HCL 24/2022 Gurghiu adoptată

ROMÂNIA JUDEŢUL MUREŞ COMUNA GURGHIU CONSILIUL LOCAL GURGHIU Gurghiu, str. Petru Maior, nr. 8, jud. Mureş tel. 0265 536 003 fax. 0265 536 094 e-mail: gurghiu(acimures.ro www.comunagurghiu.ro ANEXĂ nr. 1 la HCL nr. 24 din 14.05.2022 NOTA DE FUNDAMENTARE A INVESTIŢIEI „CONSTRUIRE PISTE PENTRU BICICLETE ÎN COMUNA GURGHIU, JUDEŢUL MUREȘ” propus spre finanţare în cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă Componenta 10 — Fondul local Subinvestitia 1.1.4. Asigurarea infrastructurii pentru transportul verde — piste pentru biciclete la nivel local/metropolitan Titlu apel proiect PNRR/2022/C10 Descrierea pe scurt a situaţiei actuale (date statistice, elemente specifice) Necesitatea și oportunitatea investiţiei pentru care se aplică Corelarea cu proiecte deja implementate la nivel local Corelarea cu proiecte în curs de implementare de la nivel local Corelarea cu celelalte proiecte pentru care se aplică la finanțare Efectul pozitiv previzionat prin realizarea obiectivului de investiții Modul de îndeplinire a condiţiilor aferente investițiilor Descrierea procesului de implementare Alte informații PRARHPER- 1) Descrierea pe scurt a situaţiei actuale (date statistice, elemente specifice, etc.) Un studiu realizat de Comisia Europeană în 2013 arată că 27% dintre români foloseau cel puţin o dată pe zi o mașină, fie în calitate de şofer, fie de pasager, foarte aproape (26%) de cei care nu foloseau niciodată maşina. În schimb, 22% dintre respondenţi mergeau cu mijloacele de transport în comun cel puţin o dată pe zi (media la nivelul Uniunii Europene este de 16%), iar 38% — de câteva ori pe lună. Totuşi, când vine vorba despre mersul cu bicicleta în România, graficul nu arată deloc îmbucurător. Doar 10% spuneau că merg cel puţin o dată pe zi, în timp ce 61% nu mergeau niciodată cu bicicleta. Colegi în clasament, la ultima categorie ne sunt italienii (60%), irlandezii (68%), bulgarii (69%), britanicii (69%), spaniolii (73%). În fruntea topului stau ciprioţii (82%), iar marii învinşi sunt maltezii. Nouă din zece respondenţi la sondaj, din Malta, nu merg niciodată cu bicicleta (93%). Mai târziu, în perioada noiembrie 2018 — ianuarie 2019, ONG-ul Agenţia pentru Dezvoltare Regională a Regiunii de Dezvoltare Sud — Est (ADR-SE) și Asociaţia OPTAR -— Organizaţia pentru Promovarea Transportului Alternativ în România au realizat o cercetare sociologică privind percepțiile şi atitudinile referitoare la mersul pe bicicletă şi infrastructura existentă. Amplul studiu a avut trei categorii de public vizat: autorități, ONG-uri şi populație. Astfel, în cadrul proiectului numit „Dezvoltarea parteneriatului între ONG-uri şi administrație pentru promovarea modalităţilor durabile de transport în interiorul localităţilor” au răspuns la întrebări 93 de primării (oraşe reședință de judeţ, municipii şi staţiuni turistice din toate judeţele țării) şi consilii judeţene, 100 de ONG-uri şi 1010 persoane. Concluziile arată că majoritatea respondenţilor din rândul populaţiei — 50,6% — au ca mijloc preferat de transport maşina personală (mediul urban — 52,1% şi mediul rural — 48,8%). Transportul în comun este preferat de 32% din respondenţi, însă procentul celor care aleg să utilizeze bicicleta este mic, de doar 5,3%. Dintre cei care preferă bicicleta ca mijloc de transport majoritatea se încadrează în categoriile de vârstă 40 — 59 şi 60 de ani şi peste. Tinerii (18 — 29 şi 30 — 44 ani) preferă să folosească maşina personală ca mijloc de transport, a mai arătat studiul. 41,4% dintre respondenţi — folosesc bicicleta pentru agrement, sport şi petrecerea timpului liber, iar 13,5% din totalul respondenţilor folosesc bicicleta ca mijloc de transport pentru a se deplasa la serviciu sau la şcoală. 