HCL 52/2023 Gherla adoptată

ROMÂNIA JUDEŢUL CLUJ MUNICIPIUL GHERLA CONSILIUL LOCAL HOTĂRÂREA NR. 52/29.05.2023 privind aprobarea actualizării Strategiei Integrate de Dezvoltare Urbană 2021-2027 a Municipiului Gherla Luând în dezbatere proiectul de hotărâre privind aprobarea actualizării Strategiei Integrate de Dezvoltare Urbană 2021-2027 a Municipiului Gherla, proiect din iniţiativa primarului, Examinând referatul cu nr. 6848/13.04.2023 al Primarului Municipiului Gherla, Ținând seama de raportul de specialitate nr. 6856/13.04.2023 întocmit de Direcţia de Urbanism şi Amenajarea Teritoriului din cadrul Primăriei Municipiului Gherla, Văzând avizul favorabil al Comisiei de Urbanism din cadrul Consiliului Local Gherla, În conformitate cu prevederile Strategiei Naţionale pentru Dezvoltarea Durabilă a României, aprobată prin HG nr.877/2018 şi Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă, În temeiul dispoziţiilor art. 129 alin. 2 lit. b, alin. 4, lit. e; art. 139 alin. 3 lit. d; art. 196 alin.l lit.a din OUG nr. 57/2019 privind Codul Administrativ, Consiliul Local al Municipiului Gherla, întrunit în şedinţă ordinară, adoptă prezenta: HOTĂRÂRE : Art.1 Se aprobă actualizarea Strategiei Integrate de Dezvoltare Urbană 2021-2027 a Municipiului Gherla, conform Anexei 1, care face parte integrată din prezenta hotărâre. Art.2 Prezenta hotărâre se comunică: - Instituţiei Prefectului — Judeţul Cluj; - Primarului Municipiului Gherla; - Direcţiei Economice; - Direcţiei de Urbanism și Amenajarea Teritoriului; - Biroului Management proiecte. PREȘEDINTE DE ȘEDINȚĂ BĂGĂCEAN VASILE Nr. consilieri 19 CONTRASEMNEAZĂ Nr. consilieri Prezenţi 18 SECRETAR GENERAL UAT Nr. voturi Pentru 18 ROTAR MIHAI STRATEGIA INTEGRATĂ DE DEZVOLTARE URBANĂ 2021 — 2027 A MUNICIPIULUI GHERLA DEZVOLTARE PENTRU VIITOR 4ă da Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană 2021 — 2027 a Municipiului Gherla CUPRINS: 1. CADRUL ELABORĂRII STRATEGIEI INTEGRATE DE DEZVOLTARE DURABILĂ .......... 5 1.1. Dezvoltare urbană în context european... enma nenea enma enma anee 5 1.2. Politica de coeziune şi dezvoltare regională pentru perioada de programare 2021-2027 ......... 7 1.3. Dezvoltarea urbană integrată în contextul tendinţelor internaţionale .............eeneeeneneeeeeee 10 1.4. Context naţional, regional şi local... nenea nenea nenea nenea ae 11 1.5. Contextul pandemiei mondiale cu COVID-19..........neneneneenene enma nenea anna 27 1.5.1. COVID-19 — Date generale... nenea eee eee nenea eee nene neneneneneneee aaa 27 1.5.2. Măsuri luate de Comisia Europeană în contextul pandemiei mondiale ...........e nenea 29 1.5.3. Finanţări europene şi guvernamentale pentru sprijinirea celor grav afectaţi de pandemia cu COVID-10... aaa enma anna anna anna ea 32 2. PROFILUL MUNICIPIULUI GHERLA... nenea nenea nenea nenea nenea aaa 36 2.1. Istorie... nenea anna anna anna anna anna 36 2.2. Aşezare geografică... nenea nenea nenea anna nenea anna nenea nenea nenea nenea 43 2.3. Climă, soluri, vegetaţie şi faună... enma nenea nenea anna nenea 44 2.4. Cultură şi tradiţii... neneenenenenenenenenena aaa nea 45 2.4.1. Obiective istorice-culturale ..........mn nenea nenea nenea nenea nenea anna nenea nenea 41 2.4.2. Resurse naturale... nenea anna anna 57 2.4.3. Obiective laice și ecleziastice ... 2.5. Demografie... neam aan aan aenaena 62 2.5.1. Tendinţe la nivelul numărului de locuitori... nenea amana 62 2.5.2. Distribuţia populaţiei pe sexe.... 2.6. Organizarea teritoriului... nenea nenea nenea anna 66 2.7. Spaţiul locativ... nenea eee enenenenenenenenena aaa nenea 68 2.8. Reţeaua de comunicaţii şi transport... enma nenea nenea nenea nenea TI 2.8.1. Infrastructura rutieră... anna anna anna TI $ A A Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană 2021 — 2027 a Municipiului Gherla 2.8.2. Infrastructura aeriană... anna anna anna 72 2.8.3. Infrastructura de apă şi canalizare... nenea nenea nenea nenea nenea nenea 73 2.8.4. Infrastructura de gaze naturale... 