HCL 115/2015 Galați adoptată

ROMÂNIA JUDEŢUL GALAŢI MUNICIPIUL GALAŢI CONSILIUL LOCAL . HOTĂRÂREA nr. 115 din 30.03.2015 privind: forma de gestiune a serviciului de iluminat public din Municipiul Galaţi şi Studiul de oportunitate pentru fundamentarea şi stabilirea soluţiilor optime de delegare a gestiunii serviciului de iluminat public pentru Municipiul Galaţi (întreţinere - mentenanţă) Iniţiator: Viceprimarul municipiului Galaţi, Florin Popa Numărul şi data depunerii proiectului de hotărâre: 113/16.03.2015 Consiliul local al municipiului Galaţi, întrunit în şedinţă extraordinară în data de 30.03.2015; „_ Având în vedere expunerea de motive nr. 31034/16.03.2015, a iniţiatorului - Viceprimarul municipiului Galaţi, Florin Popa; Având în vedere raportul de specialitate nr. 31036/16.03.2015, al Direcţiei Generale Infrastructură şi Lucrări Publice; Având în vedere dispoziţiile art. 22, alin.. (2) din Legea nr. 51/2006 a serviciilor comunitare de utilităţi publice, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; Având în vedere-dispoziţiile art. 23, alin. (4) din Legea nr.230/2006-a-serviciului de iluminat public, cu modificările şi completările ulterioare; Având în vedere dispoziţiile art. 36, alin. (2), lit. „d”, alin. (6) lit. „a”, pct. 14, din Legea administraţiei publice Locale nr. 215/2001 republicată; În temeiul art. 45, alin. (1) din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, republicată în 2007, cu modificările şi completările ulterioare, HCL 115 doc. HOTĂRĂŞTE: Art. 1- Se aprobă modalitatea de gestiune pentru serviciul de iluminat public din cadrul Municipiului Galaţi (întreținere - mentenanţă), ca gestiune delegată. Art. 2 - Se aprobă Studiul de oportunitate pentru fundamentarea şi stabilirea soluţiilor optime de delegare a gestiunii serviciului de iluminat public pentru Municipiul Galaţi (întreţinere - menţinere), prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre. Art. 3 — Primarul municipiului Galaţi se împuterniceşte cu ducerea la îndeplinire a prevederilor acestei hotărâri. - Art. 4 — Secretarul municipiului Galaţi va asigura transmiterea şi publicitatea prezentei hotărâri. Contrasemnează, Secretarul municipiului Galaţi, Radu Octâvi n Kovacs HCL 115 doc. Anexa la HCL nr. 115/30.03.2015 Studiu de oportunitate privind delegarea gestiunii prin concesionare a Serviciului de Iluminat Public din “Municipiul Galaţi (intretinere-mentinere). Elaborat pentru Primăria Municipiului Galaţi de Master Evaluation SRL. NI <a Gl NI ( bd ) == ai CAPITOLUL 1. 1.1 Date generale privind proiectul Denumirea obiectivului: Sfudiu de oportunitate privind delegarea gestiunii prin concesionare a Serviciului de Iluminat Public din Municipiul Galaţi (intretinere-mentinere). Titularul investiţiei: Primăria Municipiului Galaţi Beneficiar: Primăria Municipiului Galaţi Amplasamentul: Municipul Galaţi Galaţiul este resedinţa și totodată cel mai mare oraș al județului Galaţi. Conform ultimului recensământ din 2011, populaţia orașului era de 249.732, fiind al 8-lea oraș din țară ca număr de locuitori. Este unul dintre cele mai mari centre economice din România. Oraşul Galaţi are o istorie încărcată şi datorită faptului că este plasat pe Dunăre, cea mai importantă arteră comercial-fluvială europeană, Canalul Dunăre-Main-Rin. Viaţa economică s-a dezvoltat în jurul Şantierului Naval, Portului Fluvial, în jurul Combinatului Siderurgic şi a Portului Mineralier. Este situat în zona estică a României, în extremitatea sudică a platoului Moldovei, la 452 27' latitudine nordică şi 28* 02' longitudine estică; pe malul nordic al Dunării, ocupă o suprafață de 246,4 km?, la confluența râurilor Siret (la vest) şi Prut (la est), lângă Lacul Brateș, la circa. 