28,4% dintre respondenţi folosesc bicicleta pentru a merge la cumpărături şi a rezolva diverse treburi (aici, procentul este mai mare în mediul rural), în timp ce doar 13% apelează la bicicletă pentru a se deplasa între localităţi. Câte piste sunt în România? Dacă alte ţări din Europa au pistele pentru bicicletă trecute pe cartea lor de vizită, România fie nu are deloc, fie, acolo unde există, neregulile îi fac pe biciclişti să le ocolească. Din cele 1010 persoane care au participat la studiul ADR-SE, 58,9% au răspuns că în localitatea de reşedinţă nu există piste pentru biciclete (în mediul rural — 78,3%, în mediul urban — 43,7%). Acolo unde totuși există, starea pistelor este mai degrabă proastă — 14,8%, iar 10,6% o consideră nici bună, nici proastă. În ceea ce privește starea parcărilor și suporturilor pentru biciclete, 49,1% au declarat că nu au astfel de facilități. Întrebate dacă au piste în localitate, 53,5% dintre autorităţile care au participat la cercetare au răspuns negativ. Din cele 40 de localităţi care au piste amenajate, 22 le-au semnalizat cu indicator (275,73 de kilometri). Nouă le-au creat prin reducerea spațiului dedicat maşinilor (111,65 kilometri) şi 22 — prin reducerea spaţiului dedicat pietonilor (109,01 kilometri). Majoritatea pistelor din ultimele două categorii au cel mult 5 kilometri. Potrivit studiului, numărul total de piste pentru biciclete din România ar fi de 496,39 de kilometri. Uniunea Europeană şi-a propus ca până în anul 2050 să reducă până aproape de zero emisiile de carbon ale țărilor din blocul comunitar. Planul ambițios, care propune schimbări radicale în toate domeniile economiei și societăţii, are nevoie pentru a deveni realitate de alegeri mai bune făcute de toți cetăţenii atunci când vine vorba de mijloacele de transport folosite. Iar o astfel de alegere este transportul cu bicicleta, pe care proiectul derulat de vrea să îl popularizeze în comunitatea locala. Comuna Gurghiu este aşezată în partea de nord-est a judeţului Mureş, în zona depresionară a Munţilor Gurghiu, zonă deluroasă, de graniţă, dintre Piemontul Gurghiului și Câmpia Transilvaniei, pe Valea Gurghiului, la o distanţă de 14 km de Municipiul Reghin, la 44 km de reşedinţa de judeţ$ Municipiul Târgu Mureș şi este situată la o altitudine de 418 metri. Satul Gurghiu este reşedinţa comunei Gurghiu, comună care administrează zece, sate fiind cea mai mare comună de pe Valea Gurghiului ca număr de locuitori. Cele 10 sate care intră în componența comunei sunt: Gurghiu (reşedinţă), Adrian (la o distanță de 2,5 km față de reşedinţă), Caşva (2 km), Comori (5,5 km), Fundoaia (10 km), Glăjărie (8 km), Larga (8,4 km), Orşova (3,5 km), Orşova-Pădure (8,2 km) şi Păuloaia (4 km). Populaţia comunei Gurghiu, potrivit ultimelor date oferite de către INSSE, aferentă anului 2021 se ridică la un număr de 6,035 de locuitori In comuna Gurghiu nu exista in momentul de fata piste de biciclete, activitatea de agrement realizându-se pe drumurile comunale sau drumurile judeţene. Clima, relativ blândă cu veri răcoroase şi ierni ferite de viscol şi vânturi puternice, vegetația, cu floră si faună diversificată, Gurghiu este una dintre cele mai vechi așezări de pe teritoriul județului Mureş, dovezi ale existenţei localităţii existând încă din perioada statului dac iar documentele scrise datează din anul 1080, atestând pe teritoriul comunei prezenţa unei cetăţi dacice întărite, fac din comuna Gurghiu o zona atractivă pentru drumeţii, plimbări în natură atât cu bicicleta cât şi pe jos. Între multiplele colturi pitoreşti din Gurghiu se remarcă în mod deosebit Parcul dendrologic înființat pe la anii 1740, care adăpostește un număr de peste 100 de specii de arbori exotici. Parcul este organizat după cele mai noi cerințe, oferind vizitatorilor nu numai un prilej de destindere ci și un mijloc de îmbogăţire a cunoştinţelor botanice. Un alt punct de real interes este castelul Bornemisza în interiorul căruia este amenajat un muzeu de vânătoare unde se găsesc diorame cu vânat caracteristic regiunii Gurghiului, păsări şi o colecţie de peşti din apele de munte. Din vârful dealului pe care se afla ruinele cetății Gurghiului, ai o privelişte deosebită care se întinde din munții Gurghiului şi până jos de Reghin. În