HCL 61/2018 Gherla adoptată

ROMANIA JUDETUL CLUJ MUNICIPIUL GHERLA CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI GHERLA HOTĂRÂREA NR. 61/ 26.07.2018 PRIVIND APROBAREA INDICATORILOR TEHNICO-ECONOMICI PENTRU PROIECTUL „IMBUNATATIREA CALITATII VIETII POPULATIEI MUNICIPIULUI GHERLA PRIN DEZVOLTAREA SERVICIILOR CULTURALE SI REDUCEREA INFRACTIONALITATII” Consiliul Local al Municipiului Gherla, întrunit în şedinţa ordinara de lucru; Luând în dezbartere proiectul de hotărăre privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici pentru proiectul ,,Îmbunataţirea calității vieții populației Municipiului Gherla prin dezvoltarea serviciilor culturale și reducerea infracționalităţii-proiect din inițiativa autorității executive Luând în considerare referatul de specialitate nr. 10388 din 23.07.2018 intocmit de Direcția de Urbanism și Amenajarea Teritoriului din cadrul Primariei Municipiului Gherla, privind aprobarea indicatorilor tehnico-economiciai proiectului „IMBUNATATIREA CALITATII VIETII POPULATIEI MUNICIPIULUI GHERLA PRIN DEZVOLTAREA SERVICIILOR CULTURALE SI REDUCEREA INFRACTIONALITATII”, propus spre finanţare in cadrul Programului Operational Regional 2014 - 2020, Axa prioritară 13: Sprijinirea regenerării orașelor mici și mijlocii, Prioritatea de investiţii 9b: Oferirea de sprijin pentru revitalizarea fizică, economică și socială a comunităților defavorizate din regiunile urbane și rurale, Obiectivul specific 13.1: îmbunătăţirea calităţii vieţii populaţiei în orașele mici și mijlocii din România, Văzând avizele favorabile ale comisiilor de specialitate ale Consiliului Local , Constatand indeplinirea prevederilor art. 44, alin. 1 din Legea nr. 215/2001 privind administratia publica locala, republicata, In temeiul prevederilor art. 36, alin. (4), lit. d şi e, alin (6), lit. a, pct. 10 şi 11, art. 45, alin. (1) şi ale art. 115, alin (1), lit. b din Legea 215/2001 privind administratia publica locala, republicata, HOTĂRĂȘTE ART 1. Se aprobă proiectul „IMBUNATATIREA CALITATII VIETII POPULATIEI MUNICIPIULUI GHERLA PRIN DEZVOLTAREA SERVICIILOR CULTURALE SI REDUCEREA INFRACTIONALITATII” în vederea finanţării acestuia în cadrul Programului Operaţional Regional 2014-2020, Axa prioritară 13: Sprijinirea regenerării orașelor mici și mijlocii, Prioritatea de investiţii 9b: Oferirea de sprijin pentru revitalizarea fizică, economică și socială a comunităților defavorizate din regiunile urbane și rurale, Obiectivul specific 13.1: Îmbunătăţirea calității vieții populaţiei în orașele mici și mijlocii din România, nr. apelului de proiecte POR/2018/13/13.1/1/7 REGIUNI (Cod nr. POR/381/13). ART 2. Se aprobă documentația tehnică - faza DALI (Documentaţie de Avizare a Lucrărilor de Intervenţii), actualizată la data prezentei HCL, la obiectivul investiţional „RESTAURAREA ȘI VALORIFICAREA PATRIMONIULUI CULTURAL AL MUNICIPIULUI GHERLA - IMOBLUL SITUAT PE STR. 1 DECEMBRIE 1918, NR. 16, CASA LASZLOFFY”, aşa cum este descrisă în Anexa 1 la HCL. ART 3. Se aprobă indicatorii tehnico-economici aferenți componentei investiționale „RESTAURAREA ȘI VALORIFICAREA PATRIMONIULUI CULTURAL AL MUNICIPIULUI GHERLA - IMOBLUL SITUAT PE STR. 1 DECEMBRIE 1918, NR. 16, CASA LASZLOFFY”,aşa cum sunt prevăzuţi în Anexa 2 la HCL. ART 4. Se aprobă documentația tehnică - faza SF (Studiu de fezabilitate), actualizată la data prezentei HCL, la obiectivul investiţional „SISTEM DE SUPRAVEGHERE VIDEO IN MUNICIPIUL GHERLA, JUD. CLUJ”, aşa cum este descrisă în Anexa 3 la HCL. ART 5. Se aprobă indicatorii tehnico-economici aferenți componentei investiționale „SISTEM DE SUPRAVEGHERE VIDEO IN MUNICIPIUL GHERLA, JUD. CLUJ”,așa cum sunt prevăzuţi în Anexa 4 la HCL. ART 6. Cu ducerea la indeplinire a prevederilor prezentei se incredinteaza Primarul Municipiului Gherla, urmand toate procedurile prevazute de lege. PREŞEDINTE DE ŞEDINŢĂ PĂCURAR RAMONA ALINA Nr. consilieri 19. CONTRASEMNEAZĂ Prezenţi 17 SECRETAR Nr.voturi „ Pentru ” 17 Rotar Mihai Anexa 1 la HCL nr. 61/ 26.07.2018 