HCL 59/2021 Gherla adoptată

ROMÂNIA JUDEŢUL CLUJ MUNICIPIUL GHERLA CONSILIUL LOCAL HOTĂRÂREA NR. 39/24.06.2021 privind aprobarea „Planului de analiză şi acoperire a riscurilor, a Municipiului Gherla Luând în dezbatere proiectul de hotărâre, iniţiat de Primarul Municipiului Gherla, privind aprobarea Planului de analiză si acoperire a riscurilor a Municipiului Gherla; Examinând referatul de aprobare nr. 8868/16.06.2021 al Primarului Municipiului Gherla şi raportul de specialitate al Șefului Serviciului Voluntar pentru Situaţii de Urgenţă nr. 8869/16.06.2021; Văzând avizul favorabil al Comisiei Juridice din cadrul Consiliului Local Gherla; În temeiul dispoziţiilor art. 129 alin. (2) lit. d) şi alin. (7) lit. g), precum şi ale art. 196 alin. (1) lit. a), din O.U.G. nr. 57/2019, privind Codul Administrativ; În conformitate cu prevederile art. 4, alin.l şi 4 din Legea nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor; Ținând seama de dispoziţiile Ordinului Ministrului Administraţiei şi Internelor nr. 132/2007 pentru aprobarea „Metodologiei de elaborare a Planului de analiză si acoperire a riscurilor şi a Structurii cadru a Planului de analiză si acoperire a riscurilor; Consiliul Local al Municipiului Gherla, întrunit în şedinţă publică ordinară de lucru, adoptă prezenta : HOTĂRÂRE: Art.l Se aprobă Planul de analiză si acoperire a riscurilor din Municipiul Gherla, conform anexei, care face parte integrată din prezenta hotărâre. Art.2 Planul de analiză si acoperire a riscurilor din Municipiul Gherla şi Hotărârea Consiliului Local de aprobare a acestuia se comunică Instituţiei Prefectului Jud. Cluj şi se înaintează, Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Avram Iancu,, al Jud. CLUJ. Art.3 Cu ducerea la îndeplinire a prevederilor prezentei hotărâri se încredinţează Serviciul Voluntar pentru Situaţii de Urgenţă. PREȘEDINTE DE ȘEDINȚĂ M.M.-D. Nr. consilieri 19 CONTRASEMNEAZĂ Nr. consilieri Prezenţi 18 SECRETAR GENERAL UAT Nr. voturi Pentru 18 R.M. 1 ANEXĂ LA HCL NR. 59/24.06.2021 ROMANIA JUDETUL CLUJ PRIMARIA MUNICIPIULUI GHERLA AVIZAT Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Avram Iancu” al județului Cluj APROB Inspector Șef PREȘEDINTELE COMITETULUI LOCAL General de brigadă PENTRU SITUAȚII DE URGENŢĂ PRIMARUL MUNICIPIULUI GHERLA PLAN DE ANALIZA SI ACOPERIRE A RISCURILOR AL MUNICIPIULUI GHERLA Întocmit : Şef S.V.S.U. CAPITOLUL 1. DISPOZITII GENERALE Sectiunea 1.Definitie,scop,obiective Definitie: Planul de analiza si acoperire a riscurilor din municipiul Gherla,denumit in continuare P.A.A.R.,reprezinta documentul care cuprinde riscurile potentiale la nuivel municipiu,masurile,actiunile si resursele necesare pentru managementul riscurilor respective. Scop:Scopul P.A.A.R. este acela de a permite autoritatii locale si celorlalti factori de decizie,sa faca alegerile cele mai bune posibile,referitoare la prevenirea riscurilor,prin: - cunoasterea amplasarii si dimensionarii institutiilor publice si operatorilor economici de pe teritoriul municipiului Gherla; - stabilirea conceptiei si elaborarea planurilor de interventie in situatii de urgenta; - alocarea resurselor (fortelor si mijloacelor) necesare. Obiectivele _P.A.A.R.:Sunt crearea unui cadru unitar de actiune pentru prevenirea si managementul riscurilor generatoare de situatii de urgenta,prin: - cunoasterea amplasarii si dimensionarii institutiilor publice si operatorilor economici de pe teritoriul municipiului Gherla; - stabilirea conceptiei si elaborarea planurilor de interventie in situatii de urgenta; - alocarea resurselor (fortelor si mijloacelor) necesare. Sectiunea a 2-a.Responsabilitati privind analiza si acoperirea riscurilor Responsabilitatile privind analiza si acoperirea riscurilor revin autoritatii publice locale care,potrivit legii,au atributii ori asigura functii de sprijin privind prevenirea si gestionarea situatiilor de urgenta la nivelul municipiului. Planul de analiza si acoperire a riscurilor se intocmeste de catre Comitetul