HCL 16/2016 Gănești adoptată

] ROMÂNIA JUDEȚUL MUREŞ CONSILIUL LOCAL GĂNEŞTI HIOTĂRÂREA NR. 16/23.02.2016 privind reactualizarea Planului de Analiză şi Acoperire a Riscurilor al comunei Gănești Consiliul local al coniunei Gănești, județul Mureș, in sedința ordinară de lucru din data de 23.02.2016; Ținând cont de: - proiectul de hotărâre iniţiat de conducerea primăriei locale şi avizele favorabile ale Comisiilor juridice, economice și pentru cultură-sport din cadrul Consiliului Local al comunei Gănești ; - prevederile art.6 alin 1 şi 2 din Ordinul M.A.I nr. 132/2007 pentru aprobarea Metodologiei de elaborare a Planului de analiză şi acoperire a riscurilor şi a structurii-cadru a Planului de analiză şi acoperire a riscurilor; Având în vedere Pianul de analiză şi acoperire a riscurilor al comunei Găneşti aprobat prin hotărârea nr. 1 1/26.03.2015 a Consiliului local al comune Găneşti; În temeiul art.36 şi 42 din Legea nr.215/2001 - Legea administraţiei publice locale, republicată în anul 2007 cu toate modificările și completările ulterioare, HOTĂRĂȘTE: Art.]. Se aprobă reactualizarea Planului de Analiză și Acoperire a Riscurilor al comunei Gănești, jud. Mureş, conform anexei care face parte integrantă din prezenta hotărâre. Art.2. Planul de ana iză şi acoperire a riscurilor actualizat va fi înaintat in termen util către Secretariatul tehnic permanent al Comitetului Judeţean Pentru Situaţii de urgență Mureş. | CONTRASEMNEAZĂ, PREȘEDINTE DE ȘEDINȚĂ 4 | $ SECRETAR, KESZEG JANOS ATTILA SAID MA RIAN i ARE A Va ÎL Hotărârea a fost adoptată în ședința ordinară din data de 23.02.2016 cu un total de 12 voturi pentru, din 12 consilieri prezenți din totalul de 13 consilieri locali în funcție. NESECRET JUDEŢUL MUREŞ Exemplar nr. 1 COMITETUL LOCAL al COMUNEI GANESTI APROB j PREŞEDINTE DE ŞEDINŢĂ KESZEG JANOS ATTILA (nume, prenume ) PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR Adoptat şi aprobat în sedinţa Consiliului din data de cu hotărârea nr. PRIMAR Întocmit, Inspector protecţie civilă BALOG ELEMER SZASZ JANOS (Semnătura) (Semnătura) L.S. 1. SCOPUL ȘI OBIECTIVELE SCHEMEI CU RISCURILE TERITORIALE DIN ZONA DE COMPETENŢĂ Experienţa şi realitatea au demonstrat, însă că oricât de dezvoltat economic ar fi un stat, formele de manifestare şi urmările dezastrelor naturale şi tehnologice fac, uneori imposibilă orice acţiune de răspuns, indiferent cât de bine ar fi ea concepută şi organizată. Schema cu riscurile teritoriale se elaborează în scopul identificării şi evaluării tipurilor de risc specifice zonei de competenţă, pentru stabilirea măsurilor în domeniul prevenirii şi intervenţiei, precum şi pentru aplicarea şi cuprinderea acestora, de către autoritățile administraţiei publice locale, în „Planul de analiză şi acoperire a riscurilor teritoriale în unitatea administrativ-teritorială”. Schema cu riscurile teritoriale are ca obiectiv fundamental cunoaşterea caracteristicilor, formelor de manifestare, realizarea în timp scurt, în mod organizat şi printr-o concepţie unită a măsurilor necesare, credibile, realiste şi adecvate de protecţie a populaţiei în cazul producerii unor dezastre naturale şi tehnologice în scopul eliminării sau limitării pierderilor de vieţi omeneşti, valorilor de patrimoniu, pagubelor materiale şi factorilor de mediu. In vederea îndeplinirii