HCL 114/2017 Gherla adoptată
NR. 114 Privind stabilirea impozitelor si taxelor locale pentru anul fiscal 2018
Ce se aprobă
Se aprobă impozitele şi taxele locale pentru anul 2018, conform Anexei nr. 1 si 2
Ce înseamnă pentru tine
- Te privește direct dacă locuiești, lucrezi sau ai o proprietate pe strada Industriala.
- Poate schimba cât plătești la primărie: impozite, taxe locale sau scutiri.
🔔 Anunță-mă când se mai votează despre „Industriala” în Gherla
- Denumire
- Hotărârea nr. 114 din 2017 a Consiliului Local Gherla
- Titlu oficial
- HOTĂRÂREA NR. 114 Privind stabilirea impozitelor si taxelor locale pentru anul fiscal 2018
- Emitent
- Consiliul Local Gherla
- Număr
- 114 / 2017
- Data
- 21 decembrie 2017
- Localitate
- Gherla, județul Cluj
- Stare
- adoptată
- Locuri citate
- Industriala
- Teme
- Taxe și impozite locale
Pe același subiect în Gherla
HCL 115/2017NR. 115 privind trecerea în domeniul public al Municipiului Gherla și delegarea gestiunii serviciului de alimentare cu apăcanalizare către…HCL 111/2018NR. 111 Privind stabilirea impozitelor si taxelor locale pentru anul fiscal 2019HCL 124/2016Stabilirea impozitelor și taxelor locale pentru anul fiscal 2017HCL 104/2020NR. 104 Privind stabilirea impozitelorHCL 144/2023Consiliul Local Gherla aprobă pentru anul 2024 un set de impozite și taxe locale, cuprinzând valorile și cotele aplicabile pentru clădiri…
Documente
Text
ROMÂNIA
JUDEŢUL CLUJ
MUNICIPIUL GHERLA
CONSILIUL LOCAL
HOTĂRÂREA NR. 114 din 21.12.2017
Privind stabilirea impozitelor si taxelor locale pentru anul fiscal 2018
Consiliul local al municipiului Gherla întrunit in şedinţă ordinara :
Luând în dezbatere proiectul de hotărâre cu privire la stabilirea impozitelor şi taxelor
locale pentru anul 2017, proiect iniţiat de autoritatea executivă ;
Examinând raportul de specialitate nr. 13316 din 20.11.2017 al Serviciului de buget,
contabilitate, impozite şi taxe locale ;
Având în vedere prevederile Legii nr. 227/2015 privind Codul Fiscal cu modificarile
si completarile ulterioare, a Legii 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor, a Legii
nr. 50/1991 privind autorizarea lucrărilor în construcţii republicată cu modificările şi
completarile ulterioare şi a Legii 273/2006 privind finanţele publice locale cu modificarile
si completarile ulterioare.
În temeiul drepturilor conferite de art. 36, alin. 4, lit. c şi art. 45, alin.2 lit. c din
Legea nr. 215/2001 privind administraţia publică locală republicata;
Vazand avizele favorabile ale comisiilor de specialitate a Consiliului local
HOTĂRĂŞTE :
ART.1 Se aprobă impozitele şi taxele locale pentru anul 2018, conform Anexei nr. 1
si 2.
ART.2 Anexele 1 si 2 fac parte integranta din prezenta hotarare.
ART.3 Cu ducerea la îndeplinire a prezentei Hotărâri se incredinţează serviciile de
specialitate din cadrul Primăriei Gherla.
PREŞEDINTE DE ŞEDINŢĂ
GHETE IULIA-LIGIANA
Nr. consilieri 19
Prezenţi 19 CONTRASEMNEAZA
Nr. voturi “ pentru “ 15 SECRETAR
Nr. voturi “ împotrivă “ 4 MIHAI ROTAR
ANEXA NR. 1
La Hotararea nr. 114 din 21.12.2017
privind stabilirea impozitelor şi taxelor locale
pentru anul fiscal 2018
Titlul 1. Calculul impozitului pentru clădirile rezidentiale aflate in propietatea
persoanelor fizice:
1. Pentru clădirile rezidentiale si cladirile anexa aflate in propietatea persoanelor fizice,
impozitul pe cladiri se calculează prin aplicarea cotei de impozitare de 0,1 % la valoarea impozabilă a
clădirii.
