HCL 86/2009 adoptată

ROMÂNIA JUDEŢUL VRANCEA CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI FOCŞANI HOTĂRÂRE Privind aprobarea depunerii Planului integrat de dezvoltare urbana pentru zona de interventie sud est a Municipiului Focsani , la Agentia de Dezvoltare Regionala Sud Est Consiliul Local al municipiului Focşani , judeţul Vrancea întrunit în şedinţa extraordinară, - analizând proiectul de hotărâre iniţiat de Primarul municipiului Focşani , raportul comun al serviciului investiţii direcţiei economice si compartiment proiecte, înregistrat la nr. 14578 / 23.03.2009 privind aprobarea , depunerii Planului integrat de dezvoltare urbana pentru zona de interventie sud est a Municipiului Focsani la Agentia de Dezvoltare Regionala Sud Est, precum şi avizul favorabil al Comisiei pentru buget, finanţe, investiţii şi libera initiaţivă; - in conformitate cu Ghidul de finantare al Programului Operaţional Regional 2007-2013 – Axa prioritară 1 „Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere”, Domeniul major de intervenţie 1.1 „Planuri integrate de dezvoltare urbană”, sub-domeniul „ centre urbane”. - în conformitate cu prevederile art.44, alin.(1) din Legea 273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificarile ulterioare; - având în vedere prevederile art. 36, alin (2) lit (b), alin. (4), lit. (d) şi art. 45 alin (2) litera (a) din Legea 215/2001, privind administraţia publică locală, republicată, modificata si completata; H O T Ǎ R Ǎ Ş T E: Art. 1 Se aproba depunerea Planului integrat de dezvoltare urbana pentru zona de interventie sud est a Municipiului Focsani, la Agentia de Dezvoltare Regionala Sud Est, conform anexei care face parte integranta din prezentul Proiect de Hotarare. Art. 2 Se aproba asigurarea resurselor financiare necesare implementarii optime atat Planului integrat cat si celor trei proiecte componente ale sale in conditiile rambursarii ulterioare a cheltuielilor eligibile din instrumente structurale. Art.3 Prezenta hotărâre va fi comunicată de către Direcţia de administraţie publică locală compartimentelor, birourilor , serviciilor , Primarului municipiului Focşani, conform legii, care va asigura executarea acesteia prin direcţia economică şi serviciul investiţii si compartimentul proiecte. PREŞEDINTE DE ŞEDINŢǍ, MIOARA LAZAR Contrasemnează : SECRETARUL MUNICIPIULUI FOCŞANI Eduard Marian Corhană Municipiul Focşani, 25.03.2009 Nr.86  ROMÂNIA JUDEŢUL VRANCEA MUNICIPIUL FOCSANI ROMÂNIA ANEXA JUDEŢUL VRANCEA La Hotararea nr 86/2009 MUNICIPIUL FOCŞANI CONSILIUL LOCAL Planul Integrat de Dezvoltare Urbană a zonei de sud-est a municipiului Focşani Preşedinte de Şedinţă Contrasemnează Mioara Lazăr Secretarul Municipiului Focşani Eduard Marian Corhană B-dul Dimitrie Cantemir, Nr. 1A, Focşani - 620098, Judetul Vrancea Tel. 0237 236 000; 0237 239 590; Fax: 0237 216 700; E-mail: [email protected]: www.focsani.info  ` 1. Caracterizarea generală a zonei de acţiune urbană 1.1. Identificarea zonei de acţiune urbană şi justificarea alegerii Municipiul Focşani este situat în Regiunea de Dezvoltare Sud-Est a României. străjuind partea sud-estică a Carpaţilor de curbură, la contactul dintre Câmpia Siretului inferior şi dealurile subcarpatice, ce culminează cu Măgura Odobeştilor (1001 m). Are o suprafaţa de 4815 ha., ceea ce reprezintă 1% din suprafaţa judeţului Vrancea, fiind o localitate de dimensiune medie. După populaţia stabilă totală, municipiul Focşani este totuşi cel mai mic municipiu resedinţă de judeţ din Regiunea Sud-Est, cu excepţia municipiului Tulcea – celelalte oraşe şi municipii încadrându-se în grupul