ROMÂNIA
JUDEŢUL OLT
CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI GIUVĂRĂȘTI
HOTĂRÂRE
privind aprobarea Strategiei de dezvoltare a a serviciilor sociale la nivelul comunei
Giuvărăști 2023-2030
Având în vedere:
- Proiectul de hotărâre nr. 5359/01.11.2022 al primarului comunei;
- Referatul de aprobare nr. 5360/01.11.2022 al primarului comunei;
- Raportul de specialitate nr. 5361/01.11.2022 al Compartimentului Asistenţă socală;
- Avizul Comisiei pentru amenajarea teritoriului, urbanism, muncă, protecţie socială,
protecţie copii şi sport nr. 5718/25.11.2022
- art.3 alin.(3) din Hotărârea Guvernului nr.797/2017 pentru aprobarea regulamentelor
cadru de organizare și funcționare a serviciilor publice de asistență socială și a structurii
orientative de personal, cu modificările și completările ulterioare ;
- art.112, alin.(3), lit.a), art.119 din Legea nr. 292/2011 a asistenţei sociale, cu
modificările și completările ulterioare ;
- prevederile art.129, alin.(2) lit.b) coroborate cu alin.(4), lit.e) din Ordonanţa de
Urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările
ulterioare
În temeiul art. 139 alin. (1) coroborat cu art. 196 alin.(1) lit.a) din Ordonanţa de
Urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările
ulterioare
CONSILIUL LOCAL GIUVĂRĂȘTI JUDEŢUL OLT
HOTĂRĂȘTE
Art.1.Se aprobă Strategia de de dezvoltare a a serviciilor sociale la nivelul
comunei Giuvărăști, perioada 2023-2030, conform Anexei la prezenta hotărâre;
Art.2.Compartimentul Asistență socială va duce la îndeplinire prevederile
prezentei hotărâri
Art.3.Prezenta se va comunica Instituţiei Prefectului - judeţul Olt, tuturor
perosanelor și instituţiilor interesate și va fi adusă la cunoștinta publică prin grija
secretarului general al comunei.
PREŞEDINTE DE SEDINŢĂ,
DA!
CONTRASEMNEAZĂ,
Secretar general al
Nr. 70/25.11.2022
Hotărârea a fost adoptată cu E: voturi ,,pentru”” din 9 consilieri prezenţi şi
Tel./fax. 0249/535601, E-mail: primaria.giuvarasti(4 yahoo.com,
ROMÂNIA
JUDETUL OLT
CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI GIUVĂRĂȘTI
11 consilieri în funcţie
PROCEDURI OBLIGATORII ULTERIOARE ADOPTĂRII HOTĂRÂRII CONSILIULUI LOCAL
Nr. 70/25.11.2022
Semnatura
persoanei
NA Operatiuni efectuate pata, /AN responsabile să
* efectueze
procedura
(99 2
Adoptarea hotărârii!) s-a facut cu majoritate
simplă
[ Tata 25/
11/2022
n calificata?
2 |Comunicarea catre primar?) 28/
11/2022
3 |Comunicarea catre prefectul judetului3) 28/
11/2022
4 |Aducerea la cunostinta publicat)+5) 28/
11/2022
(Comunicarea, numai in cazul celei cu caracter
5 individual4)+5) 28/
11/2022
Hotararea devine obligatorie*) sau produce
i efecte juridice”), dupa caz 28/
11/2022
Extrase din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privin
administrativ, cu modificările și completările ulterioare:
') Art. 139 alin. (1): „In exercitarea atributiilor ce ii revin, consiliul local adopta
hotarari, cu majoritate absoluta sau simpla, dupa caz.
(2) Prin exceptie de la prevederile alin. (1), hotararile privind dobandirea sau
instrainarea dreptului de proprietate in cazul bunurilor imobile se adopta de
consiliul local cu majoritatea calificata definita la art. 5 lit. dd), de doua treimi din
numarul consilierilor locali in functie.“
?) Art. 197 alin. (2): „Hotărârile consiliului local se comunică primarului.“
3) Art. 197 alin. (1), adaptat: Secretarul general al comunei comunică hotărârile
consiliului local al comunei prefectului în cel mult 10 zile lucrătoare de la data
adoptării ...
