HCL 7/2019 Gănești adoptată

ROMÂNIA JUDEŢUL MUREŞ COMUNA GĂNEŞTI CONSILIUL LOCAL HOTĂRÂREA NR. 7/21.02.2019 privind actualizarea Planului de Analiză şi Acoperire a Riscurilor pentru comuna Gănești Consiliul local al comunei Gănești, judeţul Mureş, în şedinţa ordinară din data de 21.02.2019; Ţinând cont de proiectul de hotărâre iniţiat de conducerea primăriei locale precum şi de avizele favorabile ale comisiilor juridice, economice şi culturale din cadrul Consiliului Local al comunei Gănești; În baza HCL. GĂNEŞTI nr. 16/2016 privind aprobarea Planului de Analiză şi Acoperire a Riscurilor pentru comuna GĂNEȘTI ; În conformitate cu art. 4 alin. (3) şi alin. (4) din Legea nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor şi art. 6 şi art. 7 din Ordinul nr. 132/2007 pentru aprobarea Metodologiei de elaborare a Planului de analiză şi acoperire a riscurilor şi a Structurii-cadru a Planului de analiză şi acoperire a riscurilor, Luând în considerare: - prevederile Legii nr. 24/2000 republicată privind Normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative; - prevederile OG nr. 35/2002 privind Regulamentul cadru de organizare și funcţionare a consiliilor locale; - prevederile art. 7 din Legea nr. 52/2003 privind transparența decizională în administraţia publică; În temeiul prevederilor art. 36 alin. (2), lit. d), alin. (6), lit. a), pet. 8, art. 45 alin. (1) şi art. 115 alin. (1), lit. b) din Legea nr. 215/2001 privind administraţia publică locală, republicată cu modificările şi completările ulterioare; HOTĂRĂSTE: Art.1. — Se aprobă reactualizarearea Planului de Analiză şi Acoperire a Riscurilor pentru comuna GĂNEŞTI, conform anexei care face parte integranta din prezenta hotărâre. Art.2. — Primarul comunei GĂNEȘTI va asigura executarea prevederilor prezentei hotărâri. PREȘEDINTE DE ȘEDIY/ . A CONTRASEMNEAZĂ, SZENTGYORGYI AN INA ECRETAR, NESECRET JUDEŢUL MUREŞ Exemplar nr. __ COMITETUL LOCAL al COMUNEI GĂNEŞTI APROB j PREŞEDINTE DE ŞEDINŢĂ SZETGYORGYI ANDRÂS (nume, prenume ) PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR Adoptat şi aprobat în şedinţa Consiliului din data de 21.02.2019 cu hotărârea nr. 7. PRIMAR, Întocmit, Inspector protecţie civilă BALOG ELEMER SZASZ JANOS (Semnătura) (Semnătura) L.S. l. SCOPUL ŞI OBIECTIVELE SCHEMEI CU RISCURILE TERITORIALE DIN ZONA DE COMPETENȚA Experienţa şi realitatea au demonstrat, însă că oricât de dezvoltat economic ar fi un stat, formele de manifestare şi urmările dezastrelor naturale şi tehnologice fac, uneori imposibilă orice acţiune de răspuns, indiferent cât de bine ar fi ea concepută şi organizată. Schema cu riscurile teritoriale se elaborează în scopul identificării şi evaluării tipurilor de risc specifice zonei de competenţă, pentru stabilirea măsurilor în domeniul prevenirii şi intervenţiei, precum şi pentru aplicarea şi cuprinderea acestora, de către autorităţile administraţiei publice locale, în „Planul de analiză şi acoperire a riscurilor teritoriale în unitatea administrativ-teritorială”. Schema cu riscurile teritoriale are ca obiectiv fundamental cunoaşterea caracteristicilor, formelor de manifestare, realizarea în timp scurt, în mod organizat şi printr-o concepţie unită a măsurilor necesare, credibile, realiste şi adecvate de protecţie a populaţiei în cazul producerii unor dezastre