acestui deziderat fundamental schema cu riscuri teritoriale defineşte următoarele obiective: >» Identificare, monitorizarea şi gestionarea tipurilor de riscuri generatoare de dezastre naturale şi tehnologice existente pe teritoriul judeţului sau pe teritoriul judeţelor vecine care ar putea afecta şi teritoriul judeţului; > Informarea şi pregătirea preventivă a populaţiei cu privire la pericolele la care este expusă; >» Organizarea şi asigurarea stării de operativitate şi a capacităţii de intervenţie optime a serviciilor pentru situaţii de urgenţă şi a celorlalte organisme specializate cu atribuţii în domeniu; > Înştiinţarea oportună a autorităţilor administraţiei publice locale despre evoluţia spre dezastru a factorilor de risc natural sau tehnologic; >» Protecţia populaţiei, bunurilor materiale, valorilor culturale şi arhivistice precum şi a mediului împotriva efectelor dezastrelor; >» Realizarea preventivă a măsurilor de protecţie civilă prin evacuare, adăpostire, asanare pirotehnică, asistenţă sanitară şi decontaminare; >» Planificarea , organizarea, pregătirea şi conducerea acţiunilor de intervenţie pentru înlăturarea urmărilor dezastrelor; >» Organizarea şi executarea intervenţiei operative pentru reducerea pierderilor de vieţi omeneşti, limitarea şi înlăturarea efectelor situaţiilor de urgenţă civilă şi pentru reabilitarea utilităţilor publice afectate; >» Limitarea şi înlăturarea efectelor dezastrelor. II. DESCRIEREA ZONEI DE COMPETENŢĂ 2.1. Aspecte administrative COMUNA GANESTI : - 4 sate aparținătoare (Găneşti, Seuca, Păucişoara, Subpădure) 2.1.1. Reşedinţa localităţii: Găneşti Suprafaţă totală: 4964 ha Populaţia stabilă: 3511 locuitori SATELE APARȚINĂTOARE Găneşti Suprafaţă totală: 2902 ha Populaţia stabilă: 2086 locuitori Seuca Suprafaţă totală: 727 ha Populaţia stabilă: 1157 locuitori Păucişoara Suprafaţă totală: 573 ha Populaţia stabilă: 200 locuitori Subpădure Suprafaţă totală: 762 ha Populaţia stabilă: 68 locuitori 2.1.2. Scurtă descriere Având o suprafaţă administrativă de 4964 de ha comuna Găneşti aparţine de judeţul Mureş, situându-se în sud-vestul acestuia. Satul Găneşti se află la 5 km distanţă de municipiul Târnăveni, fiind aşezat în valea pârâului Bedea, pe ambele maluri ale pârâului Târnava Mică. Existenţa unor inscripţii şi ale unor rămăşiţe de drum atestă faptul că iniţial primii locuitori se stabiliseră la est de aşezământul actual.Însă prima invazie a tătarilor din 1241 i-a obligat pe aceştia să se refugieze şi să se stabilească în zona în care se află în prezent localitatea , un loc extrem de propice pentru agricultură şi creşterea animalelor. În trecut Găneşti aparţinea de comitatul Târnva Mică ce era împărţit în patru circumscripţii teritoriale: circumscripţia Erzsebet, circumscripţia Hosszuaszo, circumscripţia Radnot şi circumscripţia Dicsoszentmarton de care parţinea şi Găneşti. Prima atestare documentară a localităţii datează din 1302, când apare în izvoare sub denumirea de possesia Galfalva.