. Long01-Long02 Profil longitudinal 3. PTC01-PTC05 Profiluri transversale curente 4. PTT01 Profiluri transversale tip PROIECT NR. 12/2013 REFACERE DRUMURI ASFALTATE, PAVATE, PIETRUITE – Amenajare acces din str. C. Walisch si intersectia strazilor C.D.Loga, Cotu Mic si Splaiul Tineretii 2  S.C. INFRAGIS S.R.L. Str. C. Porumbescu, nr. 6, Timișoara RO 28958446, J35/1799/2011 Tel. 0732703381, Fax: 0356/819622 e-mail: [email protected] I.DATE GENERALE 1. Denumirea obiectivului de investiţii: „Refacere drumuri asfaltate, pavate, pietruite – Amenajare acces din str. C. Walisch si intersectia strazilor C.D.Loga, Cotu Mic si Splaiul Tineretii” 2. Amplasamentul obiectivului: Investiţia ce urmează a fi realizată se află în România, în Municipiul Lugoj. 3. Titularul investiţiei: MUNICIPIUL LUGOJ 4. Beneficiarul investiţiei: MUNICIPIUL LUGOJ 5. Elaborator: S.C. INFRAGIS S.R.L., Timișoara II. DESCRIEREA INVESTIȚIEI 1. Situaţia existentă a obiectivului de investiții Municipiul Lugoj (în maghiară Lugos, în germană Lugosch) este al doilea oraș ca mărime și importanță din județul Timiș, Banat, România. Unul dintre cele mai importante centre ale mișcării culturale din Transilvania și Banat, Lugojul este cunoscut pentru rolul important pe care l- a jucat în dezvoltarea învățământului, în mișcarea de eliberare socială și națională și consolidarea unității naționale a românilor. Aici a avut loc în 1848 a doua Adunare națională a românilor din Banat. Astăzi este un important centru cultural și renumit centru muzical. Are o populație de 44.570 locuitori (2002). Lugojul a fost pe vremuri o așezare puternic fortificată, având o importanță mai mare decât în prezent. Prima atestare documentară a cetății Lugoj apare spre sfârșitul secolului al XIII- lea, într-un document păstrat în arhivele din Budapesta, din care reiese că regele Ungariei, Ladislau al IV-lea (1272 - 1290) a poposit cu armata sa la Lugoj. Într-o diplomă datată 22 august 1376, semnată de regele Ungariei Sigismund de Luxemburg, se arată că cetatea Lugojului a fost donată marilor feudali Ladislau și Ștefan Loszonczy. La sfârșitul secolului al XIV-lea, mai ales după bătălia de la Nicopole (1396), turcii trec Dunărea deseori, invadează Banatul, ajungând până în părțile Lugojului. În timpul marilor campanii antiotomane, Ioan Huniade, pe când era comite de Timiș (1440), a luat măsuri pentru organizarea sistemului de apărare a orașului, întărind cetatea cu șanțuri, metereze și palisade. În ianuarie 1601, Mihai Viteazul trece prin Banat cu suita sa și poposește și la Lugoj, la Hanul Poștei, în drumul său spre Viena. PROIECT NR. 12/2013 REFACERE DRUMURI ASFALTATE, PAVATE, PIETRUITE – Amenajare acces din str. C. Walisch si intersectia strazilor C.D.Loga, Cotu Mic si Splaiul Tineretii 3  S.C. INFRAGIS S.R.L. Str. C. Porumbescu, nr. 6, Timișoara RO 28958446, J35/1799/2011 Tel. 0732703381, Fax: 0356/819622 e-mail: [email protected] Banatul de Lugoj-Caransebeș a rezistat presiunilor turcești până în 1658 când Acațiu Barcsai, Principele Transilvaniei, a cerut lugojenilor și caransebeșenilor să accepte hotărârea Dietei din Sighișoara, supunându-se turcilor. Aceștia au ocupat orașul după scurt timp, aducând o garnizoană militară condusă de un agă. Evlia Celebi, cărturar și filozof turc, a vizitat Banatul în 1660, consemnând in opera "Seyahatname" ("Cartea Călătoriilor") că "Lugojul este o așezare puternică cu