HCL 47/2021 Icușești adoptată

ROMÂNIA JUDEŢUL NEAMŢ PRIMĂRIA COMUNEI ICUŞEŞTI OMÂNIA pi seavtepa. focare PEATRY, StTvAȚI DE LEGERȚĂ ICUŞESTI SERVICIUL VOLUNTAR PENTRU SITUAŢII DE URGENȚĂ Nr. 3029 din 22.03.2021 AVIZAT, Primar * Ing. Marius-Vasile CĂ Constantin DANY IA Pianul de Analiză şi Acoperire a Riscurilor a fost aprobat în şedinţa Consiliului local nr. y- din O EZĂ 7, V AD COMUNA 2O0N CREANG, JUDETUL NEAMT Destul Manaslirese N Vulasnita “ Dealul 4 Cusarilor COMUNA VALEA URSULUI JUDETUL NEAMT ne BA COMUNA FILIPESTI JUDETUL BACAU inaiti SSRȚA Fa COMUNA DAMIENESTI JUDETUL BACAU COMUNA ICUSESTI LEGENDA -si- -Drum comunal; -Parau; “ED -Drum judetean; -Rau; -Drum pietruit; , a Statie autobuz; “Padure; N Limita teritoriu; -Zona construita. Judetul BACAU Judetul NEAMT Fig. 1 Harta comunei Icusesti PLANUL DE ANALIZA SI ACOPERIRE A RISCURILOR COMUNA ICUSESTI CAPITOLUL I Dispozitii generale SECŢIUNEA 1. Definitie, scopuri, obiective Planul de analiză şi acoperire a riscurilor din comună, denumit PAAR, reprezintă documentul care cuprinde riscurile potenţiale identificate la nivel local, măsurile, acţiunile și resursele necesare pentru managementul riscurilor respective. Scopul PAAR este acela de a permite autorităţilor publice locale şi celorlalți factori de decizie să facă cele mai bune alegeri posibile referitoare la: - prevenirea riscurilor; - amplasarea şi dimensionarea unităților operative; - stabilirea concepției şi elaborarea planurilor de intervenţie în situaţii de urgenţă; - alocarea resurselor (forțelor şi mijloacelor) necesare. Obiectivele PAAR sunt: - crearea unui cadm unitar şi coerent de acţiune pentru prevenirea și gestionarea riscurilor generatoare de situaţii de urgenţă; - asigurarea unui răspuns optim în caz de urgență, adecvat fiecărui tip de risc; - cunoaşterea, de către toţi factorii implicaţi şi de către populaţie a sarcinilor şi atribuţiilor ce le revin premergător, pe timpul şi după apariția unei situaţii de urgenţă; - optimizarea resurselor (forţelor şi mijloacelor) necesare prevenirii şi gestionării situaţiilor de urgenţă. Obiectivul fundamental al acestui plan se concentrează asupra realizării unui sistem informaţional care să integreze toate informaţiile, toate tipurile de date, necesare managementului dezastrelor naturale, de la prognoză până la măsurile post-factum. SECŢIUNEA a 2-a. Responsabilităţi privind analiza şi acoperirea riscurilor Responsabilităţile privind analiza şi acoperirea riscurilor revin tuturor factorilor care, potrivit legii, au atribuţii ori asigură funcţii de sprijin privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă în profil teritorial (autorităţi ale administraţiei publice locale, inspectoratul județean pentru situaţii de urgență, CLSU alte organe şi organisme cu atribuţii în domeniu). Planul de analiză și acoperire a riscurilor se întocmeşte de către comitetul local pentru situaţii de urgenţă şi se aprobă de către consiliul local. Primarul asigură condiţiile necesare elaborării planului de analiză, acoperire a riscurilor şi alocării resursele necesare pentru punerea în aplicare a acestuia, potrivit legii. Alocarea resurselor materiale şi financiare necesare desfăşurării activităţii de analiză şi acoperire a riscurilor se asigură, potrivit reglementărilor în vigoare, de către fiecare autoritate, organism, operator economic şi /sau instituţie în parte, corespunzător sarcinilor şi atribuţiilor ce-i revin. Planul de analiză şi acoperire a riscurilor se întocmeşte într-un număr suficient de exemplare, din care unul va fi pus la dispoziţia Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Petrodava” al judeţului Neamţ. Personalul din Inspectoratul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, precum şi cel al celorlalte forțe destinate prevenirii şi combaterii riscurilor generatoare de situaţii de urgenţă are obligaţia să cunoască în părţile care îl privesc conţinutul planului de analiză şi acoperire a riscurilor şi să îl aplice, corespunzător