HCL 115/2020 Lugoj adoptată

Strategia de Dezvoltare Durabilă a Municipiului Lugoj pentru perioada 2021-2027 0  Strategia de Dezvoltare Durabilă a Municipiului Lugoj pentru perioada 2021-2027 Partea I – ANALIZA SITUAȚIEI EXISTENTE DIN PUNCT DE VEDERE SOCIO- ECONOMIC, AL MEDIULUI ȘI NIVELULUI DE ECHIPARE TEHNICĂ ȘI SOCIALĂ A MUNICIPIULUI LUGOJ ............................................................................................................... 3 1. Profilul Municipiului Lugoj ..................................................................................................... 3 1.1 Așezare geografică ..............................................................................................................................4 1.2 Cadru natural .......................................................................................................................................5 1.3 Structura demografică.........................................................................................................................6 2. Profilul economic ................................................................................................................... 11 2.1 Privire de ansamblu .......................................................................................................................... 11 2.2 Industrie și servicii ............................................................................................................................ 15 2.3 Agricultură și Silvicultură .................................................................................................................. 19 2.4 Turism ............................................................................................................................................... 21 3. Infrastructură și echipare teritorială ....................................................................................... 28 3.1 Amenajarea teritorială ..................................................................................................................... 28 3.2 Mobilitate urbană............................................................................................................................. 32 3.3 Parcuri și spații verzi ......................................................................................................................... 35 3.4 Infrastructura tehnico – edilitară ..................................................................................................... 35 4. Mediu și infrastructura de mediu ........................................................................................... 36 4.1 Factori și probleme de mediu........................................................................................................... 36 4.2 Sistemul actual de gestionare a deșeurilor ...................................................................................... 40 5. Capital uman, infrastructură socială, educație și sănătate...................................................... 41 5.1 Forța de muncă, ocupare și șomaj ................................................................................................... 41 5.2 Educație și infrastructura educațională existentă ............................................................................ 46 5.3 Infrastructura socială........................................................................................................................ 51 5.4 Sănătate (infrastructură, resurse umane) ........................................................................................ 55 5.5 Cultură și culte .................................................................................................................................. 58 5.6 Infrastructura de agrement. Tineret și sport.................................................................................... 62 6. Capacitate administrativă și mediul asociativ ........................................................................ 64 6.1 Capacitate administrativă................................................................................................................. 64 6.2 Experiența locală privind proiectele cu finanțare nerambursabilă .................................................. 65 6.3 Mediul asociativ ............................................................................................................................... 65 7. Analiza SWOT ....................................................................................................................... 