4) Art. 197 alin. (4): „Hotărârile ... se aduc la cunostinţa publică și se comunică, în
condițiile legii, prin grija secretarului general al comunei.“
5) Art. 199 alin. (1): „Comunicarea hotărârilor ... cu caracter individual către
persoanele cărora li se adresează se face în cel mult 5 zile de la data comunicării
oficiale către prefect.“
e) Art. 198 alin. (1): „Hotărârile ... cu caracter normativ devin obligatorii de la data
aducerii lor la cunoștința publică.“
7) Art. 199 alin. (2): „Hotărârile ... cu caracter individual produc efecte juridice de
la data comunicării către persoanele cărora li se adresează.“
Tel./fax. 0249/535601, E-mail: primaria.giuvarasti(3 yahoo.com,
ROMÂNIA
JUDEȚUL OLT
CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI GIUVĂRĂȘTI
Anexa la HCL nr.70/25.11.2022
STRATEGIA
DE DEZVOLTARE
A SERVICIILOR SOCIALE
LA NIVELUL
COMUNEI GIUVĂRĂȘTI
2023-2030
Strategia de dezvoltare a serviciilor sociale la nivelul comunei Giuvărăști
2023-2030
CARACTERISTICI ALE COMUNEI. LOCALIZARE. SCURT ISTORIC
1.1. Localizare
Giuvărăşti este o comună în județul Olt, Oltenia, România, formată numai din satul
de reședință cu același nume.
Localitatea Giuvărăști este amplasată în sudul județului Olt, pe malul drept al râului
Olt, la limită cu judeţul Teleorman.
Vecinii sunt: la nord localitatea Izbiceni, la sud satul Moldoveni, la vest de satul Ursa,
iar la est de valea Oltului care o desparte de localitatea Prundu din județul Teleorman.
Faţa de orașele din apropiere se află de 17 km de Corabia, la 18 km de Turnu Măgurele,
iar față de reședința judeţului Olt, orașul Slatina la aproximativ 100 km.
Amplasarea comunei în cadrul județului
Strategia de dezvoltare a serviciilor sociale la nivelul comunei Giuvărăști
2023-2030
1.2. Relief
Teritoriul localităţii în suprafață de 32 km pătraţi este amplasat îi în Câmpia Română,
subunitatea Câmpia Romanaţilor, având o altitudine ce variază între 36 m în est și 30 m
în vest. Relieful prezintă o înclinare ușoară de la vest la est și de la nord la sud, lucru
pus în evidența de scurgerea apelor din zonă. Microrelieful este reprezentat de Valea
Oltului și zona de terasă, ambele făcând parte din Lunca Oltului.
În marea lui majoritate, relieful este plan, presărat cu mici zone de terase provenite din
tasarea stratului de loess.
Fruntea terasei de 3-5 m, este pusă bine în evidenţă în zona de est, având unele zone
care au fost afectate de prăbușiri de teren, în acest sens toponimul de "Viroaga” fiind
concludent. În restul localităţii se află o zonă mai joasă, reprezentată de "Valea Mozolea"
care se deversează în Dunăre. Această vale este uscată o mare perioadă a anului.
1.3 Clima
Localitatea Giuvărăști se încadrează în climatul temperat cu slabe influențe
mediteraneene, specific sudului Câmpiei Române. lernile relative blânde, cu scurte
perioade geroase, iar verile în general călduroase și uscate. Temperatura medie anuală
se situează în jurul a 21 *C. Temperaturile maxime se situează între 38-40 *C.
Cantitatea medie de precipitaţii este de aproximativ 500mm pe an dar
repartizată mai ales în lunile mai-iunie, ceea ce face ca fenomenul de secetă să fie
frecvent în lunile iulie-august, producând diminuarea cantitativă și calitativă a recoltelor
agricole. Vânturile sunt predominante din vest, din sud, austrul, iar din est, crivățul.
Crivăţul troienește zăpada, de multe ori este de direcţie nord-sud făcând adesea
circulația impracticabilă datorită înzăpezirii.
1.4 Tradiţia
Tradiţia locală arată că denumirea comunei Giuvărăști vine de la foștii proprietari
ai moșiei și anume familia Giuvara. Pe harta rusească din 1835 (sau Harta teatrului de
război din Europa din anii 1828-1829) apare sub forma Jovărăști, cartografii ruși redând
prin "J” grupul "GI".