În documente săseşti aşezământul e amintit sub denumirea Galendorf, iar mai târziu, în anul 1314 apare sub denumirea de Villa terra Galfalva, denumit astfel după comitetele Galfalvi Gal. De-a lungul istoriei domeniul Galfalva a fost în proprietatea mai multor persoane, oameni importanţi ai acelor vremuri, de exemplu în anul 1379 domeniul ajunge în posesia lui Bolyai Tamas ai cărui descendenţi sunt cei do savanţi matematicieni Bolyai Farkas, respectiv Bolyai Janos. Situată în centrul Transilvaniei valea Târnavei Mici a fost martora mai multor evenimente de importanţă naţională, dar din datele care ne stau la dispoziţie putem afirma că de numele localităţii se leagă doar trei evenimente majore de importanţă culturală, istorică şi religioasă. În 1638 localitatea Găneşti este locul unei premiere religioase , pentru prima dată în toată Transilvania, aici se construieşte primul presbiteriu. Din conscripţiile papale reiese faptul că prima biserică a comunităţii exista deja în 1332, numărând 400-500 de enoriaşi. Anul 1517 înseamnă trecerea găneştenilor la protestarismul reformat. Două evenimente se leagă de revoluţia maghiară de la 1848. În data de 17 ianuarie 1949 armata maghiară condusă de generalul Bem reuşeşte prima victorie la Găneşti împotriva armatelor habsburgice.Tot în decursul anului 1849 cel mai mare poet maghiar Petofi Sandor trece prin Găneşti în drumul său spre secuime. 2.2. Aşezare geografică şi relief Comuna Găneşti este situată în Podişul Transilvaniei, mai precis de o parte şi de alta a Râului Târnava Mică, având altitudini cuprinse între 347-504 m, cu o varietate de forme de relief, ceea ce îi conferă un pitoresc deosebit, fiind compusă din 4 sate: satul Găneşti, reşedinţa comunei (atestat documentar în 1302), satul Seuca(atestat documentar în 1383), satul Păucişoara(atestat documentar în 1361) şi satul Subpădure(atestat documentar în 1466). Comuna este străbătută de râul Târnava Mică şi de mai multe pâraie cu debite mici, cel mai important fiind râul Bedea. 2.2.1 Vecinătăţi Comuna Găneşti este mărginită de următoarele unităţi administrative: la nord comuna Ogra, la est comuna Mica, la sud comuna Băgaciu şi la vest municipiul Târnăveni. Legătura cu aceste localităţi se face pe DJ 142, relaţia Mica-Găneşti- Târnăveni şi pe DJ 142A, Găneşti-Băgaciu. 2.2.2. Forme de relief, specificităţi, influenţe Forma de relief specifică comunei Găneşti este de deal, cu pante domoale, în cuprinsul comunei altitudinea medie fiind de 300 m. Microclimatul comunei şi relieful de dealuri este favorabil practicării agriculturii, în special cultura mare şi a viței de vie. 2.2.3. Caracteristicile pedologice ale solului Din punct de vedere geologic comuna face parte din marea unitate a depresiunii Transilvaniei şi anume din interiorul bazinului alcătuit dintr-o alternanță de straturi subţiri de marne şi argile, marne nisipoase,nisipuri în zona de şes-rât. 2.3. Caracteristici climatice 2.3.1. Caracteristici climatice, specificităţi, influenţe Climă temperat — continentală, specifică climatului de podiş. 2.3.2. Regimul precipitațiilor Pe întreg teritoriul comunei sunt căderi de precipitaţii normale. 2.3.3. Temperaturi - lunară şi anuală (valori medii, valori extreme înregistrate — vârfuri istorice ) vara: 25-35 *C toamna :15-25 *C iarna : 6 - -20 *C primăvara :2-15 *C 2.4. Reţeaua hidrografică 2.4.1. Cursuri de apă din localitate, Principalele cursuri de apă ce străbat comuna sunt râul Târnava Mică, pârâul Bedea, valea Sărată, pârâul Valea Răzoarelor, pârâul lui Bal cu debite normale, creşteri de niveluri mai însemnate ale acestora fiind înregistrate cu ocazia ploilor torențiale din 1970 şi 1975 soldate cu inundţii masive. 