2.8.5. Infrastructura de energie electrică... nenea nenea nenea nenea nenea nenea 73 2.9. Economia nenea aaa aan nenea 74 2.10. Forţa de muncă şi șomajul ... 2.11. Sănătate... nenea nenea nenea anna anna anna 77 2.12. Educaţie nenea enma anna nenea nenea nenea nenea nenea nenea nenea nana 79 2.13. Turism... eee aaa enenenenenenenenenneaaaanae nana 85 2.13.1. Turism ECUMENIC... anna enma anna 86 2.13.2. Turismul balnear CuratiV ceea enma anna 86 2.13.3. ECOLUrI SM nn nenea enma anna enenena anemie 87 2.13.4. Turismul medical... 88 2.13.5. Turismul rural, traditional... nenea nenea nana nana nana nana enaaae 89 2.13.6. Evenimente cu potential turistic... nenea eee eee nene nenea neneneneeeaea eee 90 2.13.7. Structura de primire turistică... nenea nenenenenenenen aaa nene nenea nenea aaa 93 3. ANALIZA SWOT A MUNICIPIULUI GHERLA... nene nenea ceeace aaa 96 3.1. Analiza SWOT pentru Domeniul Strategic Infrastructură de Transport şi Tehnico-edilitară eee nenea en eneaeaeae eee neneneneneneneneneneneaeeaaeaeeenenenenenenenenenenenaeaaaenanananaee 96 3.2. Analiza SWOT pentru Domeniul Strategic Dezvoltare Urbană... nenea 100 3.3. Analiza SWOT pentru Domeniul Strategic Competitivitate Economică...............me nea 104 3.4. Analiza SWOT pentru Domeniul Strategic Infrastructură Socială... 107 3.5. Analiza SWOT pentru Domeniul Strategic Administraţie Publică Locală ................uieeeeeeeee 109 4. PROCESUL DE PLANIFICARE PARTICIPATIVĂ nenea INS! 4.1. Context... nenea eee eee eneneneneneneneneneneneneaeaaenanenenanenenane nea INNI 4.2. Metodologie... neam aenaneana ne aeaenenenaenanenaenanae ISS! 4.3. Rezultatele analizei studiului sociologic... nenea nenea nenea nana 112 5. STRATEGIA DE DEZVOLTARE A MUNICIPIULUI GHERLA... Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană 2021 — 2027 a Municipiului Gherla 5.1. Viziunea de dezvoltare şi obiectivul general al Municipiului Gherla... 219 5.2. Direcţii strategice de dezvoltare a Municipiului Gherla pentru perioada 2021 — 2027......... 223 5.2.1. Direcţii de dezvoltare pentru domeniul strategic Infrastructură de transport şi tehnico-edilitară nenea anna nenea anemia eneaaeneaaneneaenenanenenaneneneanenaeneaaneneaeaaee 225 5.2.2. Direcţii de dezvoltare pentru domeniul strategic Dezvoltare Urbană ..........ce cecene neeeeeeeee 226 5.2.3. Direcţii de dezvoltare pentru domeniul strategic Competitivitate Economică.......... mean 229 5.2.4. Direcţii de dezvoltare pentru domeniul strategic Infrastructură Socială... nene neeeeeeeee 232 5.2.5. Direcţii de dezvoltare pentru domeniul strategic Administraţie Publică Locală..................... 235 6. DEFINIREA PROFILULUI SPAȚIAL ȘI AL ZONELOR DE INTERVENȚIE ÎN MUNICIPIUL GHERLA... eee eee eee nenea neneneneneneneneneaa ana 237 6.1. Profilul spaţial și funcțional al Zonei... nenea nenea nenea aan 237 6.2. Arii problemă și tendințe de evoluţie spațială ...........cmen nenea eee eee nenea eee 249 7. IDENTIFICAREA ȘI VALIDAREA PORTOFOLIULUI DE PROIECTE PENTRU PERIOADA 2021 — 2027... nenea enma nenea enenaeneaanenaanenaenenaneneneneneneenenanenena nenea 251 7.1. Domeniul Strategic Infrastructură de transport şi tehnico-edilitară .............ceae eee 251 7.2. Direcţia Strategică Dezvoltare Urbană... eee neneneneneeenee nenea eee 262 7.3. Direcţia strategică Competitivitate Economică... nneeeneeeeeeeeeneeenene eee eee nenea eee 312 7.4. Direcţia strategică Infrastructură Socială .... 7.5. Direcţia strategică Administraţie Publică Locală... nenea nenea nene 333 8. PLANUL LOCAL DE ACȚIUNE... eee eee nenea nenenenenenenneaaa anus 342 9. STABILIREA CADRULUI PENTRU MONITORIZAREA ȘI IMPLEMENTAREA SIDU......361 9.1. Sistemul de management propus pentru implementarea strategiei... 