80 de kilometri de Marea Neagră. Informaţii generale privind proiectul : In temeiul art. 2, aliniat 2 din Legea 230/2006 - “Serviciul de iluminat public face parte din sfera serviciilor comunitare de utilităţi publice şi cuprinde totalitatea acţiunilor şi activităţilor de utilitate publică şi de interes economic și social general, desfăşurate la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale sub conducerea, coordonarea şi responsabilitatea „autorităților administraţiei publice locale, în scopul asigurării iluminatului public” Prezentul studiu are drept scop identificarea si aplicarea solutiilor de organizare a serviciului de iluminat public din Municipiul Galaţi. Autorităţile administraţiei publice locale trebuie să asigure gestiunea serviciului de iluminat public pe criterii de competitivitate şi eficiență economică si managerială, având ca obiectiv atingerea şi respectarea indicatorilor de performanţă a serviciului. Desfăşurarea activităţii de iluminat public în Municipiul Galaţi se poate efectua prin două modalităţi, respectiv prin gestiune directă şi prin gestiune delegată. În cele ce urmează, vom analiza oportunitatea delegării serviciului de iluminat public în Municipiul Galaţi. Concesiunilor; Ordonanţa de urgenţă nr. 34/19.04.2006 privind atribuirea Contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii; CEI EN 605981 — 2005/05 (CEI 34-21 VII ed.) CEI EN 60598-2.] —. 1997/10 (CEI 34-23 II ed.) CEI EN 60598.23 _ 2003/10 (CEI 34-33 Il ed.) Norma CE | 15/95(SR 13433/99-Standard RO) pentru Sistemele de iluminat CAPITOLUL 2. 2.1. iluminatul public - necesitate şi tendinţe Iluminatul public reprezintă unul dintre criteriile de calitate ale civilizaţiei moderne. EI are rolul de a asigura atât orientarea și circulația în siguranţă a pietonilor şi vehiculelor pe timp de noapte, cât şi crearea unui ambient corespunzător în orele fără lumină naturală . Principalele funcțiuni ale iluminatului public sunt : iluminatul căilor rutiere; iluminarea zonelor rezidenţiale; iluminatul zonelor comerciale; iluminatul zonelor de plimbare; iluminatul zonelor comerciale; iluminatul parcurilor şi grădinilor; Caan aa mu iluminatul clădirilor şi monumentelor. Iluminatul public trebuie să îndeplinească condiţiile prevăzute de normele luminotehnice, fiziologice, de siguranță a circulaţiei, şi de estetică arhitectonică, în următoarele condiţii : CI utilizarea raţională a energiei electrice; U reducerea costului investiţiilor; [1 reducerea cheltuielilor anuale de exploatare a instalaţiilor electrice de iluminat. Realizarea unui iluminat corespunzător determină în special reducerea cheltuielilor indirecte, reducerea numărului de accidente pe timp de noapte, reducerea riscului de accidente rutiere, reducerea numărului de agresiuni contra persoanelor, îmbunătățirea climatului social şi cultural prin creşterea siguranţei activităţilor pe durata nopţii. Studiile efectuate pe plan mondial arată o îmbunătăţire continuă a nivelului tehnic al instalaţiilor de iluminat public. Creşterea nivelului de iluminare determină creşterea nivelului investiţiilor şi conduce la reducerea pierderilor indirecte datorate evenimentelor rutiere. Astfel, experiența unor țări vest europene arată că pe durata nopţii riscul de accidente este de 1,6 ori mai mare faţă de zi şi cu o gravitate mult mai mare (numărul de morţi de 5,4, iar numărul de răniţi de 2,1 ori mai mare faţă de lumina naturală) . Raportul Comitetului de Iluminat, CIE 99, evidențiază reducerea numărului de evenimente rutiere, în cazul unui iluminat corespunzător, cu: LI 30% pe drumuri urbane (trafic mixt); [] 45% pe drumuri rurale; Sistemele de iluminat stradal din țara noastră necesită încă eforturi importante pentru creşterea parametrilor luminotehnici, energetici și economici, pentru că, în general, nivelurile de luminanţă şi iluminare pe baza cărora sunt proiectate instalaţiile actuale sunt reduse în raport cu normele europene, determinând o securitate scăzută a traficului rutier şi a circulaţiei pietonale . O privire de ansamblu asupra conceptului de iluminat public ne ajută să înţelegem funcțiunile, arhitectura şi costurile sale, ceea ce poate genera strategii şi soluţii în gestionarea întregului sistem. Iluminatul public trebuie să asigure: | D siguranța traficului; 0 securitatea persoanelor; D îmbunătăţirea orientării în trafic; D un habitat plăcut; NI posibilitatea orientării personale. Avantajele unui iluminat public de calitate: (NI Scăderea costurilor comunităţii; reducerea accidentelor; reducerea criminalităţii; utilizarea eficientă a reţelei de drumuri; orientare; aaa a confort psihic şi vizual. 