situaţiilor de urgenţă specifice. Responsabilităţile cetăţenilor PLANUL, DE ANALIZA SI ACOPERIRE A RISCURILOR COMUNA ICUSESTI cotidiană, printr-un comportament participativ şi responsabil. Cetăţeanul are dreptul de 47 privire la riscurile la care este supus în cadrul comunităţii şi la măsurile care tree prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă. Obligaţia primordială a cetăţenilor în acest domeniu este aceea de a avea un comportament preventiv, de a participa activ la prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă în cadrul comunităţii locale. Comportamentul preventiv cuprinde totalitatea acţiunilor pe care cetăţeanul le realizează pentru a preântâmpina producerea de evenimente negative care pot genera pierderi. Primul nivel al acestui tip de comportament este eliminarea neglijenţelor. Cel de-al doilea nivel îl constituie o metodologie de prevenire bazată pe redundanţă, adică o dublare a acţiunii umane cu sisteme automate de prevenire şi control. Întrucât redundanța este costisitoare, măsurile specifice trebuie analizate prin prisma eficienței, respectiv prin punerea în balanţă a gravităţii şi probabilității producerii evenimentului alături de costurile implementării. Toate măsurile de comportament preventiv necesar a fi adoptate de cetăţeni trebuie să constituie un ansamblu coerent sub forma politicii de securitate, concepută ca ansamblul procedurilor de prevenirea pierderilor, respectiv pentru: - informarea generală şi permanentă/periodică asupra riscurilor specifice care îi pot afecta viaţa şi proprietatea şi a concetăţenilor; - formarea comportamentului preventiv, dezvoltarea culturii de securitate şi eliminarea /reducerea neglijențelor din conduită; - dezvoltarea spiritului civic şi de solidaritate în comunitatea locală; - adoptarea de măsuri proprii pentru reducerea riscurilor asupra familiei, bunurilor, locuinţei şi anexelor gospodăreşti cu respectarea cadrului legal privind construirea şi locuirea; - respectarea, cunoaşterea şi aplicarea deciziilor organelor cu atribuţii şi responsabilităţi in gestionarea situaţiilor de urgenţă privind protecţia, intervenția, evacuarea şi restabilirea stării de normalitate în comunitatea respectivă, în cazul producerii unor situaţii de urgență; - participarea ca voluntari la acţiunile preventive, de salvare - evacuare a populaţiei afectate de situaţiile de urgenţă, precum şi la acţiunile de intervenţie şi de refacere ; - încheierea contractelor de asigurări pentru cazuri de dezastre; - cunoaşterea modului de comportare înainte, în timpul şi după trecerea dezastrelor, - respectarea măsurilor stabilite de organele în drept și protejarea lucrărilor cu rol de apărare împotriva situaţiilor de urgență. Consiliul local şi primaria Autorităţile administraţiei publice locale trebuie sa fie pregătite să facă faţă gestionării situaţiilor de urgenţă prin comitetele judeţene sau, după caz, locale pe care le conduc, ele fiind primele care iau contact cu fenomenul și care asigură aplicarea măsurilor din planurile proprii, până la intervenţia altor autorităţi şi structuri. Răspunsul la factorii de risc trebuie să urmeze principiul gradualităţii, astfel că deciziile iniţiale trebuie luate la acest nivel, context în care creşterea capacităţii de prevenire şi răspuns locale constituie prioritatea esenţială. Principalele lor responsabilităţi, pe fazele dezastrului, sunt: a) în faza pre — dezastru: - instituie măsurile de prevenire a situaţiilor de urgenţă, analizează anual şi ori de cate ori este nevoie activitatea desfăşurată şi adoptă măsuri pentru îmbunătăţirea acesteia; - aprobă organizarea activităţii de apărare împotriva situaţiilor de urgenţă la nivelul unităţii administrativ- teritoriale; - hotărăsc înfiinţarea serviciilor voluntare pentru situaţii de urgenţă, aprobă regulamentul de organizare şi funcţionare a acestora, asigură încadrarea cu personal, dotarea şi finanţarea cheltuielilor PLANUL DE ANALIZA SI ACOPERIRE A RISCURILOR COMUNA ICUSESTI