peste 300 de case, pe malul drept al râului Timiș". După înfrângerea turcilor la al doilea Asediu al Vienei în 1683, imperialii trec la ofensivă și ocupă pentru scurt timp cetățile Lipova și Lugoj (1688). La 25 septembrie 1695 lângă Lugoj a avut loc o bătălie între armatele Imperiul Habsburgic și Imperiului Otoman, soldată cu înfrângerea dezastruoasă a austriecilor, însuși comandantul armatei, generalul Veterani, fiind ucis de turci[1]. După semnarea păcii, în urma tratatului de la Karlovitz (1699) Banatul a rămas sub dominație otomană, însă prin câteva stipulații ale tratatului, turcii sunt obligați să dărâme unele fortificații, printre care și zidurile cetății Lugoj (1701). După alungarea turcilor, prin pacea de la Passarowitz (21 iulie 1718), a început colonizarea germană, iar primii coloniști s-au stabilit pe malul stâng al râului Timiș (circa 1720), punând bazele "Lugojului german". În secolul al XVIII-lea au fost ridicate numeroase edificii publice, între care biserica romano-catolică și biserica ortodoxă "Adormirea Maicii Domnului", amândouă declarate monumente istorice (vezi secțiunea următoare). În 1778, ca urmare a încorporării Banatului la Ungaria, Lugojul a devenit reședința comitatului Caraș, iar în 1795 Lugojul român și Lugojul german s-au unificat. Eftimie Murgu s-a stabilit la Lugoj în 1841, iar în iunie 1848 a prezidat a doua Adunare națională a românilor din Banat de pe Câmpia Libertății din Lugoj, în cadrul căreia s-au exprimat postulatele de ordin național ale românilor bănățeni din Revoluția Pașoptistă, a cărei centru a fost Lugojul. În vara anului 1842 a avut loc un mare incendiu, în care aproximativ 400 de case și clădiri importante (biserica Adormirea Maicii Domnului, Turnul Sfântul Nicolae, capela greco-catolică, ș.a.) au fost distruse de flăcări. Prin rezoluția imperială de la 12 decembrie 1850, Lugojul a devenit reședința Episcopiei Greco-Catolice din Banat. Lugojul a fost reședința comitatului Caraș-Severin din 1881 până în 1925, când în urma noii organizări administrativ-teritoriale din România a fost creat județul Caraș și județul Severin, cel din urmă cu reședința la Lugoj până la sfârșitul celui de-al doilea război mondial. Podul de Fier, simbol al Lugojului, a fost ridicat în 1902. La 3 noiembrie 1918 a avut loc la Lugoj o mare adunare națională în care s-a proclamat dreptul națiunii Române la autodeterminare, după dezmembrarea Imperiului Austro-Ungar în urma primului război mondial. La 20 decembrie 1989, Lugojul a devenit al doilea oraș liber de sub regimul comunist din România. PROIECT NR. 12/2013 REFACERE DRUMURI ASFALTATE, PAVATE, PIETRUITE – Amenajare acces din str. C. Walisch si intersectia strazilor C.D.Loga, Cotu Mic si Splaiul Tineretii 4  S.C. INFRAGIS S.R.L. Str. C. Porumbescu, nr. 6, Timișoara RO 28958446, J35/1799/2011 Tel. 0732703381, Fax: 0356/819622 e-mail: [email protected] Fig. 1. Zona de amplasament a Municipiului Lugoj. Intersectia care face obiectul prezentei documentatii are configuratia de mai jos: Tabel 1 Lățime parte Suprafata parte Nr. Lungime Denumire obiectiv carosabilă carosabilă crt. (m) (m) (mp) Acces din str. C. Walish si intersectia 1 strazilor C.D.Loga, 435.00 7.00-12.15 3960 Cotu Mic si Splaiul Tineretii Având în vedere starea actuală s-au analizat, în această fază de proiectare, aspecte legate de modernizarea și reabilitarea structurii rutiere şi elementele privind