local pentru situatii de urgenta si se aproba de catre Primar. Primarul va asigura conditiile necesare elaborarii Planului de analiza si acoperire a riscurilor,avand totodata obligatia stabilirii si alocarii resurselor necesare pentru punerea in aplicare a acestuia,potrivit legii. Planul de analiza si acoperire a riscurilor se intocmeste intr-un numar suficient de exemplare,din care unul va fi pus la dispozitia Inspectoratului judetean pentru situatii de urgenta Cluj. Personalul Inspectoratului judetean pentru situatii de urgenta Cluj „precum si cel al celorlalte forte destinate prevenirii si combaterii riscurilor generatoare de situatii de urgenta,are obligatia sa cunoasca in partile care il priveste continutul Planului de analiza si acoperire a riscurilor al municipiului Gherla si sa-l aplice corespunzator situatiilor de urgenta specifice. CAPITOLUL II. CARACTERISTICILE MUNICIPIULUI GHERLA Pe baza datelor cuprinse in Schema cu riscurile teritoriale din zona de competenta,aprobata de prefectul judetului Cluj,caracteristicile municipiului Gherla se prezinta astfel: Sectiunea 1.Amplasare geografica si relief. Municipiul Gherla se intinde pe o suprafata totala de 3628 ha (inclusiv cartierele Baita,Hasdate si Silivas). Vecinatati: - N — comuna Mintiul Gherlii; - E — comuna Fizesul Gherlii; - S — comuna Sic; - V — comuna Iclod. Municipiul Gherla este situat in Culoarul Somesului Mic,in lunca acestuia si pe versantii abrupturilor ce dasparte culoarul de Campia Transilvaniei,partial pe conul de dejectie al Vaii Fizesului.In apropierea acestuia se afla cea de-a doua ingustare a culoarului in sectorul Baita. Relieful zonei este tipic de culoar.Cea mai mare parte a municipiului este situata in lunca Somesului Mic,avand un relief plat cu o foarte mica inclinatie spre nord-est.Se observa foarte multe microforme de relief caracteristice luncilor raurilor.Spre sud-est exista o trecere sub forma unui glacis de acumulare spre versantul puternic erodat al dealului Gherlii.Lunca este larga de 2-3 km si terasele in numar de 6-7;in mare parte sunt deformate.A simetria luncii se datoreaza impingerii efectuate de catre afluentul de dreapta al raului Somesul Mic,si anume raul Fizes. Teritoriul municipiului Gherla se caracterizeaza din punct de vedere agricol prin existenta solurilor cernoziomice,soluri brune podzolite,aluviale,lacovisti,soluri erodate si excesiv erodate. Lunca Somesului este caracterizata de soluri cu proprietati agricole si fizico-chimice foarte bune.Meandrele si locurile mai joase sunt folosite ca faneata,fiind caracterizate de soluri umede de tipul lacovistelor.Vaile secundare sunt caracterizate de soluri aluvionale,folosite ca faneata slab productiva. Versantii sunt caracterizati de soluri erodate,sarace in suprafete nutritive si cu caracteristici agricole slabe.Se intalnesc frecvente eroziuni de adancime si de suprafata:ravene,rupturi si ogase,care micsoreaza suprafata arabila. Structura geologica a zonei este reprezentata printr-o succesiune de formatiuni sedimentare apartinand neogenului si cuaternarului.Depozitele neogene incep cu seria argilelor vargate inferioare cu o grosime de aprox. 1000 m.Urmeaza formatiunile eocenului:lentilele de gips,calcare neolitice,marne,argile cenusii si calcare ursiere.Peste acestea sunt asezate depozitele oligocene:marne.argile carbonoase,gresii nisipoase. In miocen sedimentarea Depresiunii Transilvaniei continua si sunt depuse noi sedimente burgigaliene „helvetiene, tortoniene si sarmatiene (nisipuri,argile, gresii, 4 pietrisuri,conglomerate,eflorescente de sare,marne si tufuri dacitice).Raspandire mare o au orizonturile de tufuri ( tuful de Dej si tuful de Ghiris). Depozitele sarmatiene incheie sedimentarea:marne,nisipuri cu intercalatii de tufuri.Cuaternarul este prezent prin depozite fluviale si de terase:nisipuri,pietrisuri cu intercalatii de argile etc. Sectiunea a 2-a.Caracteristici climatice. Din punct de vedere climatic,zona se incadreaza tipului moderat continental cu