Strategia de dezvoltare a serviciilor sociale la nivelul comunei Giuvărăști
2023-2030
Grecul (aromânul) lamandi Giuvara (vezi şi lancu Jianu)a fost paharnic la curtea
domnească și a avut posibilitatea să strângă mult aur, iar la un moment dat să ceară
Domnului moșia în schimbul aurului de care acesta avea nevoie pentru plata tributului
faţă de Poartă. În acest fel lamandi Giuvara obține moșia Giuvărăști unde și-a construit
și un conac ale cărui ruine au dăinuit până în 1923. Conacul a fost situate pe locul unde
se aflau văile satului, loc numit și astăzi “La Curte”. Înstărindu-se, lamandi se ridică la
rang de boier și începe să se amestece în politica cu turcii, fapt ce îl nemulțumește pe
Vodă și caută să-l elimine. lamandi află și părăsește aceste locuri plecând spre Moldova,
dar în comuna Cozia este prins și dus în Bulgaria unde la Silistra este spânzurat împreună
cu soția și doi băieți mai mari. Copilul cel mai mic, al treilea, este luat de turci și ajunge
ofiţer în armata turcă. De la lamandi Giuvara, moșia a ajuns în stăpânirea unui
fost arnăut, Polcovnicul și apoi trece la fratele lui Iamandi, Gheorghe Giuvara, care
construiește și biserica în 1857, biserică ce a avut pe ea inscripţia cu numele Gheorghe
Giuvara. După moartea acestuia, urmașii au vândut moșia în 1887 principesei Ecaterina
Plagina care a stăpânit-o prin arendașii săi până în 1920 când moșia a fost expropriată și
pământul dat țăranilor din comuna Giuvărăști. Ultimul arendaș cunoscut a fost Radu
Ivănescu din Corabia.
Partea de sat cunoscută sub denumirea de Fundul Vornicului exista din 1883 ca
sat aparte având 86 gospodării și este administrat de un vornic, de unde îi vine și
denumirea. În cele din urmă moșia Giuvărăști ajunge în stăpânirea mănăstirii Hotărani de
lângă Caracal. Prin legea secularizării averilor mănăstirești din 1863 moșia este
expropriată și în 1864 vor fi împroprietăriți țăranii din satul Giuvărăști cu pământurile
moșiei.
1.5 Școala
Prima școala a luat ființă în anul 1890 într-o casă particulară în care va locui mai
târziu lancu Giuvărășteanu, un fiu al unuia din familia Giuvara.
În anul 1905, școala se mută într-un local construit în partea de vest a satului unde va
funcţiona până în 1916 când se construiește localul în centrul comunei, unde
funcționează astăzi Grădinița Giuvărăști. Prin contribuția voluntară a cetățenilor, în
toamna anului 1966 a început construirea unui nou local de școală, prevăzut cu 4 săli de
clasă, laborator și cancelarie. Acestuia i s-au adăugat în 1968-1969 încă 4 săli de clasă.
Un număr tot mai mare de absolvenți ai acestei școli își continuau studiile la liceele și
școlile profesionale din orașele apropiate iar unii dintre ei urmează învățământul
superior.
1.6 Demografie
Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Giuvărăști se ridică
la 2.381 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se
înregistraseră 2.732 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (98,45%). Pentru
1,55% din populaţie, apartenenţa etnică nu este cunoscută.El Din punct de vedere
confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (98,45%). Pentru 1,55% din
populaţie, nu este cunoscută apartenența confesională.
Recensământul organizat anul curent, 2022, arată o scădere accentuată a
numărului de locuitori, undeva în surul cifrei de 1900 persoane, deși pâna la data
întocmirii acestei strategii nu am primit o situaţie oficială de la Direcţia de Statistică
Olt.
Strategia de dezvoltare a serviciilor sociale Ia nivelul comunei Giuvărăști
2023-2030
1.7. Sărăcia și gradul de excluziune socială
În prezent avem în curs de finalizare un proiect ce vizează “ Promovarea
incluziunii sociale, combaterea sărăciei” în comuna Giuvărăști, judeţul Olt.
Proiectul contribuie la atingerea acestui obiectiv prin “Dotare , mobilare Centru
Comunitar Integrat în comuna Giuvaraști, judeţul Olt”. La finalizarea proiectului |,
clădirea Centrului Comunitar Integrat va fi funcțională și va fi administrată de unitatea
administrativ teritorială. Proiectul prin obiectivele și rezultatele sale va contribui la
îmbunătăţirea condiţiilor social - economice din comunitate prin crearea unui serviciu
public de bază accesibil și de calitate, va crește nivelul de atractivitate a ofertei socio-
medico-educaționale conducând la îmbunătăţirea accesului la sevicii de sănătate și
servicii sociale, dar și la prevenira și combaterea riscului de excluziune socială, sprijin
pentru integrare socială și apartenență la grup, suport pentru depășirea unor situaţii de
dificultate, menţinerea și îmbunătăţirea capacităţilor fizice, menţinerea sau
ameliorarea capacităților psihice și senzoriale, antrenarea funcţiilor cognitive.