2. Valoarea impozabilă a clădirii, exprimată în lei, se determina prin înmulţirea suprafeţei
construite desfăşurate a acesteia, exprimată în metrii pătraţi, cu valoarea impozabila corespunzătoare,
exprimată în lei/m? „din tabelul următor :
Tipul clădirii
Clădire cu instalaţii de
apa, canalizare, electrice
şi încălzire (lei/m?)
(condiţii cumulative)
Clădire fără instalaţii
de apă, canalizare,
electricitate sau
incălzire (lei/m?)
A. Cladire cu cadre din beton armat sau cu pereți
exteriori din cărămidă arsă sau din orice alte
materiale rezultate în urma unui tratament termic
şi/sau chimic
1000
600
B. Clădire cu pereţi exteriori din lemn, din piatră
naturală, din cărămidă nearsă, din vălătuci sau din
orice alte materiale nesupuse unui tratament termic
şi/sau chimic
300
200
C. Clădire-anexă cu cadre din beton armat sau cu
pereţi din cărămidă arsă sau din orice alte
materiale rezultate în urma unui tratament termic
şi/sau chimic
200
175
D. Clădire-anexă cu pereţi exteriori din lemn din
piatră naturală, cărămidă nearsă, vălătuci, şipci
sau alte materiale asemănătoare
125
75
E. În cazul contribuabilului care deţine la aceeaşi
adresă încăperi situate la subsol, la demisol şi/sau
la mansardă, utilizate ca locuinţă, în oricare din
clădirile prevăzute la lit. A-D
75% din suma care s-ar
aplica clădirii
75% din suma care
s-ar aplica clădirii
F. În cazul contribuabilului care deţine la aceeaşi
adresă încăperi situate la subsol, la demisol şi/sau
50% din suma care s-ar
aplica clădirii
50% din suma care
s-ar aplica clădirii
la mansardă, utilizate în alte scopuri decât cel de
locuinţă, în oricare din clădirile prevăzute la lit.
A-D
3. În cazul unei clădiri care are pereţii exteriori din materiale diferite, pentru stabilirea valorii
impozabile a clădirii se identifică în tabelul prevăzut la alin. (2) valoarea impozabilă cea mai mare
corespunzătoare materialului cu ponderea cea mai mare.
4. Suprafața construită desfăşurată a unei clădiri se determină prin însumarea suprafeţelor
secţiunilor tuturor nivelurilor clădirii, inclusiv ale balcoanelor, logiilor sau ale celor situate la
subsol,sau la mansarda exceptând suprafeţele podurilor care nu sunt utilizate ca locuinţă şi suprafeţele
scărilor şi teraselor neacoperite.
5. Dacă dimensiunile exterioare ale unei clădiri nu pot fi efectiv măsurate pe conturul exterior,
atunci suprafaţa construită desfăşurată a clădirii se determină prin înmulţirea suprafeţei utile a clădirii
cu un coeficient de transformare de 1,4.
6. Valoarea impozabilă a clădirii se ajustează în funcţie de amplasarea clădirii, prin înmulţirea
sumei determinate conform alin. (2)-(5) cu coeficientul de corectie corespunzător din tabelul următor :
Zona în cadrul localităţii | Municipiul Gherla Localităţi
componente
A 2,4 2,4
B 2,3 2,3
C 2,2 2,2
D 2,l 2,l
7. În cazul unui apartament amplasat într-un bloc cu mai mult de 3 niveluri şi 8 apartamente,
coeficientul de corecție prevăzut în tabelul precedent se reduce cu 0,10.