2.2. Zonele de aplicaţie ale Sistemului de Iluminat Public DRUMURILE PRINCIPALE D datorită puterii instalate mari, costul energiei este cea mai mare problemă; soluția este un sistem optic eficient în cazul unei instalaţii noi sau renovate; Q O bună distribuţie luminoasă măreşte distanța dintre stâlpi reducând astfel drastic, costurile proprietarului sistemului de iluminat în cazul unor noi instalaţii; D iluminatul eficient trebuie adaptat cerinţelor cetăţenilor, normelor de iluminat şi posibilităţilor bugetului. DRUMURI SECUNDARE ŞI REZIDENŢIALE majoritatea punctelor de lumină Sunt instalate în aceste zone; [] cerinţele sunt funcţionalitatea, economia (în special în consumul de energie) şi designul plăcut; I lumina "albă" este folosită pentru a crea zone rezidențiale plăcute, unde oamenii să se simtă în siguranță; O iluminatul eficient presupune scăderea infracţionalităţii şi securitate sporită. ZONE COMERCIALE ȘI PUBLICE | asigurarea securităţii este aici fundamentală, cerințele sunt similare iluminatului rezidenţial; U un bun iluminat în zonele comerciale şi spaţii publice (de exemplu: parcuri, zone de promenadă etc) trebuie să înfrumuseţeze oraşul aducând atmosfera propice, ambianţă, identitate = ÎNF RUMUSEȚAREA ORAȘULUI. ZONELE DE CONFLICT 0 intersecţii, joncţiuni de autostrăzi şi zone pietonale; D joncţiuni de cale ferată, D intersecţii de drumuri cu geometrie variată. COSTURILE PROPRIETARULUI de Sistem Public de Iluminat Analiza acestui aspect presupune: 0 un mod realist de a privi asupra costurilor iluminatului public; DO încercarea de a înţelege nevoile clienţilor; D crearea celei mai economice soluţii pentru o specificaţie tehnică dată (nivel de iluminare cerut); D analiza atât a investiţiei iniţiale, cât şi a costurilor de funcționare, care sunt de multe ori o consecință a deciziilor iniţiale. O privire în detaliu asupra acestor costuri arată ceea ce trebuie făcut pentru a pune în funcţiune o instalaţie de iluminat : ( faza pregătitoare: cost proiectare, aprovizionare, instalare = INVESTIŢIE INIŢIALĂ [i faza de exploatare = COSTURILE CU ENERGIA + COSTURILE DE ÎNTREŢINERE D faza de sfârşit de viaţă: înlocuirea, eliminarea sau reciclarea produsului D COSTURILE TOTALE = INVESTIŢIE + ENERGIE + ÎNTREŢINERE 2.3. Cadrul legislativ actual privind serviciul public de iluminat în România Pentru o evaluare corectă e nevoie de înțelegerea nevoilor beneficiarilor (noi toţi) şi administratorilor de sistem (primăriile). De asemenea, nu trebuie uitată problema proprietăţii asupra componentelor sistemului, ca şi cea a organizării şi desfăşurării serviciilor în iluminat pusă într-o lumină nouă de Legea nr. 230/2006. Astfel, SC ELECTRICA SA-FE.D. MUNTENIA NORD deţine de facto rețeaua de joasă tensiune, incluzând stâlpii de susţinere, sistemele de contorizare, în proprietatea primăriilor fiind corpurile / aparatele de iluminat, braţele de susţinere cu elementele de fixare, cablurile de conectare. Urmărind ce trebuie făcut pentru a pune în funcţiune o instalaţie de iluminat, deosebim: . faza pregătitoare: cost auditare + proiectare + aprovizionare + instalare = INVESTIŢIE INIŢIALĂ faza de exploatare = COSTURILE CU ENERGIA + COSTURILE DE ÎNTREŢINERE . faza de sfârşit de viaţă = înlocuirea, eliminarea şi/sau reciclarea produselor | Deoarece în majoritatea cazurilor înlocuirea elementelor vechi se face odată cu montarea elementelor noi, iar eliminarea/reciclarea primelor este încă o problemă ce aşteaptă rezolvări, putem concluziona: COSTURILE TOTALE = INVESTIŢIE + ENERGIE + ÎNTREŢINERE Ce