HCL 309/2014 Galați adoptată

ROMÂNIA pf JUDEŢUL GALAŢI MUNICIPIUL GALAȚI CONSILIUL LOCAL HOTĂRÂREA nr. 309 din 28.08.2014 privind: aprobarea Planului Local de Implementare în cadrul proiectului Silver City — „Strategii inovatoare urbane şi planuri de acţiune pentru creşterea rolului economic şi social al seniorilor” Iniţiator: Primarul Municipiului Galaţi, Marius Stan; Numărul şi data depunerii proiectului de hotărâre: 349/12.08.2014 Consiliul local al municipiului Galaţi, întrunit în şedinţă ordinară, în data de 28.08.2014; Având în vedere expunerea de motive nr. 88536/26.08.2014, a iniţiatorului, Primarul municipiului Galaţi, Marius Stan; | pi Având în vedere raportul de specialitate nr. 88538/26.08.2014, al Direcţiei Generale de Dezvoltare; Având în vedere raportul comisiei de buget, finanţe, administrarea domeniului public şi privat al municipiului; Având în vedere raportul comisiei pentru activităţi ştiinţifice, învățământ, sănătate, culte, cultură, tineret, asistenţă socială, sport şi agrement; Având în vedere dispoziţiile art. 5, alin. (3) şi alin. (4) din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare; Având în vedere dispoziţiile art. 36, alin. (1), alin. (2), lit. „b”, lit. „d”, alin (4), lit. „e”, alin. (6), lit. „a”, pct. 2 din Legea administraţiei publice latale nr, 215/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; HCL 309 doc. În temeiul art. 45, alin. (1) din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, HOTĂRĂŞTE: Art. 1 — Se aprobă Planul Local de Implementare în cadrul proiectului Silver City - „Strategii inovatoare urbane şi planuri de acțiune pentru creşterea rolului economic şi social al seniorilor”, conform anexei care face parte integrantă din prezenta hotărâre. d „ Art, 2 - Primarul municipiului Galaţi se împuierniceşte cu ducerea la îndeplinire a prevederilor acestei hotărâri. Art. 3 — Secretarul municipiului Galaţi va asigura transmiterea şi publicitatea prezentei hotărâri. Preşedinte de şedinţă, Monica Dascălu Contrasemnează, Secretarul Municipiului Galaţi, Radu oecan Kovacs | ) HCL 309 doc. Anexa la HCL nr. 309/28.08.2014 PLANUL LOCAL DE IMPLEMENTARE SILVER CITY 2015 - 2017 ÎN MUNICIPIUL GALATI Elaborat în cadrul proiectului Silver City - „Strategii inovatoare urbane şi planuri de acţiune pentru creşterea rolului economic şi social al seniorilor”, cod SEE/D/0325/4.1/X., finanţat prin Programul de Cooperare Transnaţională Sud Estul Europei, Axa Prioritară 4 - Dezvoltarea sinergiilor transnaţionale pentru zone de creştere durabilă, Domeniul de Silver City Intervenţie 4.1 - Abordarea problemelor cruciale ce afectează ioritle metropolitane şi sistemele regionale de aşezări Cuprins: . Rezumat 2 „ Privire de ansamblu asupra regiunii 3 . Contextul strategic, sinergii cu alte iniţiative locale/regionale, proiecte, programe 5 „ Analiza situaţiei curente 14 . Principalele grupuri ţintă 39 . Exemple de bune practici 39 ! 1 2 3 4 5. Viziune pe termen lung şi obiective specifice 37 6 7 8. Cadrul financiar 43 m 9 , Monitorizare şi evaluare 45 10. Recomandări de politici 46 11. Valoare adăugată 47 12. Egalitate de şanse 47 13. Caracter inovativ 47 14. Propunere de investiţie 48 15. Planul Local de Implementare propriu-zis 50 1. Rezumat În cadrul proiectului Silver City - „Strategii inovatoare urbane şi planuri de acțiune pentru creşterea rolului economic şi social al seniorilor”, cod SEE/D/0325/4.1/X., Planul Local de Implementare (PLI) constă într-un set de acţiuni/ măsuri necesare pentru facilita realizarea unei viziuni pe termen lung. PLI constă într-o listă detaliată de activităţi, costuri şi programe, care sunt necesare pentru a-și atinge obiectivele, pe o durată de 3 ani, în perioada 2015 — 2017. PLI se bazează pe sondaje locale, proiectul pilot şi bunele practici identificate în timpul perioadei de implementare a proiectului şi este elaborat în strânsă colaborare cu factorii interesaţi locali. Scopul Planului Local de Implementare elaborat de către