apropiere se află pădurea Mocear cu stejari seculari (în vârstă de 750 - 800 de ani), poate cei mai bătrâni din ţara care te impresionează cu forma ciudata a trunchiurilor, acest monument întinzându-se pe cca. 50 ha. În lunile mai şi iunie te poţi bucura de gingăşia și frumuseţea narciselor precum şi a lalelelor pestrițe înflorite pe o mare suprafață de teren. În ultima duminica din iunie, în Gurghiu se organizează tradiționalul festival popular "Târgul Fetelor” serbare care reunește întreaga depresiune a Gurghiului precum şi alte localităţi. Flora și fauna Gurghiului, una dintre cele mai bogate și variate din ţară, frumuseţea şi ospitalitatea oamenilor fac Gurghiul o atracţie deosebita. 2) Necesitatea și oportunitatea investiţiei pentru care se aplică Ciclismul este atât o modalitate de transport nepoluant cât și o modalitate de relaxare și de menţinere a sănătăţii, care trebuie să beneficieze de o mai mare atenţie, în contextul măsurilor pe termen mediu și lung privind protecţia climei, reducerea zgomotului şi gestionarea calităţii aerului. Ciclismul este un subsistem al traficului nemotorizat și al doilea ca importanță pentru "mobilitatea locală”. Ciclismul reprezintă o modalitate esențială de a reduce ambuteiajele în trafic, prin înlocuirea călătoriilor urbane motorizate pe distanțe scurte. O creştere semnificativă a ponderii ciclismului în cota modală poate contribui, de asemenea, la îmbunătăţirea fluxului de autovehicule şi poate permite economisirea de fonduri care altfel ar fi alocate pentru construcţia de noi drumuri sau de extindere a celor existente. Ponderea ciclismului în cota modală este puternic influențată de existenţa unei infrastructuri de ciclism sigure şi de cultura/mentalitatea locală privind mersul pe bicicletă. Prin combinarea măsurilor de promovare a mersului pe jos, ciclismului şi transportului public, oraşele pot avea succes în scăderea ratei de utilizare a autovehiculelor. Dacă utilizatorilor de maşini le sunt oferite opţiuni atractive pentru parcurgerea mai ales a distanțelor scurte, aceştia pot experimenta o mulțime de avantaje. Călătoriile pe distanţe scurte sunt mai potrivite a fi realizate pe jos sau cu bicicleta. Principalele avantaje sunt: - Ciclismul poate fi un mijloc eficient de îmbunătăţire a siguranţei rutiere, iar ca mod activ de transport oferă un antidot eficient împotriva efectelor dăunătoare ale unui stil de viaţă sedentar asupra sănătăţii. - Adulții (cu vârste cuprinse între 18 — 65 de ani) ar trebui să facă 150 de minute de exerciţii moderate ca intensitate pe săptămână. Mersul pe jos sau cu bicicleta, ca moduri de transport, sunt văzute în acest context ca o activitate fizică moderată, potrivită pentru atingerea nivelurilor recomandate de activitate - Ciclismul şi mersul pe jos sunt esenţiale pentru dezvoltarea aptitudinilor motrice şi de orientare dar şi pentru respectul de sine al copiilor şi adolescenților. - Costurile pentru amenajarea parcărilor pentru autovehicule sunt considerabil mai mari decât cele pentru biciclete. - Ciclismul ajută la crearea de spaţiu: 7-9 biciclete încap într-un singur loc de parcare al unei maşini - Ciclismul şi transportul public sunt ”prieteni”: poate fi uşor şi convenabil să combinăm utilizarea ambelor moduri de transport Prin acest proiect se urmărește limitarea poluării din comuna Gurghiu, diminuarea numărului de maşini în trafic şi creșterea rezilienței populației, fiind promovat un mod sănătos de transport. De asemenea, prin crearea unor infrastructuri dedicate, se va asigura o creştere a siguranţei în trafic, fiind separate fluxurile ciclabile de cele pietonale sau auto. utilizarea mijloacelor de transport alternative, nepoluante şi benefice sănătății utilizatorilor, contribuind la limitarea poluării şi la creșterea siguranţei în trafic. 