Prin implementarea proiectului este vizata concentrarea resurselor umane si
materiale dedicate serviciilor sociale, de sanatate și educationale intr-o locatie
accesibilă, o eficientizare a cheltuielilor socio-medico- educaţionale și creșterea calităţii
serviciilor oferite in cadrul Centrului Comunitar Integrat din comuna GIUVĂRĂȘTI, satul
GIUVĂRĂȘTI, judetul OLT. Pe termen scurt și mediu, se preconizeaza imbunatatirea
ofertei socio-medico-educationale prin existenta unei infrastructure performante care
sș asigure un cadru coerent de dezvoltare a serviciilor medico-sociale orientate pe
nevoile comunității și profilul demografic al acesteia, pentru creșterea accesului la
servicii medicale, la programe, servicii și acţiuni de sănătate publică, furnizate la nivelul
comunităților, în special persoanelor ce aparțin grupurilor vulnerabile.
Între activitățile desfășurate în domeniul asistenței medicale comunitare menţionă:
- furnizarea de servicii medicale deprofilaxie către membrii comunităţii;
- servicii de promovare a sănătăţii în comunitate prin educație pentru sănătate în
legătură cu cei mai importanți determinanţi ai sănătăţii (stil de viață sănătos, atitudine
față de sănătate și față de de serviciile medicale, planificare familială și sănătatea
reproducerii, nutriție, asigurarea unui mediu sănătos);
- identificarea riscurilor pentru sănătate și a persoanelor și grupurilor vulnerabile din
punct de vedere medical sau social;
- consilierea medicală și socială, în limita competenţelor profesionale;
- direcționarea și monitorizarea accesului persoanelor vulnerabile către serviciile
medico-socio-educaționale;
- asistenţă la domiciliu a gravidei, nou-născutului și mamei, a pacientului cronic și a
vârstnicului, complementar asistenței medicale primare, secundare și terțiare;
- asistența medical de urgență în limita competenţei profesionale.
Beneficiarii acestor servicii sunt, cu precădere, persoanele vulnerabile din punct de
vedere medical sau social, cu accent pe populația din grupurile vulnerabile (persoane cu
nivel economic sub pragul sărăciei, aflate în șomaj, cu afecțiuni cronice, cu risc de
excluziune socială etc).
2. CADRU STRATEGIC GENERAL
2.1 Introducere
Până nu demult sintagma “asistenţa socială” era înțeleasă de mare parte a populației
(şi din păcate de unii dintre cei responsabili cu aplicarea măsurilor de protecție socială)
Strategia de dezvoltare a serviciilor sociale la nivelul comunei Giuvărăști
2023-2030
exclusiv ca activitate de protecție economică a persoanelor sau familiilor Care la un
moment dat se află în imposibilitatea de a-și acoperi nevoile minime de viață. În realitate
însă asistența socială nu poate fi redusă la beneficii financiare, întrucât pe lângă
dimensiunea economică, mai există şi alte dimensiuni - socială, psihologică, spirituală -
care îl definesc pe om, toate aceste aspecte concurând la determinarea unei situații de
dificultate în care se poate găsi o persoană/familie la un moment dat.
În ultimii ani factorii responsabili cu configurarea sistemului de protecţie socială la
nivel național au recunoscut tot mai mult necesitatea regândirii sistemului naţional de
asistenţă socială, cu mutarea accentului de pe acordarea măsurilor financiare pe
dezvoltarea şi diversificarea gamei de servicii sociale astfel încât să acopere cea mai
mare parte a categoriilor de persoane defavorizate.
Domeniul asistenţei sociale este un domeniu cu implicaţii foarte puternice în viața
economico-socială, în cadrul căruia se pot distinge mai multe problematici sau
subdomenii, dintre care cele mai importante sunt asistenţa socială a copilului și familiei,
asistenţa socială a persoanelor cu dizabilităţi, asistența socială a persoanelor vârstnice,
asistența socială și protecţia victimelor violenţei în familie, precum și asistența socială
a persoanelor defavorizate și/sau aflate temporar în situaţie de risc sau excluziune
socială.