reprezintă, totuşi, aceste costuri şi cum se poate interveni asupra lor? Analizând cheltuielile operate de-a lungul unei perioade martor de 15 ani, observăm următoarea structură a costului: Investiţia: poate fi optimizată prin costuri miniine de audit şi proiectare, constând în principal din valoarea echipamentelor achiziţionate. Principiile generale ale reducerii costurilor de investiţie sunt: - creșterea distanţei dintre corpurile de iluminat; - folosirea aranjamentului pe o parte sau central); - alegerea corpurilor de iluminat eficiente energetic; - folosirea cablării existente; - montarea corpurilor de iluminat direct pe stâlp; - respectarea normelor de iluminare M1-M5; - găsirea unui echilibru între consum şi lumină pe drum. Analizând preţurile din piaţă, se poate ajunge la ideea că valoarea investiţiei iniţiale reprezintă 10-15% din costul total. Costul de întreţinere este dat de: - costul lămpii înlocuite x frecvenţa; - costul aparatajului înlocuit x frecvenţa; - gradul de protecţie al compartimentului optic, care indică şi frecvenţa de curăţare a difuzorului; - verificarea de siguranţă şi înlocuirea componentelor electrice. Întreţinerea poate reprezenta până la 10-20% din costul total al sistemului. Preţul energiei electrice fiind în continuă creştere, factura de energie reprezintă o problemă dificilă şi se poate soluţiona doar printr-o alegere cât mai bună a soluţiei tehnice: - spaţiere cât mai mare; - folosirea surselor economice (ex: înlocuirea surselor cu vapori de mercur E cu cele cu vapori de sodiu sau chiar cu lămpi fluorescente); - contorizare diferențiată (zi/noapte); folosirea corpurilor cu element optic reglabil, continuu şi de înaltă calitate (puritate, geometrie, material); folosirea sistemelor de dimming în afara orelor de vârf; - - reducerea numărului-de ore de funcţionare (fotocelulă); E introducerea unde este posibil a telegestiunii. Deosebit de importantă este crearea unui echilibru între posibilităţile bugetului şi iluminatul stradal eficient. Acest lucru presupune o analiză atât a investiţiei iniţiale, cât şi a costurilor de funcționare, care sunt de multe ori o consecinţă a deciziilor iniţiale. Specific abordării iluminatului public în România este reducerea bugetelor pentru iluminatul stradal, în timp ce costurile cu energia şi întreținerea cresc. Din câte se poate observa, problematica iluminatului public este destul de complexă şi departe de a o menţine în o poziţia deloc favorabilă în ceea ce privește facilităţile publice asigurate de administraţiile locale. O noutate pentru părţile interesate de problematica iluminatului public este că începând din ianuarie 2003 există reglementări legislative referitoare la activităţile care abordează această problematică. Astfel, se poate menţiona apariţia Ordonanţei nr. 42/2003 şi a Legii serviciului de iluminat public nr. 230/2006, prin care se au fost definite următoarele: legislaţia aplicabilă procedurilor de achiziţie a serviciilor de iluminat public; organismul de monitorizare şi control al serviciilor: ANRSC; modul de gestionare a serviciilor de iluminat public; factorii de referinţă (nivel de iluminare, capacitate managerială etc); relaţia operator-beneficiar. De asemenea, o altă remarcă pozitivă este legată de faptul că în România s-a standardizat iluminatul căilor de circulaţie prin SR. EN 13433, spre deosebire de comunitatea europeană, pe teritoriul căreia există doar recomandări ale CIE (Comisia Internaționala de Iluminat). ' Teoretic, pe baza Ordonanţei 42/2003 orice administraţie publică locală înțelege că: este obligată să reabiliteze, să întreţină şi să menţină sistemul de iluminat public (direct sau prin delegare de gestiune), astfel încât acesta să corespundă normelor -impuse-prin-SR EN 13433; este obligată să înființeze (dacă nu există) un serviciu de iluminat public performant, capabil să respecte cerințele impuse de ANRSC prin procedura de licenţiere / autorizare. La polul diametral opus se pot semnala