3) Corelarea cu proiecte deja implementate la nivel local Proiectul propus spre finanţare este complementar cu alte proiecte de investiţii realizate în comuna Gurghiu după cum urmează: - Extindere Şcoala generală Gurghiu — proiect finanțat prin POR având ca şi scop extinderea scolii generale din localitatea Gurghiu - Modernizare infrastructură rutieră de interes local în comuna Gurghiu — proiect finanțat prin PNDR având ca şi scop modernizarea infrastructurii rutiere Complementaritatea proiectelor cu investiţia ce se doreşte a fi implementată prin prezentul proiect este dată de faptul că prin utilizarea pistei de biciclete, infrastructura rutiera modernizată nu va mai fi supusă presiunii unui trafic auto aglomerat, totodată pista de biciclete creând o rută sigură și sănătoasă de deplasare pentru elevi între scoală şi zonele aflate în imediata apropiere de aceasta. 4) Corelarea cu proiecte în curs de implementare de la nivel local Administraţia comunei Gurghiu, în prezent, are un număr de $ proiecte aflate în curs de implementare, finanţate din fonduri nerambursabile atât prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală, Programul Operaţional Competitivitate cât şi prin Programul Operaţional Regional 2014-2020. Prezentul proiect contribuie la abordarea integrată, investiţia fiind în corelare cu următoarele proiecte aflate în curs de implementare în comuna Gurghiu: - Modernizarea colegiului silvic Gurghiu — proiect finanţat prin programul PNDR - Modernizare grădiniță Gurghiu — proiect finanţat prin programul PNDR - Modernizarea infrastructurii rutiere silvice, în comuna Gurghiu — proiect finanţat prin PNDR - Amenajare ambientală spaţii publice în zona centrală a localităţii Gurghiu - proiect finanţat prin programul PNDR — GAL Complementaritatea cu proiectele menţionate mai sus este exemplificată prin măsurile ce contribuie la limitarea poluării prin diminuarea cantităților de gaze cu efect de sera în atmosferă, dar şi la evitarea aglomerărilor din trafic, fiind promovat un mod sănătos de transport. De asemenea, prin crearea unor infrastructuri dedicate, se va asigura o creştere a siguranței în trafic, fiind separate fluxurile ciclabile de cele pietonale sau auto. Îmbunătăţirea infrastructurii va facilita mobilitatea populaţiei şi va îmbunătăţi accesul populaţiei la obiectivele aflate în zonă, obiective de interes și va conduce la dezvoltarea economică locală. 5) Corelarea cu celelalte proiecte pentru care se aplică la finanţare Comuna Gurghiu în parteneriat cu comuna Solovăstru doreşte accesarea fondurilor aferente achiziției de vehicule nepoluante destinate transportului comunitar si anume microbuze nepoluante, componenta C- 10 1.1.1, având ca scop comun intervenţii pentru mobilitatea verde şi asigurarea cadrului necesar dezvoltării durabile a comunei şi reducerea disparităților teritoriale la nivel regional, intra-regional şi intra-judeţean. În acest fel, proiectele sunt complementare nu numai prin faptul ca ambele contribuie la dezvoltarea mobilităţii urbane durabile, ci şi prin faptul că ambele au ca scop reducerea cantităților de emisii de gaze cu efect de seră şi CO2 în atmosferă, a poluării fonice şi totodată a poluării cu diferite substanțe chimice. 6) Efectul pozitiv previzionat prin realizarea obiectivului de investiții Prezentul proiect răspunde obiectivului general al componentei C10 Fondul Local din PNRR, prin implementarea proiectului se va susţine o transformare durabilă urbană prin investiţii în infrastructura locală care vor susţine rezilienţa şi tranziția verde. Prin acest proiect se urmăreşte limitarea poluării şi creşterea rezilienței populaţiei, fiind promovat un mod sănătos de transport. Printre efectele benefice ale realizării obiectivului de investiţii se regăsesc: - Contribuţia la obiectivele UE de reducere a gazelor cu efect de seră, astfel cum sunt prevăzute în Legea climei (inclusiv -55 % până în 2030), - Îmbunătăţirea calităţii aerului şi a mediului, în principal datorită creşterii atractivităţii și transport alternative, de la deplasările cu automobilul propriu. - Grad redus de poluare fonică, conform studiilor existente, se reduc semnificativ efectele negative asupra metabolismului și