361 9.1.1. Responabilităţile Unităţii de management a SIDU .........mn nenea eee eee eee nenea 361 9.1.2. Strategia de implementare resurse umane... eee nenea eee eanananananene nenea 363 9.2. Procesul de informare şi diseminare... nenea nenea nenea nenea nenea nene 366 10. BIBLIOGRAFIE... eee nenea nenea enanenenenenenenenenenenaaee 370 2 ea Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană 2021 — 2027 a Municipiului Gherla 1. CADRUL ELABORĂRII STRATEGIEI INTEGRATE DE DEZVOLTARE DURABILĂ 1.1. Dezvoltare urbană în context european! Orașele sunt considerate atât sursa, cât şi soluția provocărilor economice, de mediu și sociale din zilele noastre. Zonele urbane ale Europei adăpostesc peste două treimi din populația UE, reprezintă circa 80 % din consumul de energie şi generează până la 85 % din PIB-ul Europei. Aceste zone urbane sunt motoarele economiei europene, dar și catalizatori ai creativității şi ai inovării în întreaga Uniune. În aceleaşi zone întâlnim însă și manifestările cele mai grave ale unor probleme persistente, cum ar fi şomajul, segregarea și sărăcia. Prin urmare, politicile urbane au o însemnătate transfrontalieră mai largă, dezvoltarea urbană fiind astfel esenţială pentru politica regională a UE. La nivelul Uniunii Europene, conceptul de dezvoltare urbană durabilă este menţionat în numeroase documente strategice: e 2007- Carta de la Leipzig pentru oraşe Europene Durabile care are ca obiective strategice: ! https://cor.europa.eu/ro/news/Pages/undiminished-relevance-of-the-leipzig-charter-.aspx htips://ec.europa.eu/regional_policy/sources/docgener/brochure/new_leipzig_charter/new_leipzig_charter_en.pdf - Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană 2021 — 2027 a Municipiului Gherla durabilităţii regiunilor europene, Y integrarea politicilor comunitare la nivel naţional, regional şi local. . 2010- Declaraţia de la Toledo privind regenerarea urbană integrată, document ce susține necesitatea promovării unei dezvoltări urbane inteligente,durabile şi incluzivă din punct de vedere social, a oraşelor europene, prin: V coordonarea intersectorială a acţiunilor strategice, Y dezvoltarea de parteneriate puternice orizontale, N creşterea responsabilităţi actorilor urbani, V concentrarea intervențiilor pe zone cheie de la nivelul oraşului, Vimplicarea populaţiei şi a grupurilor ţintă în procesul de planificare, Vmonitorizarea acţiunilor strategice, precum şi a conflictelor şi sinergiilor între diferite sectoare pe care le generează acestea. Adoptată în timpul Președinției germane a Consiliului UE din 2007, Carta de la Leipzig pentru orașe europene durabile a contribuit la introducerea conceptului de dezvoltare urbană integrată la nivelul UE şi a avut o influență semnificativă asupra dezvoltării unor iniţiative UE precum Agenda urbană . Noua Cartă de la Leipzig a fost adoptată în cadrul reuniunii informale a miniştrilor responsabili cu dezvoltarea urbană şi teritorială, din 30 noiembrie 2020. Versiunea reînnoită ia în considerare impactul pandemiilor asupra oraşelor și, prin urmare, creșterea potenţială a disparităţilor teritoriale. Noul text sprijină principiile unei abordări integrate, bazate pe realitatea zonei şi pe guvernanța pe mai multe niveluri. Carta reînnoită evidențiază faptul că zonele rurale din preajma oraşelor le oferă acestora beneficii importante. Noua versiune a Cartei de la Leipzig recunoaşte în mod explicit importanța promovării „coeziunii digitale” în Europa, atât pentru cetățenii săi, cât şi pentru teritoriile sale. Noua Cartă de la Leipzig recunoaşte valabilitatea celor trei piloni (îmbunătăţirea reglementării, a finanțării şi a cunoştinţelor) ai Agendei urbane a UE, identificaţi de Pactul de la Amsterdam. Transformarea urbană se bazează pe integrarea dimensiunilor sociale, ecologice şi economice ale dezvoltării durabile. Aceste dimensiuni sunt reflectate de puterea transformatoare a orașelor prin dimensiuni corecte, verzi și productive. Combinate și într-o manieră echilibrată şi integrată, aceste dimensiuni contribuie la dezvoltarea orașelor reziliente care pot face față - Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană 2021 — 2027 a Municipiului Gherla provocărilor sociale, economice şi ecologice, oferind şi având ca scop garantarea unei calități a vieţii înalte pentru toată lumea. 