de întreţinere şi funcţionarea acestuia în condiţii de operativitate şi eficiență în conformitate cu criteriile minime de performanţă; - aprobă planurile anuale şi de perspectiva pentru asigurarea resurselor umane, materiale şi financiare destinate prevenirii şi gestionarii situaţiilor de urgenţă; - elaborează planurile urbanistice generale, corelate cu hărţile de risc şi asigură respectarea prevederilor acestor documentaţii; - determină necesităţile comunităţii locale privind resursele mobilizabile, materiale, utilaje şi financiare in caz de dezastre; - asigură mobilizarea populaţiei la acţiunile de apărare împotriva situaţiilor de urgență şi organizează exerciţii şi aplicaţii, sub conducerea organelor abilitate in vederea pregătirii intervenţiei operative; - asigură organizarea şi instruirea grupurilor de voluntari în vederea participării la acţiunile de salvare-evacuare a populaţiei afectate de dezastre. b) pe timpul dezastrului: - desfăşoară activităţile cuprinse în legislaţia în vigoare privind managementul situaţiilor de urgenţă, - menţine în stare de funcţionare drumurile şi accesele în zonele calamitate; - coordonează acţiunile de ajutor; - înființează centre de informare în zona în care s-a produs dezastrul care să îndeplinească şi funcţia de transmitere a avertizării individuale a cetăţenilor în cazul în care sistemele de înştiinţare - alarmare nu sunt disponibile, pe durata situaţiei de urgență; - asigură condiţiile necesare pentru acordarea asistenţei medicale; - asigură cvacuarca persoanelor sau bunurilor periclitate potrivit planurilor întocmite şi condiţiile corespunzătoare de trai, evidența populaţiei evacuate, asigurarea primirii şi cazării persoanelor evacuate, instalarea taberelor de evacuaţi, recepţia şi depozitarea bunurilor evacuate, securitatea şi paza zonelor evacuate; - coordonează acţiunile pentru asigurarea necesităţilor esenţiale ale persoanelor sau comunităţilor izolate. c) post dezastru: - participă la acţiunile de înlăturare a efectelor dezastrelor, de refacere a locuinţelor şi gospodăriilor afectate de dezastre; - coordonează acţiunile de aprovizionare cu hrană şi îmbrăcăminte şi de distribuire a acestora, precum şi pentru cazarea în locuințe temporare; - asigură condiţiile pentru asistenţa sanitară; -coordonează activităţile de reconstrucţie şi restaurare a activităţii normale; - organizează activităţi de ajutor financiar. Instituţii şi operatori economici Instituţiile publice şi operatorii economici au un rol important în ceea ce priveşte prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă. Pe de o parte, pot suferi un impact direct ca urmare a manifestării unui anumit risc, iar pe de altă parte, în numeroase cazuri, reprezintă chiar sursa de risc şi punctul de declanşare a unei situaţii de urgenţă. Din punct de vedere al accidentelor industriale în care sunt implicate substanţe periculoase, operatorii economici au următoarele obligaţii: - să notifice autorităţilor competente inventarul de substanțe; - să întocmească politica de prevenire a accidentelor majore, respectiv raportul de securitate; - să elaboreze un plan de urgenţă internă; - să informeze imediat autoritățile competente în cazul producerii unui accident major; - să informeze corect şi complet populaţia din zonele de planificare la urgenţă; - să desfăşoare exerciţii de verificare a planurilor şi pregătire a forţelor proprii de intervenţie; - să permită inspecția autorităţilor competente; PLANUL DE ANALIZA SI ACOPERIRE A RISCURILOR COMUNA ICUSESTi Din punct de vedere al accidentelor nucleare sau radiologice, instituțiile publi economici au următoarele obligaţii principale: - monitorizarea radioactivităţii mediului; - întocmirea prognozelor şi predicţiilor cu privire la contaminarea radioactivă a mediului, a produselor agroalimentare şi a populaţiei din zonele potenţial contaminate; - notificarea autorităţilor asupra accidentului; - elaborarea planurilor de protecţie şi intervenţie în caz de accident