HCL 149/2013 Lugoj adoptată

S.C. INFRAGIS S.R.L. TIMIȘOARA ISO 9001 PROIECT NR. 11/2013 REFACERE DRUMURI ASFALTATE, PAVATE, PIETRUITE Faza: Documenta ie de avizare a lucrărilor de interven ie Beneficiar: MUNICIPIUL LUGOJ SEPTEMBRIE 2013  S.C. INFRAGIS S.R.L. Str. C. Porumbescu, nr. 6, Timi oara RO 28958446, J35/1799/2011 Tel. 0732703381, Fax: 0356/819622 e-mail: [email protected] ISO 9001 COLECTIV DE ELABORARE ef proiect: ing. Dulcu Marius Proiectat: ing. Szabo Andrei Desenat: ing. Szabo Andrei ing. Stanila Claudiu PROIECT NR. 11/2013 REFACERE DRUMURI ASFALTATE, PAVATE, PIETRUITE 1  S.C. INFRAGIS S.R.L. Str. C. Porumbescu, nr. 6, Timi oara RO 28958446, J35/1799/2011 Tel. 0732703381, Fax: 0356/819622 e-mail: [email protected] ISO 9001 BORDEROU PIESE SCRISE I. DATE GENERALE 1. Denumirea obiectivului de investiţii 2. Amplasamentul 3. Titularul investiţiei 4. Beneficiarul investiţiei 5. Elaboratorul studiului II. DESCRIEREA INVESTI IEI 1. Situaţia existentă a obiectivului de investi ii 2. Concluziile raportului de expertiză III. DATE TEHNICE ALE INVESTIŢIEI 1. Descrierea lucrărilor de bază 2. Descrierea lucrărilor de modernizare efectuate în spa iile consolidate/reabilitate/reparate 3. Consumuri de utilită i a. Necesarul de utilită i b. Estimări privind depă irea consumurilor ini iale de utilită i IV. DURATA DE REALIZARE ŞI ETAPELE PRINCIPALE, GRAFICUL DE REALIZARE A INVESTIŢIEI V. COSTURILE ESTIMATIVE AL INVESTIŢIEI 1. Valoarea totală cu detalierea pe structura devizului general 2. Eşalonarea costurilor coroborate cu graficul de realizare a investiţiei VI. INDICATORI DE APRECIERE A EFICIENTEI ECONOMICE VII. SURSELE DE FINANŢARE A INVESTIŢIEI VIII. ESTIMĂRI PRIVIND FORŢA DE MUNCA OCUPATĂ PRIN REALIZAREA INVESTIŢIEI 1. Număr de locuri de muncă create în faza de execuţie 2. Număr de locuri de muncă create în faza de operare IX. PRINCIPALII INDICATORI TEHNICO-ECONOMICI AI INVESTIŢIEI 1. Valoarea totală 2. Eşalonarea investiţiei 3. Durata de realizare 4. Capacităţi ( în unităţi fizice şi valorice ) 5. Alţi indicatori specifici domeniului de activitate în care este realizată investiţia X. AVIZE ŞI ACORDURI DE PRINCIPIU BORDEROU PIESE DESENATE Nr. Număr planşă Denumire planşă crt. 1. 1 Plan de încadrare în zonă 2. 2 - 78 Plan de situaţie + Profil longitudinal PROIECT NR. 11/2013 REFACERE DRUMURI ASFALTATE, PAVATE, PIETRUITE 2  S.C. INFRAGIS S.R.L. Str. C. Porumbescu, nr. 6, Timi oara RO 28958446, J35/1799/2011 Tel. 0732703381, Fax: 0356/819622 e-mail: [email protected] ISO 9001 I.DATE GENERALE 1. Denumirea obiectivului de investiţii: „Refacere drumuri asfaltate, pavate, pietruite” 2. Amplasamentul obiectivului: Investiţia ce urmează a fi realizată se află în România, în Municipiul Lugoj. 3. Titularul investiţiei: MUNICIPIUL LUGOJ 4. Beneficiarul investiţiei: MUNICIPIUL LUGOJ 5. Elaborator: S.C. INFRAGIS S.R.L., Timi oara II. DESCRIEREA INVESTI IEI 1. Situaţia existentă a obiectivului de investi ii Municipiul Lugoj (în maghiară Lugos, în germană Lugosch) este al doilea ora ca mărime i importan ă din jude ul Timi , Banat, România. Unul dintre cele mai importante centre ale mi cării culturale din Transilvania i Banat, Lugojul este cunoscut pentru rolul important pe care l-a jucat în dezvoltarea învă ământului, în mi carea de eliberare socială i na ională i consolidarea unită ii na ionale a românilor. Aici a avut loc în 1848 a doua Adunare na ională a românilor din Banat. Astăzi este un important centru cultural i