naturale şi tehnologice în scopul eliminării sau limitării pierderilor de vieţi omeneşti, valorilor de patrimoniu, pagubelor materiale şi factorilor de mediu. În vederea îndeplinirii acestui deziderat fundamental schema cu riscuri teritoriale defineşte următoarele obiective: >» Identificare, monitorizarea şi gestionarea tipurilor de riscuri generatoare de dezastre naturale şi tehnologice existente pe teritoriul judeţului sau pe teritoriul judeţelor vecine care ar putea afecta şi teritoriul judeţului; >» Informarea şi pregătirea preventivă a populaţiei cu privire la pericolele la care este expusă; >» Organizarea şi asigurarea stării de operativitate şi a capacităţii de intervenţie optime a serviciilor pentru situaţii de urgenţă şi a celorlalte organisme specializate cu atribuţii în domeniu; > Înştiinţarea oportună a autorităţilor administraţiei publice locale despre evoluţia spre dezastru a factorilor de risc natural sau tehnologic; > Protecţia populaţiei, bunurilor materiale, valorilor culturale şi arhivistice precum şi a mediului împotriva efectelor dezastrelor; > Realizarea preventivă a măsurilor de protecţie civilă prin evacuare, adăpostire, asanare pirotehnică, asistenţă sanitară şi decontaminare; > Planificarea , organizarea, pregătirea şi conducerea acţiunilor de intervenţie pentru înlăturarea urmărilor dezastrelor; > Organizarea şi executarea intervenţiei operative pentru reducerea pierderilor de vieţi omeneşti, limitarea şi înlăturarea efectelor situaţiilor de urgenţă civilă şi pentru reabilitarea utilităţilor publice afectate; > Limitarea şi înlăturarea efectelor dezastrelor. II. DESCRIEREA ZONEI DE COMPETENŢĂ 2.1. Aspecte administrative COMUNA GANESTI : - 4 sate aparținătoare (Găneşti, Seuca, Păucişoara, Subpădure) 2.1.1. Reşedinţa localităţii: Găneşti Suprafaţă totală: 4.964 ha Populaţia stabilă: 3.470 locuitori SATELE APARȚINĂTOARE Găneşti Suprafaţă totală: 2.902 ha Populaţia stabilă: 2.099 locuitori Seuca Suprafaţă totală: 727 ha Populaţia stabilă: 1.123 locuitori Păucişoara Suprafaţă totală: 573 ha Populaţia stabilă: 190 locuitori Subpădure Suprafaţă totală: 762 ha Populaţia stabilă: 58 locuitori 2.1.2. Scurtă descriere Având o suprafaţă administrativă de 4.964 de ha comuna Găneşti aparţine de judeţul Mureş, situându-se în sud-vestul acestuia. Satul Găneşti se află la 5 km distanţă de municipiul Târnăveni, fiind aşezat în valea pârâului Bedea, pe ambele maluri ale pârâului Târnava Mică. Existenţa unor inscripţii şi ale unor rămăşiţe de drum atestă faptul că iniţial primii locuitori se stabiliseră la est de aşezământul actual.Însă prima invazie a tătarilor din 1241 i-a obligat pe aceştia să se refugieze şi să se stabilească în zona în care se află în prezent localitatea , un loc extrem de propice pentru agricultură şi creşterea animalelor. În trecut Găneşti aparţinea de comitatul Târnva Mică ce era împărţit în patru circumscripţii teritoriale: circumscripţia Erzsebet, circumscripţia Hosszuaszo, circumscripţia Radnot şi circumscripţia Dicsoszentmarton de care parţinea şi Găneşti. Prima atestare documentară a localităţii datează din 1302, când apare în izvoare sub denumirea de possesia Galfalva.