1.2. Politica de coeziune și dezvoltare regională pentru perioada de programare 2021-2027 Politica de coeziune constituie principala sursă de finanțare a dezvoltării regionale și reprezintă baza alocărilor geografice și tematice la nivelul regiunilor și statelor membre. În actuala perioadă de programare, politica regională a mers în paralel cu Strategia Europa2020, ale cărei priorități interconectate sunt: N creşterea inteligentă prin consolidarea cunoaşterii şi inovării; V creşterea sustenabilă (realizarea economiei bazate pe o utilizare eficientă, sustenabilă şi competitivă a resurselor existente); N creşterea pe baza susţinerii incluziunii sociale (dezvoltarea competenţelor); V ocuparea deplină a forţei de muncă şi combaterea sărăciei. Bugetul destinat finanțării politicii de dezvoltare regională a cunoscut în timp fluctuații. Astfel, comparativ cu perioada 2007-2013, bugetul actual al politicii de coeziune a crescut cu 1,53%, de la 346,5 miliarde euro la 351,8 miliarde euro. La începutul anului 2018, au început discuţiile cu privire la o viitoare politică regională,pornind de la premisa că UE trebuie să joace un rol important la nivel global şi că ar fi necesar să se implice în asigurarea unei stabilități într-o societate în continuă mişcare și transformare. Premisele fac referire atât la aspectele tradiționale, cât şi la elementele de noutate care, împreună, pot conduce la o mai bună înțelegere a modului în care se alocă şi se utilizează fondurile comunitare. ACADEMIA ROMÂNĂ INSTITUTUL NAȚIONAL DE CERCETĂRI ECONOMICE, Politica de coeziune şi dezvoltare regională în noua perioadă de programare 2021-2027, Daniela Antonescu Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană 2021 — 2027 a Municipiului Gherla Aceste premise sunt următoarele: a... 1. identificarea unor priorități strategice de investiţii, susținute de procese inovative, tehnologii digitale și modernizarea industriei, de o tranziție rapidă spre o economie cu emisii reduse de carbon şi de lupta împotriva schimbărilor climatic etc; 2. o mai bună adaptare la nevoile regionale: regiunile din sudul și estul Europei vor fi beneficiarii cei mai importanţi ai politicii de coeziune, alături de alte categorii de regiuni grupate pe aceleași tipare ca şi în perioada actuală de programare Distribuţia financiară a politicii regionale după anul 2020 (%) Fondul de coeziune (FC) —VNB/cap de locuitor < 90% din media UE-27 >13% Finanţare prin FEDR în regiunile mai puţin dezvoltate 62% Finanţare prin FEDR în regiunile de tranziție 14% Finanţare prin FEDR în regiunile dezvoltate 11% Total 100% Cota din FEDR şi FC pentru regiunile mai puţin dezvoltate 75% Sursa: Comisia Europeană. 3. stabilirea unor norme mai clare, mai puţine, mai concise şi a unui cadru mai flexibil de accesare a fondurilor comunitare. Se va continua procesul de reducere a complexităţii normelor și a birocrației inițiat în actuala perioadă de programare, de asemenea, crearea unui cadru unic de reglementare pentru toate fondurile comunitare. În cadrul următorului buget pe termen lung al UE pentru 2021-2027, Comisia propune modernizarea politicii de coeziune, principala politică de investiţii a UE şi una dintre cele mai tangibile expresii ale solidarității. Viitoarea politică regională va avea un număr de cinci obiective tematice, astfel: | Obiectivul 1 ] Europa mai inteligentă „prin inovare, digitalizare, transformare economică 4,5. ză d Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană 2021 — 2027 a Municipiului Gherla şi susținerea întreprinderilor mici și mijlocii; Europa mai verde, cu emisii reduse de carbon, prin punerea în aplicare a Acordului de la Paris și prin investiții în tranziția energetică, surse regenerabile şi combaterea schimbărilor climatice; Europa mai conectată, prin transport strategic şi rețele digitale; Europa mai socială, care îndeplinește obiectivele Pilonului european al drepturilor sociale și susține locurile de muncă de calitate, învățământul, competențele, incluziunea socială și accesul egal la servicii medicale; Europa mai apropiată de cetăţeni, prin