oraşelor mici. Dacă luam în considerare exclusiv nucleul urban al municipiului Focşani, acesta se încadrează în grupa de oraşe mijlocii. Denumită în multe scrieri “Oraşul de pe Milcov“, râul pe care voievodul Ştefan cel Mare a stabilit hotarul dintre Moldova şi Ţara Româneasca în anul 1482, localitatea a intrat în conştiinţa oamenilor drept “Oraşul Unirii”. Toponimia oraşului Focşani se trage de la numele familiei Focşa “moldoveni buni şi drepţi, din vremea lui Stefan cel Mare”. Deşi atestat documentar din secolul al XVI-lea (30 ianuarie 1575 când, Alexandru Vodă din Ţara Românească arăta, într-un document, că a fost lovit “cu înşelăciune pe la Focşani de Ioan Vodă”), aşezarea de pe Milcov este mult mai veche. Săpaturile arheologice efectuate în anul 1977 în sudul Focşaniului atestă că vatra actuală a oraşului a fost locuită încă din neolitic, obiectele descoperite aparţinând culturii Cris (cca. 5000 i. Hr.). Au mai fost descoperite un tezaur dacic din secolul III – II i. Hr., un tezaur de monede imperiale romane, alte mărturii ale culturii materiale care au aparţinut carpilor si sarmaţilor din sec. II - III e.n.. În 1859 are loc unificarea României. Acesta este un moment cheie în istoria României, sărbătorit şi astăzi. La Focşani a funcţionat, între anii 1859 şi 1862, Comisia Centrală. Aceasta era însărcinată cu elaborarea legilor comune celor două Principate Unite, Curtea de Casaţie pentru două Prefecturi (Putna şi Râmnicul Sărat), două tribunale, două secţii de poliţie şi două municipalităţi. În anul 1862 se realizează unirea celor două părţi ale oraşului - Focşaniul Munteni şi Focşaniul Moldoveni, Focşaniul devenind reşedinţa Judeţului Putna. Oraşul a cunoscut o uriaşă dezvoltare în perioada dintre Unire si Declaraţia de Independenţă. Clădiri importante datează din acea perioadă, cum ar fi Gimnaziul, cunoscut astăzi drept Colegiul Naţional Unirea, construit în 1866, Spitalul Judeţean în 1867 şi Grădina Publică în 1873. Sfârşitul sec. al XIX-lea si începutul secolului al XX-lea cunoaşte aceeaşi dezvoltare înfloritoare, se înfiinţează Societatea Filarmonica denumită simbolic “Doina Vrancei” (1907), Biblioteca Publica (1912), Teatrul “Mr. Gh. Pastia” inaugurat în 1913 şi Palatul de Justiţie. La 8 septembrie 1917 se semnează, la Focşani, armistiţiul între reprezentanţii Armatei Române si cei ai Puterilor Centrale. Între cele două războaie mondiale se continuă procesul de dezvoltare a oraşului Focşani prin construirea unei uzine electrice, Ateneul Popular, clădirea Băncii Naţionale, Palatul Telefoanelor; se îmbunătăţeşte reţeaua de alimentare cu apă si reţeaua stradală, se construieşte Mausoleul Eroilor (între anii 1924 – 1926), Monumentul Eroilor Regimentului 10 Dorobanţi (1930). După anul 1968, odată cu reorganizarea administrativă a teritoriului ţarii, se înregistrează un rapid proces de industrializare, cu implicaţii directe în procesul de creştere economică, migrarea populaţiei către mediul urban si, implicit, în structura urbană a localităţii: - apar primele cartiere de blocuri de locuinţe (Cartierul Gară, Cartierul Sud, Cartierul Bahne, zona de centru a oraşului); - se prefigurează zona industrială care se va dezvolta treptat construindu-se Fabrica de Confecţii (azi S.C. INCOM S.A.), Combinatul de prelucrare a lemnului (S.C. MOPAF S.A.), Întreprinderea de scule şi elemente hidraulice (S.C. ROMSEH S.A.), Întreprinderea de aparataj electric (S.C. INSTAELECTRIC S.A.), întreprinderi de producere, prelucrare şi valorificare a vinului (S.C. VINICOLA, S.C.VINCON S.A.), Întreprinderea de prelucrare mase plastice (UNIPLAST), Întreprinderea