67 8. Concluzii ................................................................................................................................ 68 Partea aIIa – STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A MUNICIPIULUI LUGOJ PENTRU PERIOADA 2021-2027 ................................................................................................ 71 1. Analiza de impact a măsurilor întreprinse în perioada de referință a Strategiei de dezvoltare a Municipiului Lugoj, 2016 - 2020 .................................................................................................. 71 2. Conceptul de dezvoltare durabilă .............................................................................................. 74 2.1 Contextul european, național, regional și județean ......................................................................... 74 1  Strategia de Dezvoltare Durabilă a Municipiului Lugoj pentru perioada 2021-2027 2.2 Viziunea de dezvoltare durabilă ....................................................................................................... 78 2.3 Conceptul de dezvoltare strategică .................................................................................................. 79 3. Identificarea soluțiilor de dezvoltare durabilă ....................................................................... 83 3.1 Direcție de dezvoltare prioritară 1: Dezvoltarea economiei locale ................................................. 83 3.2 Direcție de dezvoltare prioritară 2: Creșterea calității locuirii ......................................................... 87 3.3 Obiectiv Strategic Comun 3: Dezvoltarea și modernizarea administrației publice locale ............... 91 4. Plan de acțiune ....................................................................................................................... 93 5. Portofoliul de proiecte............................................................................................................ 96 6. Evaluarea și monitorizarea strategiei ................................................................................... 106 7. ANEXĂ – FIȘE DE PROIECT ........................................................................................... 108 Fișa de proiect 1. Infiintarea unui incubator de afaceri, pentru sprijinirea start-up-urilor . 108 Fișa de proiect 2. Modernizarea infrastructurii necesare zonelor industriale (platforme industriale, parc industrial, puncte economice cheie) (ex: asigurarea utilităților) ............... 109 Fișa de proiect 3. Optimizarea rutelor de transport public intern pentru facilitarea mobilității interne a forței de muncă către marii angajatori din Lugoj ..................................................... 110 Fișa de proiect 4. Includerea tuturor obiectivelor de patrimoniu in circuitul turistic in vederea atragerii de noi turisti .................................................................................................................... 111 Fișa de proiect 5. Suport local pentru dezvoltarea programe de educație si formare privind calificările și abilitățile cerute de industriile si serviciile locale ................................................ 112 Fisa de proiect 6. Modernizarea infrastructurii rutiere a străzilor și a drumurilor la nivelul Municipiului Lugoj .......................................................................................................................... 113 Fisa de proiect 7. Dezvoltarea și continuarea lucrărilor de reabilitare / modernizare a unităților de învățământ ................................................................................................................................. 114 Fisa de proiect 8. Dezvoltarea competențelor digitale ale tuturor angajaţilor Primăriei municipiului Lugoj .......................................................................................................................... 115 Fisa de proiect 9. Reabilitarea și reconversia siturilor industriale total sau parțial abandonate .......................................................................................................................................................... 116 Fisa de proiect 10. Amenajare și dotare stații selfservice de închiriere biciclete ................. 