PROIECTUL RESTAURAREA ŞI VALORIFICAREA PATRIMONIULUI CULTURAL AL MUNICIPIULUI GHERLA - IMOBILUL SITUAT PE STR. 1 DECEMBRIE 1918, NR. 16, CASA LASZLOFFY -extras din Documentaţia de avizare a lucrărilor de intervenţii - Cap.2. Descrierea investiţiei Investiţia are ca scop restaurarea și valorificarea casei Laszloffy din municipiul Gherla , una dintre cele mai frumoase casa de locuit cu etaj, construita în secolul al XVII-lea, reprezentativ pentru stilul baroc civil din Transilvania. Valorificarea acestui monument istoric din clasa B constă în realizarea unui Centru cultural ce va constitui un spatiu in care, in contextul elementelor de istorie comuna expuse, se vor organiza periodic, conform unui program public, programe culturale si educative pe teme de interes pentru grupurile defavorizate din Municipiul Gherla (copii lipsiți de grija părintească sau care trăiesc în sărăcie, persoanele sărace (şomeri, persoane cu venituri reduse etc.), vârstnici singuri sau cei aflați în situație de dependenţă sau cei care trăiesc în sărăcie, populaţie roma, persoane cu dizabilităţi, victimele violenţei în familie etc.). Conform temei de proiectare în clădirile reabilitată va funcționa ”Centrul Muzeal de Istorie Gherla” intituţie în cadrul Muzeului de Istorie Gherla, cu următoarele funcțiuni: Clădirea principală: muzeu, depozit muzeu; săli de expozitii, vernisaje; administraţie, atelier de restaurare, concerte (de camera ) simpozioane; birou administratie, grupuri sanitare. Clădirea anexa: săli de expoziţii, sală pentru conferințe, dezbateri, concerte, grupuri sanitare, spatii tehnice. Pentru toate functiunile se prevăd dotările aferente programelor specifice. În curtea imobilului se vor amenaja spații verzi și spaţii pavate pentru expoziţii și evenimente culturale în aer liber. Realizarea complexului cultural contribuie la creșterea potențialului turistic al municipiul Gherla, localitate cunoscută fiind unicul oraș din Transilvania, construit după plan urbanistic în secolul al XVIII-lea, a cărei dezvoltare coincide cu răspândirea stilul baroc în arhitectură, fiind denumit "orașul baroc”. Scurt istoric al obiectivului de investiție Conform Studiului de istoriaartei, familia Lâszloffy esteprintre cele mai importante familii armene din Gherla, membrii acesteia ocupând funcții importante în administrarea orașului, fiind de asemenea patroni ai bisericii franciscane.Presupusul comanditar al casei a fostLâszloffy Deodat, care primește titlu de nobil în 1758, fiind numit „locuitor şi cetățean gherlean”. Casa Lâszloffy este datată în Lista Monumentelor istorice cu anul 1747, un ancadrament de piatră de pe faţada Nord poartă inscriptia 1744. Conform istoricului de artă casa se construieşte în deceniul al cincilea al secolului XVIII-lea, având elemente specificerenașterii târziila interior, "însă consrucţiile sunt continuate în deceniile ce urmează, cu o schimbare a stilului arhitectural” adică în stil baroc (decoratiile fațadei principale, inclusiv poarta). ”Istoricul de artă Nicolae Sabău indică termenul de post 1760 pentru decorația fațadei, iar Margit B. Nagy, care atribuie busturile sculptorului Anton Schuchbauer, menţionează că acesta lucra la biserica armeană şi casa Lăszloffy din Gherla în jurul anului 1765.” În 1862, când este reinființat gimnaziul armeano-catolic casa se află în proprietatea orașului, pentru gimnaziu se atribuie această casă, unde deja funționează școala elementară, probabil în clădirea anexă. Turnul adosat la latura vestică a clădirii este construit în această perioada. În 1905 gimnaziul cedează o sală pentru Muzeul Armean care a fost proaspăt înfiinţat, "fiind prima instituţie de acest gen din Transilvania, a funcţionat cu întreruperi până în anul 1945.” După 1945 casa este folosită pentru școală profesională, pe urmă ca sediul Comitetului orăşenesc al U.T.M, înclădirea anexă au fost diverse unități de producție. După 2000 a fost închiriat la diverse firme, ultimii chiriași fiind o fabrică de sticlărie menaj în clădirea anexă și un bar-pub. În prezent clădirea este în stare avansată de degradare. 