Municipiul Galaţi este de a stimula implicarea seniorilor în activităţi de voluntariat şi în piaţa forței de muncă, cu scopul de a asigura o dezvoltare socio-economică echilibrată, o coeziune socială mai bună a seniorilor, rezultând în performanţe economice îmbunătăţite şi o mai mare solidaritate între generaţii la nivelul comunităţii locale. Planul se adresează nevoilor grupului ţintă la nivel local şi defineşte unele abordări cu scopul de a maximiza sinergiile şi a valorifica iniţiativele existente. Următorii factori interesaţi au fost implicaţi în elaborarea Planului Local de Implementare şi s-au dedicat implementării proiectului: * Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Galaţi * Consiliul Judeţului Galaţi — Centrul Europe Direct i * Inspectoratul Teritorial de Muncă Galaţi * Serviciul Public de Asistenţă Socială — Municipiul Galaţi * Casa Judeţeană de Pensii Galaţi * Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Galaţi + Fundaţia “Împreună” Galaţi * Agenţia de servicii sociale comunitare “Alternativa” Galaţi * Uniunea Judeţeană a Pensionarilor Galaţi. PLI doreşte să crească semnificativ calitatea vieţii seniorilor din orașul Galaţi, ca rezultat al creşterii oportunităţilor pentru sănătate, participare şi securitate, permițându-le să-şi realizeze potenţialul pentru bunăstare pe parcursul vieţii lor şi să fie implicaţi în societate în funcţie de nevoile, dorinţele şi capacităţile lor. În acest sens, Planul Local de Implementare va încerca să atingă trei obiective principale: 1. Creşterea conştientizării şi sensibilizarea potenţialilor factori interesaţi, şi privire la opţiunile -de voluntariat pentru seniori; 2. Opţiuni mai bune de angajare şi opţiuni mai multe de angajare pentru seniori; 3. Promovarea interacțiunilor intergeneraţionale. Implicarea factorilor interesaţi în dezvoltarea Planului Local de Implementare reprezintă o oportunitate pentru aceştia de a învăţa mai multe despre situaţia seniorilor, dar totodată ei vor putea să-şi împărtăşească interesele, experienţele, programul şi cunoştinţele. Ca rezultat, relaţiile formate între cei care lucrează la programe similare sau care au obiective comune vor fi îmbunătăţite şi vor deveni mai puternice. Aceste conexiuni pot fi cruciale pentru succesul Planului Local de Implementare, cât şi pentru iniţiative viitoare şi/sau pentru activităţi de cercetare, participanţii putând să găsească sinergii şi oportunități de colaborare viitoare. 2 Silver City 2. Privire de ansamblu asupra regiunii Municipiul Galaţi este reședința judeţului Galaţi, aflat în regiunea istorică a Moldovei, în partea de sud-est a României, cu o populaţie de aproape de 250.000 de locuitori, conform ultimului recensământ din 2011. Galaţiul este al doilea port al României şi cel mai mare oraş port la Dunăre, deschis navigaţiei fluviale şi maritime, oferind canale navigabile până la Marea Neagră şi Marea Nordului. Galaţi este un centru economic important, ca urmare a dezvoltării Portului Galaţi, Portului Mineralier, Şantierului Naval Damen şi Combinatului siderurgic ArcelorMittal. Regiunea de Sud-Est Este situată în partea de sud-est a României, acoperind 35,762 kmp sau 15% din suprafaţa totală a ţării şi este a doua ca mărime din cele 8 regiuni ale ţării. Un aspect cheie al poziţiei geografice a Regiunii de Sud- Est este că faptul că se constituie în graniţa de est a Uniunii Europene, cu implicaţii majore în ceea ce priveşte asigurarea punctelor de trecere a frontierei şi implicarea în acţiuni de cooperare regională transfrontalieră. Poziţia Regiunii la nivel naţional Populaţia Regiunii de Sud-Est este concentrată în 390 de unităţi administrative, după cum urmează: 35 în mediul urban (cu 11 municipii) şi 355 în rural (cu un total de 1447 de sate). Regiunea Sud-Est deţine trei din cele 10 cele mai populate oraşe din România: Constanţa, Galaţi şi Brăila. În oraşele regiunii locuieşte 55,5% din populaţie, aflată într-o tendinţă de scădere. Industrializarea forțată