elemente excesive central nord transilvanean. Temperatura medie multianuala este de 8,4 *C,minimele lunare inregistrandu-se in ianuarie (- 4,8 *C)jiar maximele lunare inregistrandu-se in iulie (18,2 — 18,5 *C).Mersul temperaturii este unul normal cu o minima si maxima. Amplitudinea termica este de 23 — 25 *C.Maxima termica absoluta inregistrata a fost de 37,5 *Cyminima de — 32 *C.Prima zi cu inghet este 2 octombrie,ultima zi cu inghet 3 mai. Circulatia aerului este predominant vestica de unde in timpul iernii predomina invaziile de natura maritim polara sau maritim arctica.Mai ales iarna se inregistreaza invazii de aer foarte reci de origine scandinava sau siberiana,ducand la scaderi foarte rapide de temperatura,uneori depasind 10 — 15 *C / 24 h.In timpul verii,dinspre sud-vest au loc invazii de mase de aer cald din zona activitatii ciclonice nord mediteraniene.Cantitatile medii de precipitatii sunt in jur de 630 — 650 mm. In anii cu activitate ciclonica deosebit de frecventa si de intensa,cantitatile de precipitatii pot depasi 1000 mm.In anii deficitari,sumele anuale n-au depasit 400 mm. Cantitatea maxima lunara inregistrata a fost de 306 mm.In anumiti ani,de_ ex. 1943,au existat intervale de cate o luna si / sau mai mult fara precipitatii.Cantitatea maxima de precipitatii in 24 h a fost de 78,5 mm.Astfel de precipitatii,dar mai ales ploile torentiale exceptionale,cum_ar fi cea din_30.06.1933 „cand in decurs de o ora au cazut peste 55 mm precipitatii,pot favoriza aparitia inundatiilor pe torentii din jurul municipiului,dar si pe Valea Fizesului. Directia predominanta a vantului este cea dinspre nord-vest (16,2 %),nord si nord-est (10 — 11 %) si dinspre sud-vest (10 — 12 %).Calmul atmosferic se inregistreaza in peste 50 % de cazuri,mai ales in orele de dimineata cand pot depasi 70 — 75 % din cazuri.In timpul iernii se intalnesc frecvent inversiuni de temperatura ce pot persista pana la 62 — 64 ore,datorate invaziilor si strangerii aerului rece,ce trece peste Carpati dinspre Campia Rusa. Maximul de intensitate de frecventa a inversiunilor termice se inregistreaza in luna decembrie.Umiditatea relativa are valori de 75 % medie anuala.Gradul de acoperire cu nori este de 6 — 6,5.Frecventa zilelor cu cer senin este de 120 — 130 zile.Numarul anual de zile cu cantitati de precipitatii peste 0,1 mm este de 118 zile.Numarul anual de zile cu ninsoare este de 24.Stratul de zapada se mentine in medie 65 zile pe an. Nu au fost inregistrate fenomene meteorologice extreme (furtuni,tornade etc.). Sectiunea a 3 — a.Reteaua hidrografica. Raul principal (Somesul Mic) ce traverseaza municipiul Gherla din directia sud- vest,nord,nord-est,are o lunca bine dezvoltata si zone inundabile.Debitul mediu multianual 5 este de 24,4 mc/s.Regimul se incadreaza in cel de tip transilvanean,cu un debit ridicat primavara si vara,in timpul ploilor,cu averse de scurta sau de lunga durata si cu debite minime la sfarsitul verii,inceputul toamnei.Alimentarea din ploi si zapezi este de 64,77%,si la alimentare subterana de numai 20,35 %. Afluentul cel mai mare este Raul Fizes,care conflueaza cu Raul Somesu Mic la nord de municipiu,fiind inclus in grupa raurilor cu mineralizare ridicata. De asemenea,municipiul Gherla este in mare parte traversat de Canalul Morii,de provenienta antropica. In zona parcului se gaseste un lac artificial de agrement,in prezent neamenajat. Calitatea apelor de suprafata este foarte scazuta,atat datorita deversarilor din amonte (Cluj-Napoca),cat si de evacuarea apelor menajere si industriale din zona municipiului in sine. Cursurile de apa,mai sus mentionate,se caracterizeaza prin ape mari in lunile martie — aprilie (in principal),urmeaza apoi o serie de viituri in lunile mai si iunie,care au provocat dese inundatii,desigur cu o amploare diferita.Inundatiile maxime au fost cele semnalate in luna _mai_ 1970 „cand o parte din oras a fost inundat de apele revarsate ale Raului Somesul Mic si Canalul Morii,stabilindu-se ca nivel maxim al