117 2  Strategia de Dezvoltare Durabilă a Municipiului Lugoj pentru perioada 2021-2027 Partea I – ANALIZA SITUAȚIEI EXISTENTE DIN PUNCT DE VEDERE SOCIO- ECONOMIC, AL MEDIULUI ȘI NIVELULUI DE ECHIPARE TEHNICĂ ȘI SOCIALĂ A MUNICIPIULUI LUGOJ 1. Profilul Municipiului Lugoj Prima atestare documentară a localității Lugoj datează din anul 1334 iar ca formaţiune administrativă, districtul Lugojului, care îngloba şi satele din împrejurimi, datează din anul 1369. De-a lungul timpului, Lugojul s-a remarcat ca forță militară, în 1551 primind dreptul de emblemă de la regina Isabella Zapolya. Având caracteristicile unei zone politico-administrativă cu potențial militar important, localitatea a trecut de la apartenența la Regatul Feudal Maghiar, la suzeranitate otomană și apoi la statutul de zonă cu însemnat potențial militar în regiune. Poziționarea geografică de-a lungul Timișului a permis așezarea populației de diferite naționalități pe cele 2 maluri ale Timișului și organizarea în unități administrative distincte. Începând cu secolul al XVIII-lea, Lugojul a existat sub forma a două comunităţi – Lugojul Român şi cel German – a căror unificare a avut loc în 1795. La sfârșitul secolului al XVIII-lea, Lugojul este consemnat ca un important centru viticol, 90% din populație deținând vii. În această perioadă, populația se ocupa cu agricultura, viticultura, creşterea animalelor şi meşteşugurile. Un moment important în istoria Lugojului îl constituie formarea breslelor (sf. sec XVIII) care marchează tranziția spre viitorul sistem industrial. Primele activități cu caracter industrial prezente în Lugoj au fost: morărit (Moara Imperială Elisabeth), manufacturi de postav ţărănesc, de pături, de prelucrare a mătăsii și în general a plantelor industriale, fabricarea berii. Stăpânirea austriacă a avut un impact semnificativ asupra dezvoltării Lugojului în toată perioada dintre 1718, momentul încorporării în Imperiul Habsburgic și 1779 când Austria cedează Banatul Transilvaniei până la revoluția din 1848 când revine în posesia Austriei pentru ca în 1860 să revină din nou Ungariei. În 1 Decembrie 1918, la Alba-Iulia în cadrul unei mari adunări naţionale s-a proclamat unirea Banatului şi Transilvaniei cu România, consfiinţită ulterior prin tratatul de la Trianon. În domeniul muzical, Lugojul a devenit un simbol al centrului cântecului bănățean, pornind de la un nucleu de cântăreți reuniți în jurul Bisericii Ortodoxe din Lugoj. Simbolurile care relevă valorile și tradițiile municipiului sunt aduse la un loc în stema Municipiului Lugoj: simbolul lupului relevă vitejia locuitorilor orașului, soarele și luna simbolizează eternitatea, bogăția și belșugul, simbolul lirei amintește de tradiția muzicală și 3  Strategia de Dezvoltare Durabilă a Municipiului Lugoj pentru perioada 2021-2027 culturală a locuitorilor, simbolul podului de conviețuirea româno-germană iar simbolul celor 3 movile de cultura de viță-de-vie1. Lugojul rămâne cunoscut pentru rolul important pe care l-a jucat în dezvoltarea învățământului, în mișcarea de eliberare socială și națională și consolidarea unității naționale a românilor. 1.1 Așezare geografică Municipiul Lugoj este situat în sud-vestul țării, în județul Timiș, în regiunea istorică a Banatului și are în componență orașul Lugoj și satele Măguri și Tapia. Conform Planului de amenajare a Teritoriului Național (PATN) Secțiunea a IV-a (NUTS 3 la nivel european), Lugoj este o localitate de rang II – municipiu de importanță județeană și zonală la nivel de județ, pol secundar la nivel județean, cu rol de echilibru în rețeaua de localități. Este al doilea oraș ca mărime și importanță din județul Timiș, fiind parte a Regiunii de Dezvoltare Vest şi a Euroregiunii Dunăre-Criş-Mureş-Tisa (DKMT). În ceea ce privește cele 5 categorii de poli de dezvoltare proiectați în Rețeaua policentrică națională, Lugoj este considerat a fi în categoria polilor intraregionali de dezvoltare – așezări urbane care au beneficiat de o serie de favorabilități care au contribuit la creșterea capacității lor de polarizare, comparabile cu nivelul de polarizare anterior2. Municipiul este amplasat pe malul râului Timiș, într-o zonă cu climat temperat continental moderat, cu influențe din vestul și sudul continentului, caracterizat prin ierni blânde și veri răcoroase. Extremitatea sudică a teritoriului administrativ al municipiului Lugoj se află la 45°39'04" lat.N, iar cea nordică la 45°45'36" lat. N, fiind situat la jumătatea distanţei dintre Ecuator şi Polul Nord. În longitudine Lugojul este cuprins între 21°49'25" longitudine E în Vest şi 222' long. E în Est. Suprafața administrativă a municipiului Lugoj este de 97,7 km2; teritoriul administrativ se învecinează cu comunele: Boldur la Vest, Darova la Sud-Vest, Victor Vlad Delamarina la Sud, Găvojdia la Sud-Est, Criciova şi Bârna la Est şi Coşteiu la Nord- Nord-Vest. Figură 1: Harta Municipiului Lugoj Sursa: prelucrarea consultantului după Google Maps 1 Hotărârea nr. 1005/2013 privind aprobarea stemei municipiului Lugoj, județul Timiș 2 Conform Studiu de fundamentare în vederea actualizării PATN, etapa II, vol 1, Beneficiar Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, 2013 4  Strategia de Dezvoltare Durabilă a Municipiului Lugoj pentru perioada 2021-2027 În cadrul județului Timiș, Lugojul este situat în partea central-estică, fiind al doilea municipiu din județ ca mărime, dezvoltare economică și populație. În raport cu localitățile cele mai apropiate, se regăsește la 46 km de Caransebeș, la 57 km de Reșița, la 68 km de Timișoara, 101 km de Deva și 494 km de București. 