8. Valoarea impozabilă a clădirii, determinată în urma aplicării prevederilor alin. (1) — (7) se
reduce în funcţiede anul terminării acesteia după cum urmează:
a) cu 50% pentru clădirea care are o vechime de peste 100 de ani la data de 1 ianuarie a anului
fiscal de referinţă;
b) cu 30% pentru clădirea care are o vechime cuprinsă între 50 de ani şi 100 de ani inclusiv, la
data de 1 ianuarie a anului fiscal de referință;
c) cu 10% pentru clădirea care are o vechime cuprinsă între 30 de ani şi 50 de ani inclusiv, la
data de 1 ianuarie a anului fiscal de referință;
9. In cazul clădirii la care au fost executate lucrări de renovare majoră, din punct de vedere
fiscal, anul terminării se actualizează, astfel că acesta se consideră ca fiind cel în care a fost efectuată
recepţia la terminarea lucrărilor. Renovarea majoră reprezintă acţiunea complexă care cuprinde
obligatoriu lucrări de intervenţie la structura de rezistenţă a clădirii, pentru asigurarea cerinţei
fundamentale de rezistență mecanică şi stabilitate, prin acţiuni de reconstruire, consolidare,
modernizare, modificare sau extindere, precum şi, după caz, alte lucrări de intervenţie pentru
menţinerea, pe întreaga durată de exploatare a clădirii, a celorlalte cerinţe fundamentale aplicabile
construcţiilor, conform legii, vizând, în principal, creşterea performanţei energetice şi a calităţii
arhitectural-ambientale şi funcţionale a clădirii. Anul terminării se actualizează în condiţiile în care, la
terminarea lucrărilor de renovare majoră, valoarea clădirii creşte cu cel puţin 50% faţă de valoarea
acesteia la data începerii executării lucrărilor;
Titlul II. Scutiri sau reduceri acordate de consiliul local
(1) Consiliul local acorda scutirea sau reducerea impozitului/taxei pe clădiri datorate pentru
următoarele clădiri:
a) clădirile care, potrivit legii, sunt clasate ca monumente istorice, de arhitectură sau arheologice,
muzee ori case memoriale, cu exceptia incaperilor folosite pentru activitati economice;
b) clădirile utilizate pentru furnizarea de servicii sociale de către organizaţii neguvernamentale şi
întreprinderi sociale ca furnizori de servicii sociale, cu exceptia incaperilor folosite pentru activitati
economice;
c) clădirile utilizate de organizaţii nonprofit folosite exclusiv pentru activităţile fără scop lucrativ; cu
exceptia incaperilor folosite pentru activitati economice
d) clădirile restituite potrivit art. 16 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile
preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, republicată, cu modificările şi
completările ulterioare, pentru perioada pentru care proprietarul menţine afectaţiunea de interes public;
e) clădirile retrocedate potrivit art. 1 alin. (10) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 94/2000
privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din România, republicată,
cu modificările şi completările ulterioare, pentru perioada pentru care proprietarul menţine afectaţiunea
de interes public;
£) clădirile restituite potrivit art. 1 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/1999
privind restituirea unor bunuri imobile care au aparţinut comunităţilor cetățenilor aparținând
minorităţilor naţionale din România, republicată, pentru perioada pentru care proprietarul menţine
afectaţiunea de interes public;
8) clădirile afectate de calamităţi naturale, pentru o perioadă de până la 5 ani, începând cu 1 ianuarie
a anului în care s-a produs evenimentul;
h) clădirea folosită ca domiciliu persoanelor prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b) şi art. 4 alin. (1) din
Legea nr. 341/2004, cu modificările şi completările ulterioare;
i) clădirea folosită ca domiciliu, aflată în proprietatea sau coproprietatea persoanelor ale căror
venituri lunare constau în exclusivitate ajutor social;
)) clădirile aflate în proprietatea operatorilor economici, în condiţiile elaborării unor scheme de
ajutor de stat/de minimis având un obiectiv prevăzut de legislaţia în domeniul ajutorului de stat;
k) clădirile deţinute de asociaţiile de dezvoltare intercomunitară.
I) taxa pentru clădirile noi cu destinaţie de locuinţă, realizată în condiţiile Legii locuinţei nr.
114/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi clădirea cu destinaţie de
locuinţă, realizată pe bază de credite, în conformitate cu Ordonanţa Guvernului nr. 19/1994 privind
stimularea investiţiilor pentru realizarea unor lucrări publice şi construcţii de locuinţe, aprobată cu
modificări şi completări prin Legea nr. 82/1995, cu modificările şi completările ulterioare. În cazul
înstrăinării clădirii, scutirea de impozit nu se aplică noului proprietar al acesteia;
m) taxa pe clădirile pentru care s-a instituit un regim de protecţie, altele decât monumentele istorice,
amplasate în zone de protecţie ale monumentelor istorice şi în zonele construite protejate, cu exceptia
incaperilor folosite pentru activitati economice;
(3) Scutirea sau reducerea de la plata impozitului/taxei, stabilită conform alin. (1), se aplică
începând cu data de 1 ianuarie a anului următor celui în care persoana depune documentele
justificative.