de vase  emailate (VEF), Întreprinderea metalurgică (METANEF), unităţi aparţinând industriei uşoare (S.C. HEIM-MILCOV S.A., FILATURA, EFECTOFIL), precum şi întreprinderi din industria alimentară (prelucrarea laptelui, valorificarea cărnii, valorificarea legumelor şi fructelor) Oraşul Focşani a devenit municipiu, reşedinţă a judeţului Vrancea, odată cu noua organizare administrativ - teritorială a României din anul 1968 avand în componenţă doua localităţi – Mândreşti Moldova şi Mândreşti Munteni. Zona de actiune urbana este situata in partea de sud-est a municipiului Focsani si cuprinde o arie de 1200 hectare unde locuiesc aproximativ 20000 locuitori conform datelor obtinute la ultimul recensamant. Aceasta cuprinde Cartierul Sud al municipiului si cele doua localitati componente, toate acestea fiind clar delimitate, dar si izolate de restul municipiului. In perioada 1969-1972, odata cu procesul de industrializare, in partea de sud a municipiului s-au construit mai multe intreprinderi intr-o zonă compactă constituindu-se într-o platformă industrială. În aceeaşi perioadă, în vederea asigurarii de locuinţe personalului necesar funcţionării intreprinderilor din zona industrială, a fost construit un cartier de blocuri. Cu un pronunţat caracter de „cartier muncitoresc”, acesta a fost construit la nevoile şi tehnologia din perioada 1970- 1972. Clădirile au aproape în totalitate un regim de înălţime de P+4 etaje, sunt blocuri de locuinţe colective cu un confort mediu spre redus (suprafeţe locuibile mici). Blocurile de locuinţe urmăresc criterii seismice foarte stricte, dar fără nici un caracter estetic. Concepţia (regulile) urbanistice a vremii au impus realizarea unui cartier cu străzi, alei carosabile şi trotuare înguste care în prezent nu mai asigură fluenţa şi siguranţa circulaţiei. Spaţiile dintre blocuri sunt mici şi folosite necorespunzător. Acele spaţii care există nu au zone de joacă pentru copii, nu există spaţii verzi amenajate, de asemenea spaţiile de parcare sunt insuficiente fiind dimensionate la nivelul parcului auto prognozat în termeni şi coeficienţi din anii 1965 -1975, cu dezvoltare planificată de stat şi de aceea proprietarii autovehicolelor parchează maşinile pe carosabil, chiar şi pe puţinele zone verzi care au supravieţuit între clădiri. Spre exemplu, conform datelor înregistrate la Serviciul public de impozite şi taxe al Primariei Municipiului Focşani privind numarul de autovehicule înregistrate în acest cartier, raportat la capacitatea parcărilor din zonă înscrise în domeniul public al municipiului, situaţia este urmatoarea: în Cartierul Sud sunt înregistrate 4719 autovehicule din care 3944 autoturisme, iar în evidenţele domeniului public al municipiului sunt inventariate în acest cartier 1366 locuri de parcare din care doar 300 sunt amenajate. Grafic comparativ privind numarul de locuri de parcare fata de numarul de autovehicule inregistrate in Cartierul Sud 5000 4719 4500 4000 3944 3500 Total autovehicule 3000 Autoturisme Locuri parcare 2500 Locuri de parcare amenajate 2000 1500 1366 1000 500 300 0 În interiorul cartierului, înca de la începutul existenţei sale nu a fost prevăzut un sistem stradal care să deservească zonele de locuit şi sociale, iar circulaţia rutieră actuală a depăşit cu mult capacitatea proiectată iniţial, capacitate bazată pe alei accidental carosabile de 3,5 – 4,0 m lăţime, alei care în general se înfundă fără legături între ele. Asemenea artere au fost dezvoltate pe direcţia est vest. Pe direcţia nord sud nu au fost dezvoltate alei pietonale cu rol de deservire a accesului la blocurile