2.1. Situația existentă a obiectivului de investiții Amplasamentulobiectivului investiţiei se află în centrul istoric al municipiului Gherla, pe una dintre străzile principale ale locaţității, la cca. 100 m de piața centrală, care este dominată de catedrala armeano-catolică, clădirea barocă, momunet istoric de interes național. Parcela de la nr. 16 face parte din aliniamentul vestic al străzii 1 Decembrie 1918, parcela fiind alungită cu mult spre vest. Este o parcelă istorică configurată la inființarea orașului, cu lățime de 18.86 m cu lugime de 109.83 m. Terenul are urmatoarele vecinatati la est-strada 1 Decembrie 1918 , la vest sediul S.A.D.P, la sud si la nord - proprietati private . Regimul juridic Terenul pe care se afla constructia are o suprafata de 2065,00 mp si este proprietatea beneficiarului, conform CF 51616, fiind situat in intravilanul municipiului Gherla . Mentionam faptul ca terenul este liber de orice sarcini si servituti si nu face obiectul nici unui litigiu sau cereri de reconstituire a dreptului de proprietate. Ocuparea parcelei cu construcții Pe acest teren se află două corpuri de clădiri legate cu un corp de legătură, prima fiind fosta casă de locuit cu turnul adosat, denumit Corpul A principal, iar cea de-a doua fosta anexă gospodărească, respectiv, clădire dreptunghiulară alungită, pe limitei de nord a parcelei, denumit în continuoare Corpul B anexa. Bilanţul parcelei în situația existentă S teren = 2.065,00 mp Supraf.construita existenta = 694,00 mp Supraf.construită-desfășurată = 965 mp Supraf.desfasurata existenta = 1145 mp POT existent =(Sc/S teren)*100 = 33,60 % CUT existent = Sd/S teren = 0,55 Suprafeţele construcţiilor și indicii urbanistic nu se modifică in urma intervenţilor propuse. Topografia terenului Terenul prezintă o cădere lină (3%) de la stradă spre fundul parcelei. Datorită lungimii parcelei acesta produce diferențe de nivel semnificativa la construcții: colțul sud-vestic al corpului A est mai jos cu 80 de cm, iar al copului B cu 2,05 m. Cota +0,00 al construcţiei este nivelul de călcare din holul de acces în corpul principal și care corespunde cu nivelul de călcare al trotuarului din fața casei. Climă şi fenomene naturale -temperaturaexterioaraconventionalapentruperioada de iarna:-15*C (zona II) -temperaturaexterioaraconventionalapentruperioada de vara: +25*C (zonall) -zona de temperaturaaerului:IX -zona de umiditate a aerului:XIV -zonaeoliana: IV-vânt normal 4m/s -zonaintensitatiimaximesisimultaneitatiiploilorsivântului: II -zona de vântmedii ale maximelor: IV -2m/s -zonapluvionalamedie ale maximelori:il -1,5 mm/min -intensitatea maxima absoluta a ploii: -5,10 mm/min -viteza maxima a vântului cu ploaie: -16 m/s - presiunea de referință a vântului: gref =0,4 KPa - conform CR 1-1-4/2012 - valoarecaracteristică a încărcării din zăpadăpe sol 1,5kN/mp - conform CR 1-1-3/2012 - adâncimea de îngheț este - 0,90m față de cota terenului amenajat, conform STAS 6054/1977. Geologie și seismicitate Conform studiului geotehnic statificatia terenului pe amplasament este: - 0,00 - 0,30/1,50 m, umplutură din pământ cu aluviuni de râu și piatră spartă şi cu 20 cm sol vegetal la suprafață; - 0,30/1,50 - 1,70 m, argilă maronie cu alternanţe cenușii; - 1,70 - 2,00 m, argilă maronie nisipoasă; - 2,00 - 3,00 m, nisip. Conform normativului P100/1-2013 sunt: zona seismică de calcul ag = 0.10g, perioada de colț TC(sec)= 0.7s, corespunzând gradului 6 al intensității cutremurelor, scara MSK (SR - 11100-93). Descrierea construcţiei Corpul A Corpul principaleste amplasat pe limitele est și nord a parcelei, ocupând 13.92 m din frontul stradal, fiind completat cu o poartă zidită de 4.93 m. Lungimea construcției este 19,94 m cu acces din curte în axul central, după un rizalit de 8 m al laturii sud. Clădirea are un plan compact cu hol central, între axele B și C, și câte două camere pe o parte și cealaltă, între axele A și B, respectiv C și