renumit centru muzical. Are o popula ie de 44.570 locuitori (2002). Lugojul a fost pe vremuri o a ezare puternic fortificată, având o importan ă mai mare decât în prezent. Prima atestare documentară a cetă ii Lugoj apare spre sfâr itul secolului al XIII-lea, într-un document păstrat în arhivele din Budapesta, din care reiese că regele Ungariei, Ladislau al IV-lea (1272 - 1290) a poposit cu armata sa la Lugoj. Într-o diplomă datată 22 august 1376, semnată de regele Ungariei Sigismund de Luxemburg, se arată că cetatea Lugojului a fost donată marilor feudali Ladislau i tefan Loszonczy. La sfâr itul secolului al XIV-lea, mai ales după bătălia de la Nicopole (1396), turcii trec Dunărea deseori, invadează Banatul, ajungând până în păr ile Lugojului. În timpul marilor campanii antiotomane, Ioan Huniade, pe când era comite de Timi (1440), a luat măsuri pentru organizarea sistemului de apărare a ora ului, întărind cetatea cu an uri, metereze i palisade. În ianuarie 1601, Mihai Viteazul trece prin Banat cu suita sa i popose te i la Lugoj, la Hanul Po tei, în drumul său spre Viena. Banatul de Lugoj-Caransebe a rezistat presiunilor turce ti până în 1658 când Aca iu Barcsai, Principele Transilvaniei, a cerut lugojenilor i caransebe enilor să accepte hotărârea PROIECT NR. 11/2013 REFACERE DRUMURI ASFALTATE, PAVATE, PIETRUITE 3  S.C. INFRAGIS S.R.L. Str. C. Porumbescu, nr. 6, Timi oara RO 28958446, J35/1799/2011 Tel. 0732703381, Fax: 0356/819622 e-mail: [email protected] ISO 9001 Dietei din Sighi oara, supunându-se turcilor. Ace tia au ocupat ora ul după scurt timp, aducând o garnizoană militară condusă de un agă. Evlia Celebi, cărturar i filozof turc, a vizitat Banatul în 1660, consemnând in opera "Seyahatname" ("Cartea Călătoriilor") că "Lugojul este o a ezare puternică cu peste 300 de case, pe malul drept al râului Timi ". După înfrângerea turcilor la al doilea Asediu al Vienei în 1683, imperialii trec la ofensivă i ocupă pentru scurt timp cetă ile Lipova i Lugoj (1688). La 25 septembrie 1695 lângă Lugoj a avut loc o bătălie între armatele Imperiul Habsburgic i Imperiului Otoman, soldată cu înfrângerea dezastruoasă a austriecilor, însu i comandantul armatei, generalul Veterani, fiind ucis de turci[1]. După semnarea păcii, în urma tratatului de la Karlovitz (1699) Banatul a rămas sub domina ie otomană, însă prin câteva stipula ii ale tratatului, turcii sunt obliga i să dărâme unele fortifica ii, printre care i zidurile cetă ii Lugoj (1701). După alungarea turcilor, prin pacea de la Passarowitz (21 iulie 1718), a început colonizarea germană, iar primii coloni ti s-au stabilit pe malul stâng al râului Timi (circa 1720), punând bazele "Lugojului german". În secolul al XVIII- lea au fost ridicate numeroase edificii publice, între care biserica romano-catolică i biserica ortodoxă "Adormirea Maicii Domnului", amândouă declarate monumente istorice (vezi sec iunea următoare). În 1778, ca urmare a încorporării Banatului la Ungaria, Lugojul a devenit re edin a comitatului Cara , iar în 1795 Lugojul român i Lugojul german s-au unificat. Eftimie Murgu s-a stabilit la Lugoj în 1841, iar în iunie 1848 a prezidat a doua Adunare na ională a românilor din Banat de pe Câmpia Libertă ii din Lugoj, în cadrul căreia s-au exprimat postulatele de ordin na ional ale românilor bănă eni din Revolu ia Pa optistă, a cărei centru a fost Lugojul. În vara anului 1842 a avut loc un mare incendiu, în care aproximativ 400 de case i clădiri importante (biserica Adormirea Maicii Domnului, Turnul Sfântul Nicolae, capela greco-catolică, .a.) au fost distruse de flăcări. Prin rezolu ia imperială de la 12 decembrie 1850, Lugojul a devenit re edin a Episcopiei Greco-Catolice din Banat. Lugojul a fost re edin a comitatului Cara -Severin din 1881 până în 1925, când în urma noii organizări administrativ-teritoriale din România a fost creat jude ul Cara i jude ul Severin, cel din urmă cu re edin a la Lugoj până la sfâr itul celui de-al doilea război mondial. Podul de Fier, simbol al Lugojului, a fost ridicat în 1902. La 3 noiembrie 1918 a avut loc la Lugoj o mare adunare na ională în care s-a proclamat dreptul na iunii Române la autodeterminare, după dezmembrarea Imperiului Austro-Ungar în urma primului război mondial. La 20 decembrie 1989, Lugojul a devenit al doilea ora liber de sub regimul comunist din România. PROIECT NR. 11/2013 REFACERE DRUMURI ASFALTATE, PAVATE, PIETRUITE 4  S.C. INFRAGIS S.R.L. Str. C. Porumbescu, nr. 6, Timi oara RO 28958446, J35/1799/2011 Tel. 0732703381, Fax: 0356/819622 e-mail: [email protected] ISO 9001 Fig. 1. Zona de amplasament a Municipiului Lugoj. Străzile care fac obiectul prezentei documenta ii sunt enumerate mai jos: Tabel 1 Lă ime parte Suprafata parte Nr. Lungime Denumire strada carosabilă carosabilă crt. (m) (m) (mp) 1 Panselelor 200.00 6.50 1300.00 2 S. Barnutiu 531.32 4.00 2204.12 3 A. Vlahuta 512.86 4.00-5.00 2351.44 4 Teiului 349.45 4.00-5.00 1607.25 5 St. O. Iosif 105.20 8.00 841.60 6 Bobalnei 258.12 8.00 2064.96 7 Jiului 192.03 6.00-10.80 1229.60 8 Bistrei 243.31 3.50 851.59 9 Fundatura Bocsei 140.45 4.00 561.80 10 Rozelor 276.49 5.00 1382.45 11 Gh. Baritiu 508.45 4.00-5.00 2245.47 12 N. Grigorescu 262.59 4.00 1050.36 13 Al. Odobescu 159.15 4.00 636.60 14 Fundatura Plevnei 206.68 6.00 1240.08 15 Rarău 279.39 7.00 1955.73 16 Partizanilor 248.10 3.00 744.3 17 Dorobanti 278.22 5.00-7.00 1711.10 18 Smârdan 267.79 7.00-8.00 2004.53 19 V. Babe 243.46 6.00 1460.76 20 Fundătura Traian Vuia 247.49 5.00 562.80+674.65 21 Fundătura Salcâmului 240.00 5.00 1200.00 22 Stradă Măguri 700 4.50 3150.00 PROIECT NR. 11/2013 REFACERE DRUMURI ASFALTATE, PAVATE, PIETRUITE 5  S.C. INFRAGIS S.R.L. Str. C. Porumbescu, nr. 6, Timi oara RO 28958446, J35/1799/2011 Tel. 0732703381, Fax: 0356/819622 e-mail: [email protected] ISO 9001 Având în vedere starea actuală a strazilor, s-au analizat, în această fază de proiectare, aspecte legate de modernizarea i reabilitarea structurii rutiere a acestora şi elementele privind scurgerea apelor. Străzile investigate se încadrează în categoria de importanţă C (importanţă normală) şi în clasa de importanţă III (medie), conform Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii şi a H.G. 766/1997 (anexa 3) referitoare la aprobarea unor regulamente privind calitatea în construcţii. Betoanele utilizate la realizarea elementelor de infrastructură se încadrează în clasa de expunere XC 4 + XF 1 (elemente exterioare expuse la ploaie), căreia îi corespunde o clasă de rezistenţă a betonului C 25/30 cu un dozaj minim de ciment de 300 kg / m3, conform Tabelului F.1.1 din codul de practică CP 012/1-2007 intitulat „Cod de practică pentru producerea betonului”. Riscul geotehnic este de tip „redus”, iar categoria geotehnică a zonei de amplasament este 1. Străzile investigate sunt străzi urbane, situate în Municipiul Lugoj, jud. Timi , cu o lungime totală de cca 6.45 km (22 străzi urbane de lungimi diferite). Străzile