Asistenţa socială este o parte a protecţiei sociale și are drept obiectiv protejarea
persoanelor care, din motive de natura economică, fizică, psihică sau socială, nu au
posibilitatea să îşi asigure nevoile sociale, să își dezvolte propriile capacitaţi și
competenţe pentru a se integra social. Accesul la beneficii şi servicii sociale reprezintă
un mijloc de întărire a coeziunii sociale și de reducere a excluderii sociale.
Gradul de civilizaţie și dezvoltare a unei societăți se măsoară în mod determinant şi
prin sistemul de asistență și protecţie socială existent în societatea respectivă, prin
măsura în care mecanismele de redistribuire a veniturilor şi sistemul serviciilor sociale
reuşesc să asigure un nivel de trai acceptabil și șanse egale de participare la viața socială
pentru toți cetăţenii.
Excluziunea socială este procesul cu efecte sociale negative, datorită paralizării
capacitaţilor de redresare. Sărăcia extremă generează, prin permanentizare și
reproducere la nivelul tinerei generaţii, excluziune socială greu reversibilă. Grupurile cu
risc ridicat de excluziune socială sunt: copiii și tinerii care părăsesc centrele de
plasament, familiile dezorganizate, persoanele vârstnice, persoanele cu dizabilități fără
susținători legali și cu un grad mare de dependenţă socio-economico-medicală, victimele
violenţei î în familie, persoanele fără adăpost, persoanele cu diferite adicţii, respectiv
consum de alcool, droguri, alte substanţe toxice, victimele traficului de persoane,
persoanele private de libertate.
Adoptarea Legii nr. 292/2011 a asistenţei sociale creează cadrul legal și instituţional
care definesc reforma în domeniu, astfel:
[] Principiile, valorile şi regulile generale reglementate de aceasta conturează
sistemul naţional de asistență socială cu cele două componente majore respectiv
sistemul de beneficii de asistență socială și sistemul de servicii sociale;
[] Beneficiile sociale au impact direct asupra beneficiarilor, beneficiile
reprezentând sume acordate lunar persoanelor îndreptăţite şi care vizează combaterea
riscului de sărăcie (ajutorul social) sau susținerea familiilor cu copii (alocaţia de stat
pentru copii, alocația pentru susținerea familiilor, îndemnizaţia pentru creşterea
copilului). Beneficiile de asistenţă socială se stabilesc în raport cu indicatorul social de
referinţă prin aplicarea unui indice social de inserție;
. Serviciile sociale reprezintă activitatea sau ansamblul de activităţi realizate
pentru a răspunde nevoilor sociale, precum și celor speciale, individuale familiale sau de
grup, în vederea depăşirii situaţiilor de dificultate, prevenirii şi combaterii riscului de
Strategia de dezvoltare a serviciilor sociale Ia nivelul comunei Giuvărăști
2023-2030
excluziune socială, promovării incluziunii sociale şi creşterii calităţii vieţii. Serviciile
sociale sunt servicii de interes general şi se organizează în forme/structuri diverse, în
funcţie de specificul activităţii/activităților derulate și de nevoile particulare ale
fiecărei categorii de beneficiari. Conform prevederilor Legii nr. 292/2011, pentru
asigurarea aplicării politicilor sociale în domeniul protecţiei copilului, familiei,
persoanelor vârstnice, persoanelor cu dizabilități, precum şi altor persoane, grupuri sau
comunități aflate în nevoie socială, autoritățile administraţiei publice locale au atribuții
privind administrarea şi acordarea beneficiilor de asistenţă socială și a serviciilor sociale.
Conform H.G. 797/2017 privind Regulamentul de organizare și funcţionare al
compartimentului de asistenţă socială organizat la nivelul comunelor, compartimentul
de Asistență Socială îndeplineşte, în principal, următoarele funcţii:
a) de realizare a diagnozei sociale la nivelul comunei, prin evaluarea nevoilor sociale ale
comunităţii, realizarea de sondaje și anchete sociale, valorificarea potenţialului
comunității în vederea prevenirii şi depistării precoce a situaţiilor de neglijare, abuz,
abandon, violenţă, a cazurilor de risc de excluziune socială, etc;
b) de coordonare a măsurilor de prevenire şi combatere a situaţiilor de marginalizare şi
excludere socială în c
[...]
Text extras automat din documentul oficial; în caz de diferențe, documentul original prevalează.