inundatiei (in zona de locuit denumita “Intre ape”),cota absoluta fiind de 252.35 m. In urma acestor calamitati ICPGA Bucuresti a intocmit proiectul de aparare a orasului impotriva inundatiilor,care a constat din indiguirea Raului Somesul Mic (malul drept) intre pod CF Hasdate si DN 1 C Gherla — Dej pe o lungime de 5,8 km,apoi dig de aparare Valea Fizesului (mal stang) pe o lungime de 2,43 km si regularizarea Canalului Morii,lucrari care au fost executate si finalizate,orasul (intravilanul sau) nemaifiind afectat de inundatii. Sectiunea a 4 — a. Populatie - numarul populatiei : 22.628., - din care femei : 11.694. - barbati : 10.934 - densitatea populatiei : 53 loc./km 2. Populatia municipiului are o densitate mai mare in partea centrala;iar in cartierele Baita,Hasdate si Silivas o densitate mica. Sectiunea a 5 — a.Căi de transport Teritoriul administrativ al municipiului Gherla este traversat de drumul national european DN 1 C — E 576 dinspre sud-vest spre nord,din directia Cluj-Napoca spre municipiul Dej.Totodata,adiacent drumului nationalse afla si cartierul Baita in partea nord-estica a teritoriului administrativ.Drumul national traverseaza pe 6,75 km teritoriul municipiului. Din cauza profilului ingust (doar doua fire de circulatie) a drumului national,traversarea municipiului (mai ales a circulatiei de tranzit) este ingreunata si lenta. Drumul DC 172 (drumul roman ) scoate circulatia de tranzit din zona centrala a municipiului,astfel traversarea teritoriului administrativ al municipiului se scurtaează la jumatate si totodata se diminuează si traficul pe cele doua poduri existente peste Raul Somesul Mic. 6 Din drumul national in partea nord-estica a municipiului porneste drumul judetean DJ 172 F spre resedinta de comuna Mintiul Gherlii,iar in partea estica a municipiului porneste drumul judetean DJ 109 C spre resedinta de comuna Fizesul Gherlii. In partea sudica a municipiului,din drumul national se ramifica drumul comunal DC 37,care traversand cartierul Hasdate ajunge pana in cartierul Silivas.Inainte de intrarea in municipiu a drumului national,se ramifica drumul comunal DC 172 care leaga Baile Baita cu localitatea Bunesti.ajungand inapoi la drumul national (practic traseul drumului roman). Calea ferata normala dubla electrificata,traverseaza municipiul (inclusiv intravilanul municipiului Gherla) de la sud-vest spre nord (de la Apahida spre Dej). Sectiunea a 6 — a.Dezvoltare economica In partea sudica a municipiului s-a dezvoltat zona industriala si de depozitare,intr-un cadru organizat (inca inainte de decembrie 1989),majoritatea obiectivelor industriale si de depozitare fiind amplasate pe niste terenuri de slaba productivitate. In intravilanul existent mai sunt dispersate cateva obiective economice,majoritatea lor fiind in vecinatatea zonei de locuit. In prezent pe platforma industriala isi desfasoara activitatea principalele unitati economice: - SC “Sortilemn” SA (fabrica de mobila); SC “Beker România” SA (fabrica de placi aglomerate); SC “C. H.Industrie ” SA (fabrica de umeraşe); SOCOM “Meseriasul” (eroitorie,confectii incaltaminte,prestari servicii); SC “Someg” SA (confectii metalice); SC “Agropan” SRL (produse de panificatie); - SC “Mariflor” SRL (produse din carne si preparate din carne). In privinta productiei agricole profilul de productie este bazat pe carne,lapte,legume (teritoriul administrativ al municipiului Gherla fiind intr-un loc foarte avantajos-lunca raului Somesul Mic). Pentru sporirea productiei agricole (la suprafata de 1088 ha teren arabil) este necesar realizarea unor lucrari de combatere a eroziunii solului pe suprafetele afectate,a caror fertilitate scade continuu,existand pericolul transformarii acestora in terenuri neproductive.De asemenea.se impune intretinerea in stare buna a digurilor de aparare contra inundatiilor si propunere de regularizare si indiguire a raului Somesul Mic in amonte de municipiul Gherla,care ar scoate de sub baltire suprafetele de terenuri din zona