(4) Impozitul pe clădirile aflate în proprietatea persoanelor fizice şi juridice care sunt utilizate pentru
prestarea de servicii turistice cu caracter sezonier, pe o durată de cel mult 6 luni în cursul unui an
calendaristic, se reduce cu 50%. Reducerea se aplică în anul fiscal următor celui în care este îndeplinită
această condiţie.
Titlul III. Calculul impozitului pe cladirile nerezidentiale aflate in propietatea
persoanelor fizice
(1) Pentru clădirile nerezidenţiale aflate în proprietatea persoanelor fizice, impozitul pe clădiri
se calculează prin aplicarea unei cote de 0.2 % asupra valorii care poate fi:
a) valoarea rezultată dintr-un raport de evaluare întocmit de un evaluator autorizat în ultimii 5 ani
anteriori anului de referinţă;
b) valoarea finală a lucrărilor de construcţii, în cazul clădirilor noi, construite în ultimii 5 ani
anteriori anului de referinţă;
c) valoarea clădirilor care rezultă din actul prin care se transferă dreptul de proprietate, în cazul
clădirilor dobândite în ultimii 5 ani anteriori anului de referinţă.
(3) Pentru clădirile nerezidenţiale aflate în proprietatea persoanelor fizice, utilizate pentru
activităţi din domeniul agricol, impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea unei cote de 0,4%
asupra valorii impozabile a clădirii.
(4) În cazul în care valoarea clădirii nu poate fi calculată conform prevederilor alin. (1),
impozitul se calculează prin aplicarea cotei de 2% asupra valorii impozabile determinate conform
Titlui | din prezenta anexa.
Titlul IV. Calculul impozitului pe clădirile cu destinaţie mixtă aflate în proprietatea
persoanelor fizice.
(1) În cazul clădirilor cu destinaţie mixtă aflate în proprietatea persoanelor fizice, impozitul se
calculează prin însumarea impozitului calculat pentru suprafaţa folosită în scop rezidenţial conform
Titlului 1 cu impozitul determinat pentru suprafaţa folosită în scop nerezidenţial, conform Titlului III.
(2) În cazul în care la adresa clădirii este înregistrat un domiciliu fiscal la care nu se desfăşoară
nicio activitate economică, impozitul se calculează conform Titlului I.
(3) Dacă suprafeţele folosite în scop rezidenţial şi cele folosite în scop nerezidenţial nu pot fi
evidenţiate distinct, se aplică următoarele reguli:
a) în cazul în care la adresa clădirii este înregistrat un domiciliu fiscal la care nu se desfăşoară nicio
activitate economică, impozitul se calculează conform Titlului I;
b) în cazul în care la adresa clădirii este înregistrat un domiciliu fiscal la care se desfăşoară
activitatea economică, iar cheltuielile cu utilităţile sunt înregistrate în sarcina persoanei care desfăşoară
activitatea economică, impozitul pe clădiri se calculează conform prevederilor Titlului III.
Titlul V. Calculul impozitului/taxei pe clădirile detinute de persoanele juridice
(1) Pentru clădirile rezidenţiale aflate în proprietatea sau deţinute de persoanele juridice,
impozitul/taxa pe clădiri se calculează prin aplicarea unei cote de 0,2% asupra valorii impozabile a
clădirii.
(2) Pentru clădirile nerezidenţiale aflate în proprietatea sau deținute de persoanele juridice,
impozitul/taxa pe clădiri se calculează prin aplicarea unei cote de 0.6 % asupra valorii impozabile a
clădirii.
(3) Pentru clădirile nerezidenţiale aflate în proprietatea sau deținute de persoanele juridice,
utilizate pentru activităţi din domeniul agricol, impozitul/taxa pe clădiri se calculează prin aplicarea
unei cote de 0,4% asupra valorii impozabile a clădirii.
(4) În cazul clădirilor cu destinaţie mixtă aflate în proprietatea persoanelor juridice, impozitul
se determină prin însumarea impozitului calculat pentru suprafaţa folosită în scop rezidenţial conform
alin. (1), cu impozitul calculat pentru suprafaţa folosită în scop nerezidenţial, conform alin. (2) sau (3).