de după război a condus la concentrarea populaţiei în municipiile Galaţi, Brăila şi Constanţa. Regiunea are o industrie diversificată. Sunt prezente aproape toate ramurile industriale: petrochimie, metalurgie, maşini, materiale de construcţii, industria alimentară şi textilă. Analiza structurii populaţiei pe grupe de vârstă în Regiunea de Sud-Est în perioada 2001-2013 relevă o tendinţă semnificativă de îmbătrânire a populaţiei - ponderea grupelor de vârstă sub 35 de ani este în scădere, iar grupele de vârstă de peste 35 de ani sunt în creştere. Această tendinţă se reflectă pe toată perioada studiată de timp. Judeţul Galaţi enron Silver City Judeţul Galaţi are o suprafaţă de 4466,32 km?, ceea ce reprezintă 1,87% din suprafaţa ţării. Suprafaţa judeţului Galaţi este semnificativ mai mică decât a multor altor judeţe. EI se situează pe locul 34 dintr-un total de 41 de judeţe ordonate descrescător după suprafaţa geografică ocupată. Judeţul Galaţi are o economie dinamică şi diversă, cu cel puţin şase sectoare ce contribuie semnificativ la PIB-ul judeţului. Agricultura este Lida una dintre principalele componente ale peisajului geografic al judeţului Galaţi şi este, de asemenea, una dintre cele mai vechi activităţi economice ale populaţiei. Industria şi serviciile sunt concentrate în centrele urbane, județul având unităţi industriale tradiţionale, cum sunt cele din industria oțelului, construcţii navale şi platformele maritime, industria textilă, alimentară și a băuturilor. Problemele cu care se confruntă judeţul Galaţi sunt legate în special de scăderea populaţiei totale, active şi ocupate. Scăderea în numărul total al populaţiei a avut repercusiuni majore asupra pieţei forţei de muncă. cr Repartizarea populaţiei active pe tipurile de activităţi economice semnalează un dezechilibru major, un număr semnificativ de persoane fiind ocupate în agricultură în detrimentul industriei, construcţiilor şi comerţului. La nivel industrial, cel mai mare număr de lucrători sunt angajaţi în activităţi de producţie. Municipiul Galaţi în proiectul Silver City Municipiul Galaţi a preluat iniţiativa elaborării de recomandări de politici la nivel european şi a fost, de asemenea, responsabil de organizarea unuia dintre ateliere tematice. Municipalitatea a fost puternic susţinută de către experţi externi cu cunoştinţe tematice şi acces la factorii interesaţi şi grupurile ţintă. Ca membru al Comisiei de Dialog Social a judeţului Galaţi şi al Comitetului Consultativ pentru Dialog Civic pe Problemele Vârstnicilor din judeţul Galaţi, municipalitatea are posibilitatea de a disemina rezultatele proiectului la nivel judeţean şi naţiondl, i Interesul municipiului Galati este de: 1) a aduce împreună şi activa factorii interesaţi (autorităţi, mediu de afaceri, mediu academic, societatea civilă) cu scopul de a crea cadrul specific (juridic, instituţional şi financiar) pentru a defini modalităţile în care vârstnicii pot fi implicaţi mai mult într- o comunitate durabilă şi 2) a defini şi pune în aplicare un Plan Local de Implementare pentru implicarea vârstnicilor pe piaţa forței de muncă şi în activităţi de voluntariat cu scopul de a asigura o dezvoltare socio-economică echilibrată, o coeziune socială mai bună pentru seniori, având ca rezultat îmbunătăţirea performanţei economice şi întărirea solidarităţii între generaţii la nivelul comunităţii locale. 3. Contextul strategic, sinergii cu alte iniţiative locale/regionale, proiecte, programe pacat ii d 3 Ei Silver City NIVEL EUROPEAN Fiecare stat protejează drepturile şi libertăţile cetăţenilor vârstnici, având în vedere realităţile și particularităţile sale de natură economică, socială şi culturală. Cu toate acestea, într-o lume tot mai integrată, apar preocupări majore ale organizaţiilor naţionale şi internaţionale pentru protecţia juridică a populaţiei în vârstă aflată în creştere şi pentru paşii ce trebuie urmaţi pentru a ajunge la un numitor comun în ceea ce priveşte bunele practici. i