nuclear / radiologic; - desfăşurarea de exerciţii de urgenţă pe şi în afara amplasamentului. Din punct de vedere al prevenirii incendiilor, instituţiile publice şi operatorii economici trebuie să îndeplinească obligaţiile prevăzute în legislaţia specifică şi în Normele generale de apărare împotriva incendiilor. i Acte normative de referință -L nr. 481/2004 modificată şi completată cu Legea nr. 212/2006 privind protecţia civilă. -L nr. 307/2006 (*actualizat*) privind apărarea împotriva incendiilor. -Ordinul MAI ar. 132/2007 pentru aprobarea Metodologiei de elaborare a Planului de analiză şi acoperire a riscurilor şi a Structurii-cadru a Planului de analiză şi acoperire a riscurilor -Ordinul MAI nr. 1184/2006 pentru aprobarea Normelor privind organizarea şi asigurarea activităţii de evacuare în situaţii de urgenţă. -Ordonanţa de Urgenţă nr. 21 din 15 aprilie 2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă. - H.G nr. 1489/2004 privind organizarca şi funcționarea Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă. - H.G nr. 1492 din 9 septembrie 2004 privind principiile de organizare, funcţionarea şi atribuţiile serviciilor de urgență profesioniste. - H.G nr. 557 din 3 august 2016 privind managementul tipurilor de risc. -Ordinul MAI nr. 886 din 30 septembrie 2005 pentru aprobarea Normelor tehnice privind Sistemul naţional integrat de înştiinţare, avertizare şi alarmare a populaţiei. - H.G nr. 1669/2005 privind constituirea şi funcţionarea Comitetului Director de Asigurare la Dezastre -Legea apelor nr. 107/1996. -Ord.comun 638/420/2005 al Ministerului Administraţiei şi Internelor şi al Ministerului şi Gospodăririi Apelor privind gestionarea situaţiilor de urgență generate de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcţii hidrotehnice şi poluări accidentale. - H.G nr. 1286/2004 privind aprobarea Planului general de măsuri preventive pentru evitarea şi reducerea efectelor inundaţiilor. -L nr. $75/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a V- a - Zone de risc natural. - H.G nr.1075/2004 pentru aprobarea Regulamentului privind apărarea împotriva efectelor dezastrelor produse de seisme si/sau alunecări de teren - H.G nr. 372 din 18/03/2004 pentru aprobarea Programului Naţional de Management al Riscului Seismic -Ordinut comun nr. 1995/1160/2005 al Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului şi al Ministerului Administraţiei şi Internelor pentru aprobarea Regulamentului privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă specifice riscului la cutremure şi/sau alunecări de teren - H.G nr. 372 din 18/03/2004 pentru aprobarea Programului Naţional de Management al Riscului Seismic. - H.G nr. 95/2003 privind controlul activităţilor care prezintă pericole de accidente majore în care sunt implicate substanţe periculoase. PLANUL DE ANALIZA SI ACOPERIRE A RISCURILOR COMUNA ICUSESTI - Ordinul MAI nr. 735/2005 privind evidenţa, gestionarea, depozitarea şi distribuirea ajutoarelor interne şi internaţionale destinate populaţiei în situaţii de urgență CAPITOLUL [HI Caracteristicile unităţii administrativ-—teritoriale Ca unitate administrativ-teritorială, comuna ICUŞEŞTI este formată din 7 sate: - Leuşeşti (reședință «de comuna) este aşezat pe valea pârâului Icuşeşti la intersectia paralelei 46* 48' 23" latitudine nordică cu meridianul 26” 56' 57" longitudine estică, fiind strajuit de dealul Cetăţuia; - Băluşești se afla situat la intersecţia paralelei 46" 48' 51" latitudine nordică cu meridianul 26" 59' 59" longitudine estică, pe valea pârâului Icuşeşti, la confluenţa cu pâraiele Cracii Pârâului si Cioate Faur, - Rocna este situat pe valea pârâului Glodeni (Glodeanca) la intersectia paralelei 46* 46' 07" latitudine nordică cu meridianul 26* 58' 23" longitudine estică; - Mesteacăn se situeaza la intersectia paralelei 46* 49' 55" latitudine nordică cu meridianul 27* 01' 21" longitudine estică, intre pâraiele Inăria si Mesteacănul, ambele vărsându-se in pârâul