2.4.2. Situaţia lacurilor de acumulare permanente, nepermanente şi a iazurilor piscicole (suprafeţe, volume) Nu este cazul 2.4.3. Amenajări hidrotehnice (diguri, baraje, lucrări de apărare) — Nu există 2.5. Populaţia — structura demografică pe naţionalităţi Structura etnică: maghiari 2300, români 862, rromi 346, saşi 1, rus-lipovean 1, nedeclarat 1. Distribuţia pe culte religioase reformaţi 1971, ortodocşi 923, romano-catolici 216, unitarieni 110, greco-catolici 3, alte culte 288. Evoluţia numerică a populaţiei este influenţată de sporul natural, care în momentul de faţă este în uşoară creştere şi de sporul migrator care de asemenea se află în creştere. 2.6. Căile de transport 2.6.1. Reţeaua de drumuri drumuri — naţionale: nu este cazul — judeţene : DJ 142, DJ 142 A — comunale : DC 79 Găneşti-Păucişoara DJ 142: 10 km, stare bună DJ 142 A: 4 km, stare bună DC 79 : Găneşti — Păucişoara 2 km, stare bună Drum sătesc Păucişoara- Subpădure de pământ, impracticabil pe vreme nefavorabilă. 2.6.2. Reţeaua de căi ferate: 10 km tipuri de căi ferate (ecartament): normal forma de proprietate : concesionat lungimea: 10 km tipul - neelectrificat 2.6.3. Transportul aerian Nu este cazul 2.6.4. Reţele şi conducte magistrale care străbat localitatea electrice, gaz, apă- existente; canalizare — în construcţie. 2.7. Dezvoltarea economică 2.7.1. Zone industrializate, ramuri societăţi comerciale existente pe teritoriul localităţii, puncte de lucru ale altor societăţi, tipuri de activităţi: S.C. SANAGRA S.A. punct de lucru Seuca nr. 141-profil agricol S.C. KODRAGO S.R.L. Găneşti, nr. 292-agricultură S.C. CASA VINULUI S.R.L. Găneşti, nr. 239, comerţ S.C. PETIT PARIS S.R.L.viticultură 2.7.2. Depozite/rezervoare, capacităţi de stocare (produse agroalimentare, echipament, piese de schimb, de construcţii, chimice, staţii/ depozite de carburanţi etc.) S.C. GIGANTI OIL S.R.L. Găneşti nr. 824-staţie PECO 2.7.3. Fondul funciar Structura terenurilor agricole (arabil, păşuni, fânețe) şi principalele culturi agricole, fond forestier (cu forma de proprietate — de stat/privat): -arabil : 3000 ha-privat -păşuni şi fânețe : 900 ha-privat - vii : 144 ha-privat -fond forestier : 305 ha-privat şi de stat 2.7.4. Creşterea animalelor persoane juridice/fizice ce deţin efective importante de animale şi păsări, etc. (denumire, efective): S.C. SANAGRA S.A. — 419 capete bovine;SZENTGYORGYI ŞTEFAN- 700 capete ovine;SZABO ŞTEFAN -540 capete ovine şi 60 capete caprine DORA IANCU-200 capete ovine;STOICA VASILE-210 capete ovine RAŢIU IOAN-600 capete ovine;RETI MIHAIL-280 capete ovine SOOS ISTVAN - 30 capete bovine; [persoană fizică] - 7 capete bovine; BACSO ISTVAN - 5 capete bovine; LORINCZ FERENCZ - 9 capete bovine; VEGH IOAN - 15 capete bovine; HIDI ANDREI - 12 capete bovine; PORIME IOAN -36 capete bovine; SZEKELZKIRALY MARTON - 4 capete bovine; BALOG ELEMER - 14 capete bovine; MIHALY JOZSEF - 9 capete bovine; SZABO IOAN - 24 capete bovine; PĂRĂU IOAN - 300 capete ovine; LOGA IOAN - 500 capete ovine; HANCU VASILICĂ - 100 capete ovine. 