În documente săseşti aşezământul e amintit sub denumirea Galendorf, iar mai târziu, în anul 1314 apare sub denumirea de Villa terra Galfalva, denumit astfel după comitetele Galfalvi Gal. De-a lungul istoriei domeniul Galfalva a fost în proprietatea mai multor persoane, oameni importanţi ai acelor vremuri, de exemplu în anul 1379 domeniul ajunge în posesia lui Bolyai Tamas ai cărui descendenţi sunt cei do savanţi matematicieni Bolyai Farkas, respectiv Bolyai Janos. Situată în centrul Transilvaniei valea Târnavei Mici a fost martora mai multor evenimente de importanţă naţională, dar din datele care ne stau la dispoziţie putem afirma că de numele localităţii se leagă doar trei evenimente majore de importanţă culturală, istorică şi religioasă. În 1638 localitatea Găneşti este locul unei premiere religioase , pentru prima dată în toată Transilvania, aici se construieşte primul presbiteriu. Din conscripţiile papale reiese faptul că prima biserică a comunităţii exista deja în 1332, numărând 400-500 de enoriaşi. Anul 1517 înseamnă trecerea găneştenilor la protestarismul reformat. Două evenimente se leagă de revoluţia maghiară de la 1848. În data de 17 ianuarie 1949 armata maghiară condusă de generalul Bem reuşeşte prima victorie la Găneşti împotriva armatelor habsburgice.Tot în decursul anului 1849 cel mai mare poet maghiar Petofi Sandor trece prin Găneşti în drumul său spre secuime. 2.2. Aşezare geografică şi relief Comuna Găneşti este situată în Podişul Transilvaniei, mai precis de o parte şi de alta a Râului Târnava Mică, având altitudini cuprinse între 347-504 m, cu o varietate de forme de relief, ceea ce îi conferă un pitoresc deosebit, fiind compusă din 4 sate: satul Găneşti, reşedinţa comunei (atestat documentar în 1302), satul Seuca(atestat documentar în 1383), satul Păucişoara(atestat documentar în 1361) şi satul Subpădure(atestat documentar în 1466). Comuna este străbătută de râul Târnava Mică şi de mai multe pâraie cu debite mici, cel mai important fiind râul Bedea. 2.2.1 Vecinătăţi Comuna Găneşti este mărginită de următoarele unităţi administrative: la nord comuna Ogra, la est comuna Mica, la sud comuna Băgaciu şi la vest municipiul Târnăveni. Legătura cu aceste localităţi se face pe DJ 142, relaţia Mica-Găneşti-Târnăveni şi pe DJ 142A, Găneşti-Băgaciu. 2.2.2. Forme de relief, specificităţi, influenţe Forma de relief specifică comunei Găneşti este de deal, cu pante domoale, în cuprinsul comunei altitudinea medie fiind de 300 m. Microclimatul comunei şi relieful de dealuri este favorabil practicării agriculturii, în special cultura mare şi a viței de vie. 2.2.3. Caracteristicile pedologice ale solului Din punct de vedere geologic comuna face parte din marea unitate a depresiunii Transilvaniei şi anume din interiorul bazinului alcătuit dintr-o alternanță de straturi subţiri de marne şi argile, marne nisipoase, nisipuri în zona de şes-rât. 2.3. Caracteristici climatice 2.3.1. Caracteristici climatice, specificităţi, influenţe Climă temperat — continentală, specifică climatului de podiş. 2.3.2. Regimul precipitațiilor Pe întreg teritoriul comunei sunt căderi de precipitaţii normale. 2.3.3. Temperaturi - lunară şi anuală (valori medii, valori extreme înregistrate — vârfuri istorice ) vara: 25-35 *C toamna :15-25 *C iarna : 6 - -20 *C primăvara :2-15 *C 2.4. Reţeaua hidrografică 2.4.1. Cursuri de apă din localitate, Principalele cursuri de apă ce străbat comuna sunt râul Târnava Mică, pârâul Bedea, valea Sărată, pârâul Valea Răzoarelor, pârâul lui Bal cu debite normale, creşteri de niveluri mai însemnate ale acestora fiind înregistrate cu ocazia ploilor torențiale din 1970 şi 1975 soldate cu inundţii masive. 