Tabăra-lcuşeşti; - Spiridoneşti este localizat la intersectia paralelei 46" 46' 41" latitudine nordică cu meridianul 26* 56' 58" longitudine estică; - Bătrâneşti este aşezat pe valea pârâului Glodeni la intersectia paralelei 46* 46' 05" latitudine nordică cu meridianul 26” 59' 26" longitudine estică; - Tabăra se situeaza pe cursul pârâului Tabăra-Icuşeşti, avand cordoonatele 46*49' 12" latitudine nordică si 27* 02' 19" longitudine estică. SECȚIUNEA 1. Amplasare geografică şi relief Comuna Icușeşti se afla in partea de Est a României si in partea de S-E a judetului Neamţ, pozitia pe glob fiindu-i dată de intersecţia paralelei 46*48' 23" latitudine nordică cu meridianul 26* 56' 57" longitudine estică. Ocupa partea central vestica a Podisului Moldovei, fiind dispusa, pe partea stanga a Siretului, în cursul mijlociu al acestuia. Caracterul general al reliefului este acela al unui podis inalt (250-350 m) bine fragmentat de catre reteaua hidrografica. In primul rand se impune in peisaj Lunca Siretului care se prezinta ca un culoar larg de 10-15 km. In vecinatatea Luncii Siretului se contureaza dealul Cetatuia cu care incepe Podisul Birladului ce traverseaza comuna de la est la vest. Dealurile mai importante ale comunei sunt: Dealul Vatasniţa, Dealul Coşarilor, Dealul Mănăstiresc, Dealul Baluşeşti, Deaiul Pârcălab, Dealul Analoagelor, Dealul Ponorului, Dealul Scheia, Dealul Poiana Boilor, toate aceste reprezentand Dealurile Icuşeştiului, o subunitate a Podisului Bârladului. Cele mai mari altitudini de pe teritoriul comunei de afla in extremitatea estica, la granita cu comuna Valea Ursului, in zona cunoscuta de localnici sub numele de “la Dinoaia” (399 m) si Dealul Poaia Boilor (393 m). De asemenea cea mai joasa forma de relief din U.A.T. este reprezentata de culoarul Siretului, care în unele zone (n.r. a satului Icusesti) atinge aproximativ 3,5 km, de la vest la est. Comuna se desfasoara, de la nord la sud, pe 9,01 km si pe 12,24 km de la vest la est, intinzandu-se pe o suprafata de 6428 ha, reprezentand 1,07% din teritoriul judetului Neamt, din care 3852 ha teren arabil, 703 ha pasune si 1873 alte situatii. PLANUL DE ANALIZA SI ACOPERIRE A RISCURILOR COMUNA ICUSESTI Judetul SUCEAVA Judetul HARGHITA Judetul BACAU Fig. 2 Harta administrativa a judetului Neamt Limitele administrative ale comunei sunt urmatoarele: > la Nord se invecineaza cu comuna Ion Creangă, judetul Neamt, > la Est se invecineaza cu comuna Valea Ursului, judetul Neamt; > la Sud se invecineaza cu comuna Damienesti, judetul Bacău; > la Vest se invecineaza cu comuna Filipeşti, judetul Neamt. Din punct de vedere geologic, teritoriul Icusestiului se incadreaza in Platforma Moldoveneasca, avand la partea superioara depozite sedimentare apartinand sarmatianului mediu. Pedologic, comuna este dominata de soluri cenusi (in nord si sud), cernoziomuri cambice si argiloiluviale (nord si sud), protosoluri aluviale (de-a lungul Siretului si a paraului Glodeni), podzolite (centru), soluri brune argiloiluviale (est si sud) iar in lunca Siretului si de-a lungul paraului Icusesti erodisoluri si soluri aluviale (Fig. 3). Vegetatia predominanta in comuna este cea specifica silvostepei si ocupa aproximativ 2/3 din teritoriu, la care se asociaza vegetatia de lunca (de-a lungul Culoarului Siretului) iar in unele locuri se poate observa vegetatie agvatica (pe pr. Icusesti intre Tabara si Balusesti, si intre Icusesti si gura de varsare). Pe teritoriul comunei (a se consulta Anexa nr. 7a) se regaseste o parte a patrimoniului Natura 2000, SPA Lunca Siretului Mijlociu (cod ROSPA0072), declarata arie de protectie speciala avifaunistica prin H.G. nr. 1284 din 24 octombrie 2007. Fiind una dintre principalele zone de hrănire şi odihnă pentru populaţiile de păsări acvatice (a se consulta hartile cu habitatele din SPA, Anexa nr. 7a/1, Anexa nr. 7a/2, Anexa nr. 7a/3) care urmăresc extremitatea estică a arcului carpatic şi se concentrează pe Valea şi Lunca Siretului în drumul lor spre [...]