2.7.5. Turism, capacităţi de cazare şi de preparare a hranei Potenţialul turistic natural — staţiuni, pensiuni,hoteluri cabane potenţialul climato-turistic Restaurant Butoiul Sasului-capacitate de preparare hrană -300 persoane Casa Kolping-93 paturi Cămin cultural Găneşti-35 paturi, capacitate de preparare hrană-350 de persoane 2.8. Infrastructuri locale 2.8.1. Cultura reţeaua instituţiilor culturale: -din punct de vedere al deservirii cu dotări culturale comuna dispune de o bibliotecă comunală şi una şcolară şi respectiv de un centru european de informare. edificiile religioase: 10 biserici din care 3 reformate, 4 ortodocse, 2 romano-catolice , 1 unitară şi una penticostală. Sport: 3 terenuri de sport din care o sală de sport modernă, 2 terenuri de sport sintetice în Găneşti şi Seuca, 3 terenuri de fotbal în Găneşti, Seuca şi Păucişoara. 2.8.2. Infrastructura sanitară unităţi sanitare: -cabinete medicale/stomatologice: 2 cabinete medicale individuale -nr. de cadre medicale (doctori şi asistenţi medicali):2 cadre medicale şi 4 asistenţi. 2.8.3. Reţele de utilităţi „ Infrastructura tehnico-edilitară 2.8.3.1.Reţeaua de distribuţie a apei : lungimea reţelei de apă este de 26 km, starea de întreţinere este foarte bună. 2.8.3.2. Reţeaua de canalizare : este în curs de execuţie. 2.8.3.3. Alimentarea cu gaze naturale rețeaua de distribuţie: lungime- 30 km nr. de gospodării deservite: 1450 lungime reţea magistrală de transport ce tranzitează localitatea: 12 km. 2.8.3.4. Energia electrică reţele magistrale de transport ce tranzitează localitatea, puncte de transformare: 12 km de reţele de înaltă tensiune 2.8.3.5. Reţele de telecomunicaţii, comunicaţii date şi Internet reţele fixe: telefonie digitală-600 abonaţi S.C. ROMTELECOM S.A. reţele mobile:ORANGE acoperire 60%, VODAFONE acoperire 60%,COSMOTE acoperire 90%. furnizori de internet:S.C. CARO SISTEM S.R.L., S.C. ADLER TV S.RL., S.C. ROMTELECOM S.A. III. RISCURI GENERATOARE DE SITUAŢII DE URGENŢĂ 3.1.Tipuri de riscuri ce se pot manifesta în zona de competenţă 3.1.1. Riscuri naturale Înzăpeziri şi viscole Înzăpeziri şi viscole, depuneri de gheaţă pe conductorii electrici, îngheţ târziu sau timpuriu, furtuni puternice şi grindină mare, se pot produce în orice zonă a judeţului şi mai frecvent pe traseele TÂRGU-MUREŞ —GĂNEŞTI- TÂRNĂVENI. Inundații a) inundaţii, prin revărsările naturale ale cursurilor de apă ale râului Târnava Mică, datorate creşterii debitelor sau blocajelor produse de gheţuri, plutitori, aluviuni şi avalanşe de zăpadă şi prin scurgeri de pe versanţi în pârâul Bedea şi Sărata; Descriere: 1. Târnava Mică b) inundaţii provocate de accidente sau avarii la construcţiile hidrotehnice; barajul de la Bezid. - Obiective aflate în zone de risc la inundaţii — nr/(gospodării, teren agricol, drumuri, etc.): S.C. SANAGRA S.A., 45 gospodării, 280 ha teren afectat, 2 km DJ, 1,5 km DC. - Construcţii hidrotehnice cu rol de apărare existente (baraje, diguri )-este în construcţie digul care să protejeze gospodăriile aflate pe malul Târnavei Mici.A fost construit un dig de 800 m în localitatea Seuca Incendii de mari proporții la fondul construit. Incendii de pădure. - sunt riscuri de incendii de pădure în perioada de primăvară şi vară, în timpul secerişului, cu ocazia aprinderilor accidentale ale resturilor vegetale putând fi afectate cca.305 ha. Fenomene distructive de origine geologică e Cutremure - Cutremur - mişcare vibratoare a scoarţei terestre, generată de o ruptură brutală în aceasta, ce poate duce la victime umane şi distrugeri materiale. Judeţul