Comisia Europeană a deschis o dezbatere extinsă în Europa privind viitorul Sistemelor de protecţie socială, în special în legătură cu schimbările de pe piaţa forţei de muncă și schimbările demografice. Pe fondul schimbărilor demografice profunde din UE, au avut loc discuţii care au implicat instituţiile europene, statele membre, partenerii sociali, ONG-uri. Situaţia diferă de la ţară la ţară, dar soluţiile sunt dominate de principiul solidarităţii, care caracterizează tradiţia europeană în acest domeniu. CE promovează acţiuni la nivel european pentru persoanele în vârstă şi analizează modul în care statele membre îşi pot proteja generaţiile vârstnice împotriva riscului de sărăcie şi izolare, evaluând de asemenea modul în care se poate asigura un sprijin de lungă durată şi o îngrijire constantă. Există rapoarte cu privire la rolul sistemelor de protecţie socială în raport cu vârstnicii şi sărăcia. Printre măsurile propuse se pot include: dezvoltarea şi diseminarea inovaţiilor în ceea ce priveşte potenţialul activ al pensionarilor, promovarea celor mai bune practici aplicate pentru forța de muncă în vârstă, tranziţia de la locul de muncă la pensionare, îmbunătăţirea stării femeilor vârstnice, îngrijirea şi accesul la îngrijire pentru persoanele în vârstă dependente, întărirea solidarităţii între generaţii şi integrarea persoanelor în vârstă solitare. În ultimii ani, ca vrnare a preocupărilor în creştere pentru componenta socială, Uniunea Europeană a lansat un program comun de combatere a sărăciei şi promovarea incluziunii sociale, ca instrument central al construcţiei sociale comune. Strategiile anti-sărăcie şi promovarea incluziunii sociale vizează, prin obiectivele lor generale şi populaţia în vârstă. În același timp, Uniunea a dezvoltat o strategie de creştere economică şi a locurilor de muncă pe zece ani, numită Europa 2020. Această strategie a identificat mijloace noi pentru a stimula creşterea economică şi ocuparea forţei de muncă, cum sunt: . Un plan pentru noi competențe şi locuri de muncă, unde sunt prezentate o serie de acţiuni concrete utile: - Accelerarea reformelor pentru a îmbunătăţi flexibilitatea şi securitatea pe piaţa muncii - Deprinderea aptitudinilor potrivite pentru locurile de muncă de astăzi şi de mâine - Îmbunătăţirea calităţii locurilor de muncă şi asigurarea unor condiții mai bune de muncă - Îmbunătăţirea condiţiilor pentru crearea de locuri de muncă . „/ . Platforma europeană de combatere a sărăciei şi a excluziunii sociale, bazată pe cinci domenii de acţiune: - Realizarea de acţiuni pentru întreg spectrul de politici: piaţa forţei de muncă, un venit minim garantat, asistenţă medicală, educaţie, locuinţe şi acces la conturi bancare de bază - O mai bună utilizare a fondurilor UE pentru a sprijini incluziunea socială - Verificarea a ceea ce funcţionează şi a ceea ce nu funcţionează în inovațiile de politică socială înainte de a le pune în aplicare pe scară mai largă Silver City - Dezvoltarea de parteneriate cu societatea civilă pentru a sprijini mai eficient punerea în aplicare a reformelor de politică socială - Coordonarea politicilor consolidate între țările UE. NIVEL NATIONAL În România, în ceea ce priveşte legislaţia aplicabilă acestui domeniu, s-au făcut progrese şi a fost elaborat cadrul legal necesar, ţinând seama de standardele europene (Sursa: Ana Bălașa, "Protecţia socială a persoanelor vârstnice din România"). Sunt menţionate în acest context următoarele documente: - Legea nr. 17 / 2000 (modificată şi completată prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 118/ 2008, Legea nr. 270/ 2008 şi Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr'43/ 2010), prin care se stabileşte cadrul general şi condiţiile de aplicare pentru serviciile sociale oferite persoanelor vârstnice la domiciliu, în instituţii rezidenţiale, centre de zi, cluburi pentru vârstnici şi locuinţe sociale; - Legea nr. 34/1998 privind acordarea de subvenţii şi finanţări asociaţiilor şi