D. Casa se desfășoară pe două etaje și subsol parțial. Legătura la etaj asigură o scară în două rampe cu trepte balansate amplasat la extremitatea nordică al holului central. Accesul la subsol este asigurat din exterior, pe latura vestică a contrucției. Eundaţiile_sunt continue si sunt realizate din piatra de cariera cu liant de var si nisip, ele au latimea de 100 cm, adâncimea de fundare este de 2,40 de la cota terenului natural, iar in zona cu subsol, la 70 cm de la pardoseala subsolului . Subsolul este prezent numai sub latura vestica a clădirii si a holului principal, acesta are un sistem structural alcătuit din zidărie mixtă de 90 cm grosime și bolti de cărămidă cilindrice, cu naștere aprope de pardoseală și coamă la 2 m, având penetraţii în dreptul golurilor.Sunt trei goluri de aerisire spre curte pe latura sudica și două gouri de aerisire spre nord, parțial înfundate spre parcela vecină. Golul de acces este marcat de un ancadrament simplu profilat din piatră, încheiat în arc în plin centru, închis la fața peretelui cu o ușă din lemn în două canate, cu feronerie aplicată. La nivelul subsolului se coboară cu cinci trepte, parțial în grosimea zidăriei. Subsolul este tencuit integral cu tencuială groasă pe bază de ciment, pardoseala este din cărămidă plină așezată pe față. Parterul este alcătuit din patru încăperi grupate câte două, în mijloc având holul central cu scara în două rampe, cu trepte balansate. Peretii sunt din zidarie de caramida plina, cu grosime de 80 cm. Încăperile de la strada și holul sunt boltite, iar la celelalte bolta a fost înlocuită cu un planseu din beton armat cu grinzi. Una dintre aceste încăperi s-a impărtit in doua cu un perete despărțitor. La intersecția zidurilor transversale, de delimitare a holului cu zidul despărțitor ale camerelor sunt două coșuri de fum, câte una fiecare camera, avînd ușă de curăţire spre hol cu ancadrament din piatră. Golul de acces în hol are un ancadrament din piatră în stil baroc, iar cele două goluri de uși din hol spre vest au ancadramente din piatră specific renașterii târzii. Ușile de vis a vis sunt uși din lemn pe căptuseală cât lățimea zidului, una de factură barocă, alta una mai modernă. Ferestrele sunt din lemn, duble, realizate în diferite etape. Există o singură fereastră care păstrează tocul tâmlăriei din baroc, este fereastra din holul central, la care geamul a fost montat direct în toc. La bolțile cilindrice - holul central și camera nord-estică, penetraţiile sunt accestuale cu profile simple din tencuială, la camera sud-estică cu boltă cu muchii intrânde, sunt două rănduri de profile tip cornișă profilate, din care cel de jos nu este originară. Conform cercetării de parament, exsită cel puţin două rănduri de tencuieli și mai multe rânduri de zugrăveli. Urme de structura s-au găsit la mijlocul bolții din camera nord-est, urme de zugrăvelui decorative pe pereți în camera nord est și nord-vest. Cercetarea de parament a dezvelit o nisă înzidită între ferestrele sudice din camera sud-est, o nișă pentru sobă, în același încăpere, două nișe înzidite în peretele despărțitor ale camerelor etice. În holul central pe peretele care delimitează scara de hol este o structura reprezentând Maica Domnului cu pruncul. Pardoselile sunt variate de la încăperela alta, există ciment sclivisit, mozaic, gresie, și parchet. Datorită amenajărilor ulterioare pereţii sunt acoperiți cu lambriu din lemn, vopsitorii în ulei, respectiv placaj din polistiren. La etajse accede printr-o scara balansata din piatra , avand o balustrada cu mănă curentă din piatră și baluștrii, de factură barocă. La nivelul parterului scara este despărțită de hol cu un grilaj metalic din secolul al XIX-lea. La etaj balustra este întreruptă, s-a construit un planseu din lemn peste prima rampă, cu balustradă din lemn, imitând stângaci baluștrii din piatră. Etajul păstrează configuratia parterului, cu holul central și câte două camere laterale, inclusiv coșurile cu fum cu uși de vizitare, cu ancadrament din