Mureş se încadrează în zonele de risc cu seisme de amplitudine între 6 — 7 grade pe scara Richter, nefiind într-o zonă cu risc ridicat). UNITĂŢI ADMINISTRATIV-TERITORIALE URBANE amplasate în zone pentru care intensitatea seismică, echivalată pe baza parametrilor de calcul privind zonarea seismică a teritoriului României, este minimum VII (exprimată în grade MSK) Nr. Judeţul Unitatea Numărul de Intensitatea crt. administrativ-teritorială locuitori seismică exprimată în grade MSK 9) 1 2 3 4 MUREŞ 1. Municipiul Târgu Mureş 164.928 VII 2. Municipiul Sighişoara 36.222 VII 3. Municipiul Târnăveni 29.828 VII 4. Oraşul Iernut 9.833 VII 5. Oraşul Luduş 18.647 VII Alunecări de teren Pe raza satului Găneşti , pe malul stâng al râului Târnava Mică, pe o porţiune de 1,5 ha există riscul ca odată cu creşterea mare a apelor şi pe o perioadă mai îndelungată de timp să se producă alunecări de teren soldate cu avarierea unui număr de 2 gospodării, respectiv 4 case din zonă. Pârâul Bedea poate inunda 12 gospodării. În localitatea Subpădure, pârâul Sărata poate inunda 8 gospodării. Datorită digului de 800 m construit în localitatea Seuca, riscul de inundaţii a fost redus, ramanand numai zona din amonte de raul Tirnava Mica afectata. În urma ploilor abundente, în perioadele de primavară şi toamnă, mişcări tectonice, eroziuni puternice sau ca urmare a unor activităţi umane se pot produce alunecări de teren în următoarele zone. Evaluare Nr. Localitatea /mp,or, Observaţii Crt. comuna Gospodării Persoane Găneşti 15.000 mp 4 17 TOTAL 4 17 3.1.2 Riscuri tehnologice A.Industriale — operatori economici care intră sub incidenţa HG nr. 95 din 23 ianuarie 2003 (H.G. 804/2007) S.C. AZOMUREŞ S.A. B. De transport şi depozitare produse periculoase — operatori economici de pa raza localităţii care depozitează, comercializează şi transportă materiale periculoase (carburanţi, G.P.L., solvenţi, alte substanţe clasificate conf. normelor A.D.R.) S.C. GIGANTI OIL S.R.L. Găneşti nr. 824. C. Transporturi e Transportul rutier — pe raza comunei există doar drumuri judeţene, care prezintă riscuri minime de producere a unor dezastre. e Transportul feroviar - este destinat în cea mai mare parte transportului de persoane, doar în foarte mică măsură se transportă peridic materiale de construcţii nepericuloase, până în prezent nu a a existat nici un accident, dar pot fi posibile accidente în cazul transportului pe CF de produse sau materiale periculoase. S.C. REGIO TRANS S.RL. e Transportul aerian — Nu este cazul D. Nucleare-nu este cazul Judeţul Mureş se află la 400 km de Centrala atomoelectrică de la Cernavodă, la 500 km de Centrala atomoelectrică de la Kozlodui şi la 750 km de centrala atomoelectrică de la Pecs. E. Poluare ape — nu este cazul F. Prăbuşiri de construcții, instalaţii sau amenajări Poate exista posibilitatea unor astfel de pericole în viitor ca urmare a neîntreţinerii corespunzătoare a construcţiilor existente. G. Eşecul utilităţilor publice F. Căderi de obiecte din atmosferă sau din cosmos Se pot produce în oricare zonă a comunei prin accidente aviatice, prăbuşirea unor sateliți, rachete de plasare a acestora pe orbită, meteoriți sau componente din echipamentele de transport şi plasare pe orbita extraterestră care pot provoca iradierea sau contaminarea populaţiei şi mediului înconjur [...]