cartierului Hasdate. Pentru obtinerea unei productii animaliere (bovine,ovine) corespunzatoare este necesar exploatarea rationala a pasunilor (1045 ha). Pe teritoriul municipiului Gherla sunt 1257 firme,din care : - PF AF =457; - SNC =29; - SRL =753; - SA = 10; - RA = 3; - ONG = 2; - SC 3, 7 De asemenea,municipiul Gherla dispune de o zona apreciabila de recreere,odihna,agrement si tratament,astfel: - Pare orasenesc (si popicarie,vestiare) = 13,50 ha; - Baza sportiva (terenuri de fotbal,bazin de inot,pista aerodinamism)=9,85 ha; - Complex “Baile Baita” , tratament, ( în renovare) = 2,30 ha. Resurse naturale. Dintre resursele minerale existente in zona pot fi enumerate: gresiile (folosite in industria materialelor de constructie).tufuri dacitice,argilele si marne argiloase (folosite in scopuri industriale).Sarea.care exista pe aliniamentul Cojocna-Ocna Dej.nu sunt exploatate in prezent. Din alte tipuri de resurse amintim: apele freatice captate,care,din cauza calitatii foarte slabe vor fi folosite pentru alte utilitati.In zona Bailor Baita,namolurile si apele mineralizate sunt folosite in scopuri terapeutice. Sectiunea a 7 — a.Infrastructuri locale Municipiul Gherla are o zona de institutii publice corespunzatoare,care cuprinde: - constructii administrative si financiar-bancare: primaria - consiliul local; judecatoria si parchet,administraţia finanţelor publice;sediu politie;sediu Ocol silvic;BRD;RAIFFAISEN BANC;BCR;Banc-Post;Banca Transilvania; - constructii de invatamant:gradinite;scoli generale;scoala profesionala si licee; - constructii de cultura:casa de cultura;cinematograf;biblioteca municipala;clubul tineretului;clubul copiilor si muzeul de istorie; - constructii de sanatate:spitalul municipal;policlinica;spital de pediatrie;stomatologie;statia de salvare;dispensare uman;dispensar veterinar;crese;camin copil-camin prescolari;politia sanitara; - constructii cu destinatii speciale:penitenciar;statia de tratare a apei industriale; - constructii de cult :biserica armeano-catolica ;biserica ortodoxa ;biserica romano- catolica ;biserica greco-catolica ;biserica reformata ;biserica baptista ;biserica adventista ;biserica penticostala; - alte categorii de institutii publice :gara C.F.R. calatori ;autogara ;caminul de batrani;casa de copii scolari. Reteaua de utilitati. Alimentare cu apa. Municipiul Gherla dispune de un sistem centralizat de alimentare cu apa potabila si industriala. Apa potabila se aduce printr-o conducta de G 600 mm PREMO si otel,din Cluj- Napoca,respectiv captarea Gilau.Alimentarea consta din conducta de aductiune mai sus amintita,retele de distributie O 80 — G 400 mm,conducta de legatura la rezervorul de acumulare de 5000 mc si distributia G 600 si G 400 mm.Rezerva de apa de incendiu si compensare a consumului se asigura prin rezervorul amintit si cele doua rezervoare vechi de cate 750 me.Cartierele Baita si Hasdate sunt alimentate cu apa potabila din reteaua municipiului Gherla,iar cartierul Silivas foloseste ca apa potabila surse proprii (fantani). Apa industriala este asigurata prin captarea veche de suprafata,cu priza de captare si statie de pompare apa bruta,amplasata langa cartierul Hasdatejin amonte de municipiu.Debitul captat este de 64 1 / sec.Statia de tratare este amplasata pe versantul nordic al dealului de la Sic la o cota corespunzatoare.Sterilizarea apei se face intr-o statie de clorinare.De la statia de tratare,apa industriala ajunge la rezervoarele 2 x 300 mc si 8 rezervoarele de 300 si 500 mc.Distributia apei in municipiul Gherla se face intr-o singura zona de presiune. Alimentarea cu apă potabilă a municipiului Gherla, se asigura din sursa Gilău prin intermediul municipiului Cluj-Napoca. Apa tratata la Uzina de Apă Gilău este dirijata prin aducțiune spre consumatorii din Cluj Napoca, de unde prin intermediul unei conducte 3 600 mm din tuburi de beton precomprimat şi otel , ajunge în municipiul Gherla , aceasta aductiune avand lungimea de 42 km. Intrarea în municipiu se face în [...]