sprijinirea strategiilor de dezvoltare plasate sub responsabilitate locală şi dezvoltarea urbană durabilă Pentru obiectivele 1 şi 2 Statele Membre vor aloca 65 % — 85 % din resursele FEDR și ale Fondului de coeziune, în funcţie de prosperitatea relativă a statelor membre. În cazul României, 35% din resursele totale vor fi alocate pentru obiectivul de politică 1 şi cel puţin 30% pentru obiectivul de politică 2. De subliniat este faptul că noul cadru propune o abordare mai personalizată a dezvoltării regionale- Politica de coeziune continuă investiţiile în toate regiunile, pe baza a 3 categorii (mai puţin dezvoltate, în tranziție, mai dezvoltate). Metoda de alocare a fondurile se bazează încă, în mare măsură, pe PIB-ul pe cap de locuitor. Se introduc noi criterii (şomajul în rândul tinerilor, nivel scăzut de educație, schimbări climatice şi primirea şi integrarea migranţilor), pentru a reflecta mai bine realitatea de pe teren. Regiunile ultraperiferice vor beneficia în continuare de sprijin special de la UE. Politica de coeziune continuă să sprijine strategiile de dezvoltare conduse la nivel local şi să autonomizeze gestionarea fondurilor de către autoritățile locale. Creşte şi dimensiunea urbană a politicii de coeziune, prin alocarea a 6 % din FEDR dezvoltării urbane durabile şi printr-un nou program de colaborare în reţea şi de consolidare a capacităților dedicat autorităţilor urbane, sub denumirea Iniţiativa urbană europeană. Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană 2021 — 2027 a Municipiului Gherla În perioada 29 — 30 mai 2018, Comisia Europeană a publicat propunerea privind pachetul legislativ privind Politica de Coeziune (PC) 2021-2027. Acesta cuprindes: e Regulamentul privind prevederile comune (CPR); e Regulamentul privind Fondul european de dezvoltare regională (FEDR) şi Fondul de coeziune (FC); e Regulamentul privind cooperarea teritorială; e Regulamentul privind mecanismul de cooperare transfrontalieră; e Regulamentul privind „Fondul social european plus” (FSE+). Regulamentul privind prevederile comune conţine un set unic de norme pentru 7 fonduri UE implementate în gestiune partajată, respectiv: Fondul european de dezvoltare regională, Fondul de coeziune, Fondul social european+, Fondul european pentru pescuit şi afaceri maritime (FEPAM), Fondul pentru azil şi migraţie (FAMI), Fondul pentru securitate internă (ISF) şi Instrumentul pentru frontiere externe și vize (IBMEF). 1.3. Dezvoltarea urbană integrată în contextul tendinţelor internaţionale Urbanizarea este un proces care se accentuează astfel că oraşele sunt principalele motoare de dezvoltare teritorială. Aspect precum: sustenabilitatea, schimbările climatice, coeziunea socială, mediul sau mobilitatea devin adevărate provocări pentru oraşe. Noua Agendă Urbană propune ca limitele dintre urban, periurban şi rural să fie redefinite şi în egală măsură să fie identificate şi rezolvate provocările urbane actuale, să se asigure echitatea socială prin asigurarea participării comunităţii la dezvoltarea urbană. La nivelul spaţiului european se subliniază în permanență nevoia abordării integrate a planificării urbane ca factor al dezvoltării urbane durabile. Regulamentul privind Fondul European de Dezvoltare Regională —Articolul 7 3 http://regio-adrcentru.ro/obiective-de-politica-ue/ 10 Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană 2021 — 2027 a Municipiului Gherla Articolul 7 al Regulamentului (UE) nr. 1301/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului privind Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) şi dispozițiile specifice aplicabile obiectivului referitor la investiţiile pentru creştere economică şi locuri de muncă şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1080/2006 face precizări cu privire la abordarea UE legată de dezvoltare şi menționează necesitatea elaborării strategiilor integrate de dezvoltare urbană : “(1) În cadrul programelor operaţionale, FEDR sprijină dezvoltarea urbană durabilă prin strategii car [...]