1.2 Cadru natural Municipiul Lugoj se întinde pe o suprafaţă de 9.803 ha, suprafaţa intravilanului fiind 2.035 ha, din care, municipiul Lugoj, fără satele componente acoperă 1.905 ha iar extravilanul municipiului este de 7.768 ha. Climă și relief Din punct de vedere climatic, zona Lugojului se încadrează în climatul temperat continental moderat, cu influenţe din vestul și sudul continentului, caracterizat prin ierni blânde şi veri răcoroase. Influenţele submediteraneene se fac simţite prin amplitudini termice relativ mici şi apariţia celui de-al doilea maxim în regimul precipitaţiilor (toamna) 3. Foarte frecvente sunt aici masele de aer ciclonal, care, venind din regiunea Mării Mediterane şi Mării Adriatice, provoacă dezgheţuri şi topirea timpurie a zăpezii din timpul iernii. Din analiza regimului temperaturii aerului la Staţia Meteorologică Lugoj s-a constatat că temperatura medie anuală este de 10,6 grade C. Teritoriul Municipiului Lugoj aparţine Câmpiei înalte a Lugojului şi Dealurilor Lugojului. Situat în zona de contact a acestor unităţi, oraşul s-a dezvoltat pe terasa inferioară a râului Timiş, pe ambele maluri ale acestuia. Unitatea de relief în care se află Lugojul este Câmpia Lugojului, ce pătrunde adânc în zona dealurilor piemontane. Altitudinea medie a zonei este de 124 m deasupra nivelului mării. Cea mai mare parte a terenului pe care este aşezată localitatea are un relief plat, cu câteva ridicături care nu depaşesc însă 2-3 m altitudine faţă de suprafaţa terasei. În NV câmpiei se află Dealurile Lugojului, care fac trecerea spre Munţii Poiana Ruscă. La sud de albia Timişului, teritoriul Lugojului se întinde până la lunca inundabilă a Cernaborei, cel mai apropiat afluent local al Timişului. Rețeaua hidrografică Dealurile Lugojului prezintă o reţea hidrografică radiară ce provine din zona montană şi care se îndreaptă spre colectorii principali: Bega (în partea de Nord) şi Timiş (în partea Sud- Vestică). În ansamblu, văile au caracter consecvent şi au detaşat, în mod firesc, culmi prelungi cu aceeaşi orientare radială. Configuraţia reliefului la nord de localitatea Fîrdea, în zona de confluenţă a Munişelui cu Gladna, a permis amplasarea aici a acumulării hidrologice Surduc, care 3 Sursa: Strategia de Dezvoltare Locală, GAL “Strategie responsabilitate comunitate pentru Municipiul Lugoj”, pg.7 5  Strategia de Dezvoltare Durabilă a Municipiului Lugoj pentru perioada 2021-2027 reprezintă cea mai mare întindere lacustră a judeţului Timiş, măsurând o suprafaţă de peste 320 de hectare şi fiind singura prezentă în arealul studiat. Adâncimea apei pedofreatice se situează la profunzimi mai mari de 10 m pentru peste 60% din terenurile agricole ale Dealurilor Lugojului. În zonele de luncă şi pe terasele inferioare ale principalelor râuri, nivelul apei pedofreatice este însă mic şi foarte mic (1-3 m), ajungând uneori chiar la adâncimi extrem de reduse (≤ 1m)4. Vegetație, faună În ceea ce privește fauna și flora, printre speciile de faună ocrotite posibil de întâlnit în zonă sunt Prigoria (Merops apiaster) și Lăstunul de mal (Riparia riparia), întâlnit mai ales pe valea și lunca râului Timiș. Dintre arborii ocrotiți pot fi întâlniți exemplarul de Pin negru de Banat (Pinus nigra var Banatica) de 70 de ani din Cimitirul catolic Lugoj5. Din clasa păsări, în siturile naturale Natura 2000 din județul Timiș, în Lugoj au mai fost identificate: • Lebăda albă (Cygnus cygnus) în anii 90, specie rară, ocrotită, în ultimii 20 de ani fiind semnalată în număr foarte mic în zona Lugoj – Petriș la Cotul mic. • Prigorie (Merops apiaster) pe râul Timiș în aval de Lugoj, specie rară, ocrotită. Soluri și subsoluri În funcţie de caracteristicile lor, solurile de pe terenurile agricole ale Dealurilor Lugojului au fost grupate în 6 clase, 11 tipuri, 36 de subtipuri şi 101 de varietăţi, familii sau specii. Analizând repartiţia claselor de sol de pe terenurile agricole, se observă predominarea luvisolurilor, care ocupă mai mult de jumătate din suprafaţa agricolă (57,16 % - 26.195 ha). Următoarele clase sunt: hidrisoluri (15,78 % din arealul agricol), cambisoluri şi protisoluri (10,67 %, respectiv 1 [...]