piatră. Zidurile din cărămidă au grosime de 80 cm, respectiv 60 și 35 cm cele care despart camerele. Între camerele vestice există un gol de ușă înzidită, iar la cele estice s-a practicat o deschidere largă de 4,60 m, unind cele două spații. Studiul de parament a dezvelit câte două ferestre înzidite situate în peretele sudic al camerelor sudice, corespunzătoare celor de la parter. La extrermitatea nord holul dispune de o fereastră, obturata cu un placaj in interior și la exterior. Această fereastră are un ancadrament de piatră renascentist, data cu anul 1744. La extremitatea sudică este un glassvand modern din lemn, care se deschide pe balconul susținut de trei console de piatră peste ușa de acces. Placa balconului este executată din beton armat și înlocuiește balconul de odinioară din plăci de piatră, mai îngustă și cu plan curbat, cum apare pe o fotografie de arhivă (vezi studiul de istoria artei). Balconul inițial avea balustradă din piatră, similar scării din interior. În prezent balustrada este din bare și platbenzi de olțel curbate, vopsite negru. Ușile camerelor sunt executate din lemn, pe căptușeală lată, cu frizuri și tăblii, unele par a fi originale. Tamplariile ferestrelor sunt din lemn, duble, cu supralumină, execuate în diferite etape. Pardoseala din camere este parchet iar în hol ciment. Pereţii au mai multe straturi de tencuială. Sondajele stratigrafice arată existența unor picturi decoratice istorice , iar în hol urma unei profil de cornișă profilată la 14 cm de la tavan. Planseul peste etaj este realizat in sistemul grinda langa grinda, executat din lemn de rășinoase. Peste planseul din lemn a fost un sistem de termoizolatie alcatuit din caramida si pamant. Șarpanta este execuată din molid de calitate bună. Este o structură eclectică alcătuită din ferme principale și secundare, în trei ape, pe latura Vest terminat în calcan zidit din cărămidă. Șarpanta a fost tratată cu var pentru protecție contra incendiilor. Coșurile de fum sunt din cărămidă plină, la exterior au fost tencuite. Invelitoarea_este din tigla tip solzi cu șorturi din tablă zincată. Pentru aerisire sunt montate lucarne conice din tablă zincată. Jgheaburile și burlanele sunt din tablă zincată. Burlanele se vor devarsă liber pe teren. La fatada principala sunt prezente ancadramente si decoratiuni de piatra de mare valoare, iar poarta construită în continuareafrontului are multiple elemente arhitectonice si sculpturi din piatra. Ferestrele spre strada principală, două la parter și două la etaj, au ancadramente din piatră bogat ornamentate, cu antablament cu decor în lasă, cornișă profilată dublu curbată, solbanc profilat. Sunt cele mai frumoase ancadramente baroce din localitate. Ferestrele de la parter sunt protejate cu un grilaj din fier forjat impletit. Pe latura sud există ferestre doar la parter. Aceștia dispun de chenare din piatră simplu profilate, cu solbanc. Gratiile de protecție sunt amplasate în planul median al tâmplăriei. Fațada vestică și cea nordică sunt simple, cu ferestre fără ancadramente, exceptând fereastra de la etajul holului. Poarta carosabilă este o construcție din cărămidă, care încadrează ancadramentul din piatră a porții, cu deschidere de 3.16 m încheiat în arc cu cheie la 4.28 m. Poarta este flancată de doi plilatri dublaţi de câte o coloană pe piedestal, cu fusul canelurat, având capiteluri ionice. Antablamentul zidit este decorat cu muluri și basorelief din piatră, în centru cu blayonul familiei flancat de doi îngeri cu instrumente de suflat. Cornişa profilată a porţii este încoronată cu trei busturi, din care două reprezintă figuri orientale, care în literatura de specialitate sunt atribuite sculptorului Anton Schuchbauer. Poarta propiu zisă este o intervenţie modernă, executată din profile de oțel. Poarta inițială, care apare pe fotografii de epocă era din lemn din cadru și scănduri orizontale. Acest tip de poartă s-a păstrat la mai multe case din Gherla. Turnul_adosat cladirii in partea vestica are acces numai din [...]