(5) Pentru stabilirea impozitului/taxei pe clădiri, valoarea impozabilă a clădirilor aflate în
proprietatea persoanelor juridice este valoarea de la 31 decembrie a anului anterior celui pentru care se
datorează impozitul/taxa şi poate fi:
a) ultima valoare impozabilă înregistrată în evidenţele organului fiscal;
b) valoarea rezultată dintr-un raport de evaluare întocmit de un evaluator autorizat în conformitate
cu standardele de evaluare a bunurilor aflate în vigoare la data evaluării;
c) valoarea finală a lucrărilor de construcţii, în cazul clădirilor noi, construite în cursul anului fiscal
anterior;
d) valoarea clădirilor care rezultă din actul prin care se transferă dreptul de proprietate, în cazul
clădirilor dobândite în cursul anului fiscal anterior;
e) în cazul clădirilor care sunt finanţate în baza unui contract de leasing financiar, valoarea rezultată
dintr-un raport de evaluare întocmit de un evaluator autorizat în conformitate cu standardele de
evaluare a bunurilor aflate în vigoare la data evaluării;
f) în cazul clădirilor pentru care se datorează taxa pe clădiri, valoarea înscrisă în contabilitatea
proprietarului clădirii şi comunicată concesionarului, locatarului, titularului dreptului de administrare
sau de folosinţă, după caz.
(6) Valoarea impozabilă a clădirii se actualizează o dată la 3 ani pe baza unui raport de evaluare a
clădirii întocmit de un evaluator autorizat în conformitate cu standardele de evaluare a bunurilor aflate
în vigoare la data evaluării.
(7) Prevederile alin. (6) nu se aplică în cazul clădirilor care aparţin persoanelor faţă de care a
fost pronunţată o hotărâre definitivă de declanşare a procedurii falimentului.
(8) În cazul în care proprietarul clădirii nu a actualizat valoarea impozabilă a clădirii în ultimii
3 ani anteriori anului de referință, cota impozitului/taxei pe clădiri este 5%.
(9) În cazul în care proprietarul clădirii pentru care se datorează taxa pe clădiri nu a actualizat
valoarea impozabilă în ultimii 3 ani anteriori anului de referinţă, diferența de taxă faţă de cea stabilită
conform alin. (1) sau (2), după caz, va fi datorată de proprietarul clădirii.
Titlu VI. Plata impozitului şi a taxei pentru clădiri.
1.Impozitul pe clădiri se plăteşte anual, în două rate egale, până la datele de 31 martie şi 30
septembrie inclusiv.
2. Pentru plata cu anticipație a impozitului pe clădiri, datorat pentru întregul an de către
contribuabili pâna la data de 31 martie a anului respectiv, se acordă o bonificaţie de 10%.
3. Impozitul pe clădiri, datorat aceluiasi buget local de către contribuabili, de până la 50 lei
inclusiv, se plăteşte integral până la primul termen de plată.
4.În cazul în care contribuabilul deţine în propietate mai multe clădiri amplasate pe raza
municipiului Gherla prevederile alin. (2) si (3) se referă la impozitul pe clădiri cumulat.
(5) Taxa pe clădiri se plăteşte lunar, până la data de 25 a lunii următoare fiecărei luni din
perioada de valabilitate a contractului prin care se transmite dreptul de concesiune, închiriere,
administrare ori folosinţă.
Titlul VII. Calculul impozitulului/taxei pe teren
(1) Impozitul/Taxa pe teren se stabileşte luând în calcul suprafaţa terenului, rangul localităţii în
care este amplasat terenul, zona şi categoria de folosinţă a terenului, conform încadrării făcute de
consiliul local.