scurgerea apelor. Betoanele utilizate la realizarea elementelor de infrastructură se încadrează în clasa de expunere XC 4 + XF 1 (elemente exterioare expuse la ploaie), căreia îi corespunde o clasă de rezistenţă a betonului C 25/30 cu un dozaj minim de ciment de 300 kg / m3, conform Tabelului F.1.1 din codul de practică CP 012/1-2007 intitulat „Cod de practică pentru producerea betonului”. Riscul geotehnic este de tip „redus”, iar categoria geotehnică a zonei de amplasament este 1. În urma analizei traseului, s-a constatat că intersectia supusa studiului nu corespunde exigenţelor pentru desfăşurarea în condiţii de siguranţă şi confort a circulaţiei rutiere şi nici celor de mediu (generează praf şi noroi, favorizează producerea zgomotului şi a poluării cu noxe emanate de autovehicule datorită accelerărilor şi frânărilor repetate şi frecvente, favorizează poluarea apelor de suprafaţă). PROIECT NR. 12/2013 REFACERE DRUMURI ASFALTATE, PAVATE, PIETRUITE – Amenajare acces din str. C. Walisch si intersectia strazilor C.D.Loga, Cotu Mic si Splaiul Tineretii 5  S.C. INFRAGIS S.R.L. Str. C. Porumbescu, nr. 6, Timișoara RO 28958446, J35/1799/2011 Tel. 0732703381, Fax: 0356/819622 e-mail: [email protected] În ansamblu, obiectivul analizat nu corespund prevederilor „Normativului privind stabilirea cerinţelor tehnice de calitate a drumurilor legate de cerinţele utilizatorilor”, indicativ NE 021-2003 şi a „Instrucţiunilor tehnice privind determinarea stării tehnice a drumurilor publice”, indicativ CD 155-2001, motiv pentru care se impun lucrări urgente de amenajare a acestuia. Din punct de vedere geomorfologic, teritoriul municipiului Lugoj aparţine Câmpiei Înalte a Lugojului şi Dealurilor Lugojului. Situat în zona de contact a acestor unităţi, oraşul s-a dezvoltat pe terasa inferioară a Timişului, pe ambele maluri ale acestuia. Unitatea de relief în care se află Lugojul este Câmpia Lugojului, ce pătrunde adânc în zona dealurilor piemontane. Altitudinea medie a zonei este de 124 m deasupra nivelului mării. Cea mai mare parte a terenului pe care este aşezată localitatea are un relief plat, cu câteva ridicături care nu depăşesc însă 2-3m altitudine relativă faţă de suprafaţa terasei. În nord-vestul câmpiei se află Dealurile Lugojului, care fac trecerea spre Munţii Poiana Ruscă. La sud de albia Timişului, teritoriul Lugojului se întinde până la lunca inundabilă a Cernaborei, cel mai apropiat afluent local al Timişului. Din punct de vedere geologic, Municipiul Lugoj aparţine bazinului posttectonic al Lugojului, componenta estică a depresiunii Pannonice, încadrat între masivele cristaline Poiana Ruscă, Dognecea şi Semenic. Succesiunea stratigrafică a bazinului se raportează la cele două etaje structurale distincte şi anume: • Etajul structural inferior – corespunzător fundamentului Din punct de vedere petrografic, este reprezentat prin micaşisturi, paragnaise şi cuarţite (mezometamorfite), filite şi şisturi sericito-cloritoase (epimetamorfite), asociate cu corpuri magmatice de natură dioritică şi granodioritică. • Etajul structural superior – al cuverturii sedimentare Depozitele pannoniene ocupă suprafeţe mari din bazinul Lugoj, fiind reprezentate prin argile, argile nisipoase, argile mărnoase, nisipuri, intercalaţii cărbunoase. Se remarcă prezenţa straturilor de cărbune, grupare în trei complexe cărbunoase, exploatate prin lucrări miniere în cadrul