2.4.2. Situaţia lacurilor de acumulare permanente, nepermanente şi a iazurilor piscicole (suprafeţe, volume) Nu este cazul 2.4.3. Amenajări hidrotehnice (diguri, baraje, lucrări de apărare) — Nu există 2.5. Populaţia — structura demografică pe naţionalităţi Structura etnică: maghiari 2.200, români 890, rromi 378, saşi 1, nedeclarat 1. Distribuţia pe culte religioase reformaţi 1.951, ortodocşi 912, romano-catolici 211, unitarieni 109, greco-catolici 3, alte culte 284. Evoluţia numerică a populaţiei este influenţată de sporul natural, care în momentul de faţă este în uşoară creştere şi de sporul migrator care de asemenea se află în creştere. 2.6. Căile de transport 2.6.1. Reţeaua de drumuri drumuri — naţionale: nu este cazul — judeţene : DJ 142, DJ 142 A — comunale : DC 79 Găneşti-Păucişoara DJ 142: 10 km, stare bună DJ 142 A :4 km, stare bună DC 79 : Găneşti — Păucişoara 2 km, stare foarte bună Drum sătesc Păucişoara- Subpădure de pământ, impracticabil pe vreme nefavorabilă. 2.6.2. Reţeaua de căi ferate: 10 km tipuri de căi ferate (ecartament): normal forma de proprietate : concesionat lungimea: 10 km tipul - neelectrificat 2.6.3. Transportul aerian Nu este cazul 2.6.4. Reţele şi conducte magistrale care străbat localitatea electrice, gaz, apă- existente; apă — 29 km; canalizare — 24 km. 2.7. Dezvoltarea economică 2.7.1. Zone industrializate, ramuri societăţi comerciale existente pe teritoriul localităţii, puncte de lucru ale altor societăţi, tipuri de activităţi: S.C. CULTILIS S.R. Seuca nr. 141- profil agricol S.C. KODRAGO S.R.L. Găneşti, nr. 292-agricultură S.C. CASTEL VINUM S.R.L. — viticultură (50 ha) 2.7.2. Depozite/rezervoare, capacităţi de stocare (produse agroalimentare, echipament, piese de schimb, de construcţii, chimice, staţii/ depozite de carburanţi etc.) S.C. GIGANTI OIL S.R.L. Găneşti nr. 824 - staţie PECO 2.7.3. Fondul funciar Structura terenurilor agricole (arabil, păşuni, fânețe) şi principalele culturi agricole, fond forestier (cu forma de proprietate — de stat/privat): -arabil : 3.000 ha-privat -păşuni şi fânețe : 900 ha-privat - vii : 144 ha-privat -fond forestier : 305 ha-privat şi de stat 2.7.4. Creşterea animalelor persoane juridice/fizice ce deţin efective importante de animale şi păsări, etc. (denumire, efective): S.C. CULTILIS S.R.LL. — 200 capete bovine; SZENTGYORGYI ŞTEFAN - 700 capete ovine; SZABO ŞTEFAN - 540 capete ovine şi 60 capete caprine DORA IANCU - 200 capete ovine; STOICA VASILE - 210 capete ovine RAŢIU IOAN - 600 capete ovine;RETI MIHAIL - 150 capete ovine SOOS ŞTEFAN - 30 capete bovine [persoană fizică] - 10 capete bovine. 2.7.5. Turism, capacităţi de cazare şi de preparare a hranei Potenţialul turistic natural — staţiuni, pensiuni,hoteluri cabane potenţialul climato-turistic Restaurant Butoiul Sasului-capacitate de preparare hrană - 300 persoane, Casa Kolping - 93 paturi Cămin cultural Găneşti - 35 paturi, capacitate de preparare hrană - 350 de persoane 2.8. Infrastructuri locale 2.8.1. Cultura reţeaua instituţiilor culturale: -din punct de vedere al deservirii cu dotări culturale comuna dispune de o bibliotecă comunală şi una şcolară şi respectiv de un centru european de informare. edificiile religioase: 13 biserici din care: 3 reformate, 4 ortodoxe, 2 romano-catolice, 1 unitară şi 3 penticostală. Sport: 3 terenuri de sport din care o sală de sport modernă, 2 terenuri de sport sintetice în Găneşti şi Seuca, 3 terenuri de fotbal în Găneşti, Seuca şi Păucişoara. 