care fac obiectul lucrărilor de modernizare prevăzute în prezenta documentaţie au lungimile şi amplasamentul menţionate în tabelului 1. Străzile sunt în general pavate sau asfaltate, dar i pietruite sau slab pietruite, fiind folosite în mare proportie pentru accesul locuitorilor. În urma analizei traseului, s-a constatat că străzile supuse studiului nu corespunde exigenţelor pentru desfăşurarea în condiţii de siguranţă şi confort a circulaţiei rutiere şi nici celor de mediu (generează praf şi noroi, favorizează producerea zgomotului şi a poluării cu noxe emanate de autovehicule datorită accelerărilor şi frânărilor repetate şi frecvente, favorizează poluarea apelor de suprafaţă). În ansamblu, străzile analizate nu corespund prevederilor „Normativului privind stabilirea cerinţelor tehnice de calitate a drumurilor legate de cerinţele utilizatorilor”, indicativ NE 021-2003 şi a „Instrucţiunilor tehnice privind determinarea stării tehnice a drumurilor publice”, indicativ CD 155-2001, motiv pentru care se impun lucrări urgente de amenajare a acestuia. Din punct de vedere al profilului transversal, platforma străzilor dispune de lă imi cuprinse între 3,00 m i 10,00 m cu dispozitivele de colectare şi evacuare a apelor de suprafaţă total necorespunzătoare pe întreaga lungime (guri de scurgere colmatate, şanţuri inexistente sau colmatate, podeţe colmatate sau lipsă, neasigurarea scurgerii apelor în intersecţii). Podeţele transversale existente sunt în marea lor majoritate necorespunzătoare ca dimensiuni şi ca elemente structurale, necesitând reparaţii semnificative sau refacere. Din punct de vedere geomorfologic, teritoriul municipiului Lugoj aparţine Câmpiei Înalte a Lugojului şi Dealurilor Lugojului. Situat în zona de contact a acestor unităţi, oraşul s-a dezvoltat pe terasa inferioară a Timişului, pe ambele maluri ale acestuia. Unitatea de relief în care se află Lugojul este Câmpia Lugojului, ce pătrunde adânc în zona dealurilor piemontane. Altitudinea medie a zonei este de 124 m deasupra nivelului mării. Cea mai mare parte a terenului pe care este aşezată localitatea are un relief plat, cu câteva ridicături care nu depăşesc însă 2-3m altitudine relativă faţă de suprafaţa terasei. În nord-vestul câmpiei se află Dealurile Lugojului, care fac trecerea spre Munţii Poiana Ruscă. La sud de albia Timişului, teritoriul Lugojului se întinde până la lunca inundabilă a Cernaborei, cel mai apropiat afluent local al Timişului. PROIECT NR. 11/2013 REFACERE DRUMURI ASFALTATE, PAVATE, PIETRUITE 6  S.C. INFRAGIS S.R.L. Str. C. Porumbescu, nr. 6, Timi oara RO 28958446, J35/1799/2011 Tel. 0732703381, Fax: 0356/819622 e-mail: [email protected] ISO 9001 Din punct de vedere geologic, Municipiul Lugoj aparţine bazinului posttectonic al Lugojului, componenta estică a depresiunii Pannonice, încadrat între masivele cristaline Poiana Ruscă, Dognecea şi Semenic. Succesiunea stratigrafică a bazinului se raportează la cele două etaje structurale distincte şi anume:  Etajul structural inferior – corespunzător fundamentului Din punct de vedere petrografic, este reprezentat prin micaşisturi, paragnaise şi cuarţite (mezometamorfite), filite şi şisturi sericito-cloritoase (epimetamorfite), asociate cu corpuri magmatice de natură dioritică şi granodioritică.  Etajul structural superior – al cuverturii sedimentare Depozitele pannoniene ocupă suprafeţe mari din bazinul Lugoj, fiind reprezentate prin argile, argile nisipoase, argile mărnoase [...]