Bazinului Lugoj, în perimetrele Darova, Sîniersig şi Vişag. Peste această succesiune, se dispun acumulările Cuaternare, Pleistocen superioare şi Holocene, de natură aluvionară şi deluvio-pluvială, formate pe seama depozitelor preexistente, prin acţiunea agenţilor externi de eroziune şi transport. Pleistocenul superior este reprezentat prin depozitele terasei înalte, depozitele terasei superioare, argila roşie cu concreţiuni, depozitele terasei inferioare şi depozitele loessoide. Holocenului îî aparţin depozitele din lunca actuală a Timişului, care sunt alcătuite din: pietrişuri şi nisipuri (subordonat bolovănişuri); argile aluvionare, cu grosimi cuprinse între -1,20 m ... -2,90 m. Pătura de sol acoperă întreaga suprafaţă a Lugojului, având grosimi cuprinse între 0,40 m şi. 0,60 m. Are o culoare brun-roşcată-gălbuie şi prezintă fisuri şi crăpături largi la uscare (datorită fenomenului de contracţie-umflare). Amplasamentul nu este afectat de fenomene fizico-mecanice care să-i pericliteze stabilitatea prin fenomene de alunecare. PROIECT NR. 12/2013 REFACERE DRUMURI ASFALTATE, PAVATE, PIETRUITE – Amenajare acces din str. C. Walisch si intersectia strazilor C.D.Loga, Cotu Mic si Splaiul Tineretii 6  S.C. INFRAGIS S.R.L. Str. C. Porumbescu, nr. 6, Timișoara RO 28958446, J35/1799/2011 Tel. 0732703381, Fax: 0356/819622 e-mail: [email protected] Hidrografia zonei Din punct de vedere hidrografic, municipiul Lugoj aparţine bazinului râului Timiş, fiind amplasat pe malul stâng al acestuia. Apa subterană, în zona de luncă şi terasă este cantonată în depozitele permeabile aluvionare de vârstă cuaternară, reprezentate prin bolovănişuri cu pietrişuri şi nisipuri slab argiloase, constituind acviferul freatic propriu zis. Adâncimea la care se află nivelul apei subterane din stratul acvifer este variabilă, ea fiind condiţionată pe de o parte de morfologia terenului, iar pe de altă parte de evoluţia în timp a bilanţului hidrogeologic, la care contribuie factori ca: surse de alimentare, drenarea către colectorul principal (râul Timiş). În general, în zona terenului de fundare, apa subterană este cu nivel liber. Se alimentează din apele meteorice, din râul Timiş, acviferele de suprafaţă din zonă şi din precipitaţii. Regimul climatic şi pluviometric Din punct de vedere climatic, zona Lugojului se încadrează în climatul temperat continental moderat, cu influenţe din vestul şi sudul continentului, caracterizat prin ierni blânde şi veri răcoroase. Influenţele submediteraneene se fac simţite prin amplitudini termice relativ mici şi apariţia celui de-al doilea maxim în regimul precipitaţiilor (toamna). Foarte frecvente sunt aici masele de aer ciclonal, care, venind din regiunea Mării Mediterane şi Mării Adriatice, provoacă dezgheţuri şi topirea timpurie a zăpezii din timpul iernii. Condiţiile climatice din zonă pot fi sintetizate prin următorii paramentrii: Temperatura aerului: • Media lunară minimă: –2oC ... –2oC – Ianuarie; • Media lunară maximă: +21 oC ... +22oC – Iulie-August; • Temperatura minimă absolută: –30,9oC – ianuarie 1942; • Temperatura maximă absolută: +41,5oC – august 1946; • Temperatura medie anuală: +10,6oC; Precipitaţii: • Media anuală: 600 mm ... 700 mm; • Frecvenţa zilelor cu precipitaţii: 128,8 zile. Precipitaţiile sunt variabile şi cad neregulat, cele mai mari cantităţi înregistrându-se vara. Din punctul de vedere al căilor de comunica [...]