2.8.2. Infrastructura sanitară unităţi sanitare: - cabinete medicale/stomatologice: 2 cabinete medicale individuale și 1 cabinet stomatologic; - nr. de cadre medicale (doctori şi asistenţi medicali): 4 cadre medicale şi 4 asistenţi; - farmacie: 2 farmaciste - dispensar veterinar: 1 medic și 2 asistenți 2.8.3. Reţele de utilităţi „ Infrastructura tehnico-edilitară 2.8.3.1.Reţeaua de distribuţie a apei : lungimea reţelei de apă este de 29 km, starea de întreţinere este foarte bună. 2.8.3.2. Reţeaua de canalizare : funcţională, 24 km. 2.8.3.3. Alimentarea cu gaze naturale reţeaua de distribuţie: lungime - 30 km nr. de gospodării deservite: 1.461 lungime reţea magistrală de transport ce tranzitează localitatea: 12 km. 2.8.3.4. Energia electrică reţele magistrale de transport ce tranzitează localitatea, puncte de transformare: 12 km de reţele de înaltă tensiune 2.8.3.5. Reţele de telecomunicaţii, comunicaţii date şi Internet reţele fixe: telefonie digitală-600 abonaţi S.C. TELEKOM ROMANIA S.A. reţele mobile: ORANGE acoperire 60%, VODAFONE acoperire 60%,TELEKOM ROMANIA S.A. acoperire 90%. furnizori de internet: UPC ROMÂNIA, S.C. RCS-RDS S.A., S.C. ADLER TV S.R.L., S.C. TELEKOM ROMANIA S.A. III. RISCURI GENERATOARE DE SITUAŢII DE URGENŢĂ 3.1.Tipuri de riscuri ce se pot manifesta în zona de competenţă 3.1.1. Riscuri naturale Înzăpeziri şi viscole Înzăpeziri şi viscole, depuneri de gheaţă pe conductorii electrici, îngheţ târziu sau timpuriu, furtuni puternice şi grindină mare, se pot produce în orice zonă a judeţului şi mai frecvent pe traseele TÂRGU-MUREŞ -GĂNEŞITI- TÂRNĂVENI. Inundații a) inundaţii, prin revărsările naturale ale cursurilor de apă ale râului Târnava Mică, datorate creşterii debitelor sau blocajelor produse de gheţuri, plutitori, aluviuni şi avalanşe de zăpadă şi prin scurgeri de pe versanţi în pârâul Bedea şi Sărata; Descriere: 1. Târnava Mică b) inundaţii provocate de accidente sau avarii la construcţiile hidrotehnice; barajul de la Bezid. - Obiective aflate în zone de risc la inundaţii — nr/(gospodării, teren agricol, drumuri, etc.): S.C. CULTILIS S.R.L., 45 gospodării, 280 ha teren afectat, 2 km DJ, 1,5 km DC. - Construcţii hidrotehnice cu rol de apărare existente (baraje, diguri Y-este în construcţie digul care să protejeze gospodăriile aflate pe malul Târnavei Mici.A fost construit un dig de 800 m în localitatea Seuca Incendii de mari proporţii la fondul construit. Incendii de pădure. - sunt riscuri de incendii de pădure în perioada de primăvară şi vară, în timpul secerişului, cu ocazia aprinderilor accidentale ale resturilor vegetale putând fi afectate cca.305 ha. Fenomene distructive de origine geologică e Cutremure - Cutremur - mişcare vibratoare a scoarţei terestre, generată de o ruptură brutală în aceasta, ce poate duce la victime umane şi distrugeri materiale. Judeţul Mureş se încadrează în zonele de risc cu seisme de amplitudine între 6 — 7 grade pe scara Richter, nefiind