sistemului cardiovascular, reduc irascibilitate severă şi tulburări de somn, iar la copii sunt îmbunătățite performanțele cognitive investițiilor finanțate prin PNRR - Proiectul aduce un impact semnificativ asupra culturii, timpului liber, educaţiei, administraţiilor publice şi mobilităţii în perioada post-pandemică, precum si creșterea turismului. - Creşterea numărului de utilizatori contribuie la crearea unui climat de siguranță deoarece prezenţa crescută a oamenilor în spaţiile publice descurajează faptele antisociale. De asemenea, creşte interacţiunea între indivizi, contribuind astfel la creşterea apartenenţei la comunitate. - Reducerea utilizării automobilului în favoarea cu bicicleta şi retransformarea zonelor acaparate de trafic şi parcări în spaţii publice prietenoase şi atractive pentru oameni, determină creşterea calităţii vieţii individuale, prin îmbunătăţirea sănătăţii, longevităţii şi dispariția principalei surse de accidente grave, contribuie de asemenea la creșterea calității mediului natural, dar şi la agregarea societăţii, prin facilitarea interacțiunii sociale şi empatiei specifice spaţiilor în care oamenii sunt în contact direct. 7) Modul de îndeplinire a condiţiilor aferente investiţiilor Prezentul proiect respectă criteriile de eligibilitate în conformitate cu Anexa 1 „Criterii de eligibilitate” ataşat la Ghidul Specific - Condiţii de accesare a fondurilor europene aferente PNRR în cadrul apelurilor de proiecte PNRR/2022/C10, astfel: a) Eligibilitatea solicitantului Comuna Gurghiu se încadrează în categoria de solicitanți eligibili fiind UAT încadrata în categoria comunelor, definite în conformitate cu O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul Administrativ, cu modificările şi completările ulterioare şi constituite potrivit Legii nr. 2/1968 privind organizarea administrativă a teritoriului României, republicată. b) Eligibilitatea activităţilor şi cheltuielilor Prezenta cerere de finanțare are ca şi obiectiv crearea de piste pentru biciclete şi alte vehicule electrice ușoare la nivel local/metropolitan, încadrându-se în Ghidul Solicitantului în categoria de investiţii 1.1. Mobilitatea urbană verde, subcategoria I.1.4. Mobilitate urbani verde — asigurarea de piste pentru biciclete și alte vehicule electrice uşoare la nivel local/metropolitan Activitățile eligibile ale proiectului : e Lucrări de construcție: - pentru realizarea/modernizarea infrastructurii pentru biciclete/mijloace de transport nemotorizate: piste pentru biciclete, inclusiv pasaje şi poduri de-a lungul acestora - pentru refacerea străzilor/trotuarelor în zona adiacenta în care au fost realizate pistele (maxim 10% din valoarea proiectului) - pentru montarea echipamentelor de protecţie şi semnalizare e Echipamente: - de accesorii de mobilier urban (rasteluri pentru biciclete, iluminat public, etc.) - de echipamente de protecţie şi semnalizare - de proiectare și asistenţă tehnică e Alte activități eligibile: - Activităţi de proiectare şi asistenţă tehnică - Obținere avize, acorduri, autorizații. Activităţile menționate mai sus şi cheltuielile propuse prin prezenta cerere de finanțare nu au mai fost solicitate la finanţare prin Programul Operaţional Regional, prin alte programe operaţionale, sau prin alte programe cu surse publice de finanțare Programele Operaţionale din perioada 2014-2020. În vederea îndeplinirii condiţiilor menţionate în ghid pentru acest tip de investiții, UAT comuna Gurghiu se angajează să respecte: ** infrastructura pistei de biciclete conform prevederilor Ghidului privind infrastructura pentru biciclete, document ce prevede cerințele generale de calitate a realizării infrastructurii de biciclete şi care trebuie să îndeplinească simultan următoarele criterii de calitate: o să fie sigură o să fie directă o să fie coezivă o să fie confortabilă o să fie atractivă ** lungimea pistei de biciclete va fi de 2.025 m fără a fi întreruptă în vreun punct, astfel respectându-se criteriul de continuitate a pistei de [...]