fundațiilor persoane juridice române care înființează și administrează unităţi de asistenţă socială; - Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor de şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă. În conformitate cu articolul 85, angajatorii care angajează şomeri în vârstă de peste 45 de ani, pentru o perioadă nedefinită, sunt scutiţi timp de 12 luni de la plata contribuţiei la fondul de asigurări de şomaj în raport cu salariile avute în vedere pentru persoanele incluse în categoria menţionată anterior . De asemenea, angajatorul primeşte lunar, pentru fiecare persoană angajată în vârstă de peste 45 de ani, o sumă egală cu salariul minim pe economie, care este garantat de lege, dar cu obligaţia menţinerii raporturilor de muncă create de cel puţin 2 ani; t ] - Fondurile structurale: Pentru perioada de programare 2007-2013, a fost elaborat la nivel naţional documentul de programare pentru punerea în aplicate a Programului Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane (POS DRU). Obiectivele specifice ale POS DRU: * promovarea educaţiei şi formării profesionale iniţiale şi continue de calitate, inclusiv a învăţământului superior şi a cercetării; * promovarea (re) inserției pe piaţa muncii a persoanelor inactive; - dezvoltarea unei pieţe a muncii moderne, flexibile, inclusive; - facilitarea accesului la educaţie şi pe piaţa muncii a grupurilor vulnerabile. În perioada 2014-2020, POS DRU va fi continuat cu Programul Operaţional Capital Uman (POCU), care va include următoarele obiective specifice: - îmbunătăţirea participării pe piaţa muncii a persoanelor aflate în căutarea unui joc de muncă, în special şomeri de lungă durată, pesoane inactive, vârstnici (55-64 de ani), persoane de etnie romă, persoane cu dizabilităţi şi alte grupuri vulnerabile, persbane din mediul rural; * creşterea mobilităţii şi adaptabilităţii forţei de muncă; * încurajarea anţreprenoriatului şi start-up-urilor; 6 _ Sefi Be Blaa e. + Sihver City * diversificarea economiei rurale, în special prin crearea de noi întreprinderi şi locuri de muncă în zonele non-agricole; - Legea nr. 78/2014 privind reglementarea activităţilor de voluntariat în România. Legea stabileşte participarea persoanelor, fără plată şi pe baza consimțământului liber exprimat, prin propria decizie la activităţile de voluntariat organizate în România de către persoanele juridice non-profit publice sau private. Voluntariatul este o activitate de interes public, neremunerată, realizată pe baza deciziei proprii, susţinută şi promovată de către statul român în baza unui acord voluntar, prin care voluntarul se obligă să presteze munca şi organizaţia gazdă să ofere un mediu de lucru adecvat. De asemenea, Legea nr. 78/2014 aduce două prevederi importante — din acest moment voluntariatul va fi recunoscut ca experienţă profesională, iar voluntarii vor primi din partea organizației-gazdă un certificat de recunoaştere a competențelor dobândite prin activitatea lor, voluntariatul fiind recunoscut ca experienţă profesională, de specialitate în cazul în care este efectuat în domeniul lor de studiu. Având în vedere informaţiile de mai sus, Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice prin documentul "Analiza socio-economică pentru programarea fondurilor . europene 2014-2020", oferă următoarele direcții majore de acţiune privind îmbătrânirea activă şi: protecţia drepturilor sociale activă pentru a asigura un trai demn: 1. Facilitarea participării economice a vârstnicilor prin menţinerea acestora pe piaţa muncii cât mai mult timp posibil şi încurajarea accesului la forme de educaţie şi formare profesională, inclusiv la programe de învățare pe tot parcursul vieţii, adaptate nevoilor şi posibilităților acestora; 2. Prevenirea părăsirii timpurii a pieţei muncii şi asigurarea unui venit decent pentru persoanele vârstnice; încurajarea revenirii pe piața muncii a persoanelor beneficiare de pensie de invaliditate prin intermediul unei iniţiativ [...]