într-o zonă cu risc ridicat). UNITĂŢI ADMINISTRATIV-TERITORIALE URBANE amplasate în zone pentru care intensitatea seismică, echivalată pe baza parametrilor de calcul privind zonarea seismică a teritoriului României, este minimum VII (exprimată în grade MSK) Nr. Judeţul Unitatea Numărul de Intensitatea crt. administrativ-teritorială locuitori seismică exprimată în grade MSK 9) 1 2 3 4 MUREŞ 1, Municipiul Târgu Mureş 164.928 VII 2. Municipiul Sighişoara 36.222 VII 3, Municipiul Târnăveni 29.828 VII 4. Oraşul Iernut 9.833 VII 5. Oraşul Luduş 18.647 VII Alunecări de teren Pe raza satului Găneşti , pe malul stâng al râului Târnava Mică, pe o porţiune de 1,5 ha există riscul ca odată cu creşterea mare a apelor şi pe o perioadă mai îndelungată de timp să se producă alunecări de teren soldate cu avarierea unui număr de 2 gospodării, respectiv 4 case din zonă. Pârâul Bedea poate inunda 12 gospodării. În localitatea Subpădure, pârâul Sărata poate inunda 8 gospodării. Datorită digului de 800 m construit în localitatea Seuca, riscul de inundaţii a fost redus, ramanand numai zona din amonte de raul Tirnava Mica afectata. În urma ploilor abundente, în perioadele de primavară şi toamnă, mişcări tectonice, eroziuni puternice sau ca urmare a unor activităţi umane se pot produce alunecări de teren în următoarele zone. Evaluare Nr. Localitatea /mp,or, _ Observaţii Crt. comuna Gospodării Persoane Găneşti 15.000 mp 4 17 TOTAL 4 17 3.1.2 Riscuri tehnologice A.Industriale — operatori economici care intră sub incidenţa HG nr. 95 din 23 ianuarie 2003 (H.G. 804/2007) S.C. AZOMUREŞ S.A. B. De transport şi depozitare produse periculoase — operatori economici de pa raza localităţii care depozitează, comercializează şi transportă materiale periculoase (carburanţi, G.P.L., solvenţi, alte substanţe clasificate conf. normelor A.D.R.) S.C. GIGANTI OIL S.R.L. Găneşti nr. 824. C. Transporturi e Transportul rutier — pe raza comunei există doar drumuri judeţene, care prezintă riscuri minime de producere a unor dezastre. e Transportul feroviar - este destinat în cea mai mare parte transportului de persoane, doar în foarte mică măsură se transportă peridic materiale de construcţii nepericuloase, până în prezent nu a a existat nici un accident, dar pot fi posibile accidente în cazul transportului pe CF de produse sau materiale periculoase. S.C. REGIO TRANS S.RL. e Transportul aerian — Nu este cazul D. Nucleare-nu este cazul Judeţul Mureş se află la 400 km de Centrala atomoelectrică de la Cernavodă, la 500 km de Centrala atomoelectrică de la Kozlodui şi la 750 km de centrala atomoelectrică de la Pecs. E. Poluare ape — nu este cazul F. Prăbuşiri de construcţii, instalaţii sau amenajări Poate exista posibilitatea unor astfel de pericole în viitor ca urmare a neîntreţinerii corespunzătoare a construcţiilor existente. G. Eşecul utilităţilor publice F. Căderi de obiecte din atmosferă sau din cosmos Se pot produce în oricare zonă a comunei prin accidente aviatice, prăbuşirea unor sateliți, rachete de plasare a acestora pe orbită, meteoriți sau componente din echipamentele de transport şi plasare pe orbita extraterestră care pot provoca iradierea sau contaminarea populaţiei şi mediului înconjurător peste limitele maxime admise de 5 mSV/an (500 mrem/an). G. Muniţie neexplodată Până în preze [...]