(2) În cazul unui teren amplasat în intravilan, înregistrat în registrul agricol la categoria de
folosinţă terenuri cu construcţii, impozitul/taxa pe teren se stabileşte prin înmulţirea suprafeţei
terenului, exprimată în hectare, cu suma corespunzătoare prevăzută în următorul tabel:
Zona în cadrul localităţii | Municipiul Gherla — lei /ha Localităţi componente — lei/ha
A 8300 8300
B 5800 5800
C 3700 3700
D 1900 1900
(3) În cazul unui teren amplasat în intravilan, înregistrat în registrul agricol la altă categorie de
folosinţă decât cea de terenuri cu construcţii, pentru suprafaţa care depăşeşte 400 m2, impozitul/taxa
pe teren se stabileşte prin înmulţirea suprafeţei terenului, exprimată în hectare, cu suma
corespunzătoare prevăzută la alin. (4), iar acest rezultat se înmulţeşte cu coeficientul de corecție
corespunzător prevăzut la art. 465, alin. (5) din Legea 227/2015 privind Codul Fiscal
(4) Pentru stabilirea impozitului/taxei pe teren, potrivit alin. (3), se folosesc sumele din tabelul
următor, exprimate în lei pe hectar:
Nr. Categoria Municipiul Gherla — lei/ha Localităţi componente — lei/ha
crt. | de folosinţă | Zonal | Zonall | ZonalIl | Zona IV | Zonal | Zonall | Zonalll | ZonaIV
1 Teren arabil 28 21 19 15 28 21 19 15
2 Păşune 21 19 15 13 21 19 15 13
3 Fâneaţă 21 19 15 13 21 19 15 13
4 Vie 46 35 28 19 46 35 28 19
5 Livadă 53 46 35 28 53 46 35 28
6 Pădure sau
alt teren cu | 2g 21 19 15 28 21 19 15
vegetaţie
forestieră
7 [en cu| us 13 8 0 15 13 8 0
ape
8 [Drumuri si| o 0 0 0 0 0 0 0
căi ferate
9 ae 0 0 0 0 0 0 0 0
neproductiv
Suma stabilită conform aliniatului precedent se va înmulţi cu coeficientul de corecție
corespunzător rangului municipiului Gherla care este 4.
5. Ca excepţie de la prevederile alin. (2)-(5) în cazul contribuabililor persoane juridice pentru
terenul amplasat în intravilan, înregistrat la registrul agricol la altă categorie de folosinţă decât cea de
terenuri cu construcţii, impozitul pe teren se calculează conform prevederilor alin.(6) numai dacă
îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii :
a) au prevăzut în statut obiect de activitate, agricultură;
b) au înregistrate în evidenţa contabilă venituri şi cheltuieli din desfăşurarea obiectului de
activitate prevăzut la litera a). În caz contrar impozitul şi taxa pe terenul situat în intravilanul
unităţii administrativ teriteoriale, datorat de contribuabilii persoane juridice se calculează
conform alin (3)
6. În cazul unui teren amplasat în extravilan, impozitul şi taxa pe teren se stabileşte prin
înmulţirea suprafeţei terenului exprimată în hectare, cu suma corespunzătoare, prevăzută în următorul
tabel, înmulțită cu coe
[...]
Hotărâri adoptate în aceeași perioadă
HCL 110/2017HOTĂRÂREA NR. 110 privind aprobarea Strategiei locale de asistență socială la nivelul Municipiului Gherla pe perioada 2017 – 2020…HCL 111/2017HOTĂRÂREA NR. 111 privind aprobarea reţelei unităţilor de învăţământ de pe raza municipiului Gherla, pentru anul şcolar 2018-2019HCL 113/2017HOTĂRÂREA NR. 113 Privind modificarea unor functii publice de executie vacante in cadrul Organigramei şi a Statului de personal…HCL 115/2017HOTĂRÂREA NR. 115 privind trecerea în domeniul public al Municipiului Gherla și delegarea gestiunii serviciului de alimentare cu…HCL 116/2017HOTĂRÂREA NR. 116 din 21.12.2017 privind modificarea HCL 7912.10.2017 referitor la trecerea unui teren din proprietatea CAP…HCL 117/2017HOTĂRÂREA NR. 117 Privind aprobarea Planului Urbanistic Zonal pentru reabilitarea, mansardarea și dotarea corpului de clădire…HCL 118/2017HOTĂRÂREA NR. 118 privind aprobarea Planului de Urbanism de Detaliu pentru construire casă familială cu P+M, împrejmuire și…
Fii anunțat când se votează ceva ce te privește
Primești un email când consiliul local discută sau votează pe subiectul ales de tine — parcări, gunoi, cartierul tău, orice. Gratuit, te dezabonezi oricând.
Vrei să urmărești un cuvânt în toată țara sau într-un județ întreg? Alertele naționale →