lipsa unor norme clare şi coerente de aplicare a acestei ordonanţe, precum şi a legislaţiei terțiare referitoare la activitatea ANRSC, ridică un zid de probleme în jurul primărilor, a căror simplă bună intenţie nu mai este de ajuns. Pe de o parte avem constrângerile legale, procedura de Licenţiere / autorizare de către ANRSC a operatorilor şi standardizarea iluminatului căilor rutiere, iar pe de altă parte, o primărie se confruntă cu un şir întreg de priorităţi costisitoare, programe de dezvoltare, integrare sau politice, dar mai ales cu o lipsă acută de fonduri. În acest context, un rol major îl reprezintă relaţia cu distribuitorul de energie, SC FDEE ELECTRICA MUNTENIA NORD SA-S.D.EE. Galaţi care a gestionat până acum cea mai mare parte a sistemelor de iluminat public din țară. Cum însă acelaşi distribuitor gestionează și iluminatul casnic şi în mare măsură cel industrial, iată o listă cu principalele probleme generate: * nu există un transfer protocolar de gestiune între SC ELECTRICA S.A. şi primării, nefiind definit, identificat şi evaluat patrimoniul componentelor sistemului de iluminat public; „ nu există o diferenţiere clară în toate situaţiile a iluminatului public față de celelalte sisteme de iluminat (casnic, industrial); „ nu există o bază de date coerentă privind gestiunea sistemului de iluminat care să poată fi transferabilă; * nu există norme care să reglementeze transferul de gestiune şi nici relaţia ulterioară dintre primării şi furnizorul de energie privind serviciile acordate. Sistemul de iluminat public se află în administrarea consiliilor locale care trebuie să urmărească aplicarea unor soluții moderne, variante de scheme şi echipamente cu scopul îmbunătăţirii calităţii iluminatului prin obținerea unor parametri luminotehnici ridicaţi şi creşterii eficienţei energetice prin reducerea consumului de energie. „Conform -legislaţiei-privind organizarea şi. funcţionarea serviciilor. de iluminat public, serviciile de iluminat public vor respecta şi vor îndeplini, la nivelul comunităţilor locale, în întregul lor, indicatorii de performanţă aprobaţi prin hotărâri ale consiliilor locale. Înfiinţarea, dezvoltarea şi modernizarea sistemelor de iluminat public se fac în baza unor studii de fezabilitate întocmite din iniţiativa autorităţilor administraţiei publice locale, care vor analiza necesitatea și oportunitatea înființării/dezvoltării acestora, vor evalua indicatorii tehnico-economici,-vor identifica_sursele de finanțare a investiţiilor şi. vor indica soluţia optimă din punct de vedere tehnico-economic . 2.4. Criterii de calitate în iluminatul public Iluminatul public stradal se realizează pentru iluminatul căilor de circulaţie publică, străzi, trotuare, pieţe, intersecţii, parcări, treceri de pietoni, poduri, pasaje, pasaje subterane. Pentru toate aceste obiective, standardul român SR EN 13433 precum şi normele europene (CIE) stabilesc criterii clare de calitate și cantitate a iluminatului, în care scop şi în 10 acord cu legislaţia română specifică recomandăm îndeplinirea cu stricteţe a acestora de către operatorul care va gestiona serviciul de iluminat public, Mărimile principale ce se supun reglementărilor normativelor amintite sunt: Ei nivelul de luminanţă a suprafeţei drumului sau iluminarea (după caz); 0 uniformitatea acestei luminanţe / iluminări; D limitarea orbirii cauzate de sistemul de iluminat (orbire de incapacitate şi de disconfort). Dacă în cazul iluminării căilor de circulaţie aspectele tehnico-economice sunt prioritare, în asigurarea mediului confortabil luminos în cazul centrului oraşului trebuie realizat un echilibru între mai multe aspecte după cum urmează: o Selecţionarea unor aparate de iluminat cu performanţe bune dar care să răspundă şi unei anumite cerinţe estetice, pentru ca astfel să se poată realiza o armonie între aspectul arhitectural şi peisajul urban; o Iluminatul trebuie să asigure securitatea pietonilor în raport cu vehiculele aflate în [...]