de locuit Accesul în cartier se face prin str. Revoluţiei, reabilitată cu circa cinci ani în urmă şi aflată în stare bună, dar şi prin străzile Aleea Stadionului, str. Constructorului. La intrarea prin strada Revoluţiei, piaţeta din faţa Mausoleului Focşani a fost de asemenea modernizată şi organizată în ultimii ani. Circulaţia în interiorul cartierului se desfăsoară pe structura acestor străzi cu utilizarea din plin a tuturor spaţiilor, indiferent de starea şi destinaţia lor. În plan, terenul pe care este amplasat cartierul, prezintă denivelări minime între diferitele zone ale sale. Pe aleile existente sunt înregistrate şi în profil longitudinal pante minime. Profilul transversal al aleilor carosabile sau străzi nu se poate defini dat fiind starea de degradare actuală. În multe locuri în care s-a intervenit la reţelele subterane, s-au efectuat reparaţii parţiale ale aleilor, trotuarelor sau parcărilor. Construcţia cartierului s-a realizat în etape pâna în anul 1978, ulterior s-au adăugat alte construcţii în spaţii cu totul neadecvate ale unor obiective sociale şi sub strictul necesar . Odată cu creşterea numărului locuitorilor de aici construcţia acestor obiective a aglomerat şi redus şi mai mult puţinul spaţiu de care s-a dispus încă de la început. Fiecare obiectiv nou a fost realizat prin distrugerea sau invazia unui spaţiu verde, alee, trotuar, parcare sau straduţă. Înca de la început, cartierul nu a fost dotat cu elemente funcţionale cum ar fi: - spaţii de joacă, - organizare zone verzi, - un sistem stradal clar, - acces din reţeaua stradală a oraşului - spaţii de parcare - spaţii gospodăreşti Interventiile ulterioare în cartier nu au tratat sau nu au rezolvat aceste disfuncţionalităţi. De la darea în exploatare nu au fost executate un minim de activităţi de întreţinere, astfel ca şi puţinul de lucrări executate au început să se degradeze, influentând negativ viaţa locuitorilor şi aspectul local şi general al cartierului. După anul 1990 starea generală a populaţiei a început să se degradeze, lucru care şi- a lăsat amprenta pe aspectul general al cartierului. Peste acestea s-au suprapus şi elemente specifice ale anilor de început ale democraţiei – construcţii mai mult sau mai puţin legale realizate pe terenurile publice, extinderi ale spaţiilor locuibile de la parterul blocurilor, etc. Nu trebuie minimalizat efectul exploziei autoturismelor, atrăgând după sine dimensionarea numărului de locuri de parcare. În perioada construcţiei cartierului se avea în vedere o maşină la 10 apartamente, norma care a fost demult depăşită . Rezultatul se vede azi când în tot cartierul se parchează necontrolat, inclusiv pe trotuare, sau spaţii verzi. Aceste inconveniente atrag dupa sine o serie de consecinţe: - imposibilitatea accesului facil al vehiculelor de intervenţie, mai ales noaptea, când majoritatea posesorilor îşi parchează maşina la domiciliu; - distrugerea spaţiilor verzi; - cresterea nesiguranţei pietonilor şi a copiilor. Referitor la starea generală a carosabilului : - îmbrăcămintea asfaltică este degradată, pe aleile carosabile şi pe străzi, cu excepţia străzilor care au fost recondiţionate în ultimii ani; - bordurile sunt rupte, răsturnate sau înnecate; - capacele reţelelor utilitare sunt deasupra sau sub nivelul de rulare; - în unele locuri sunt distruse dalele care acoperă canalele termice; - sunt sectoare de alei carosabile ce au şi stratul de fundaţie distrus; - semnalizarea rutieră existentă este insuficientă şi este reprezentată numai de semne de circulaţie - nu există semnalizare orizontală şi nici marcare locuri de parcare; - sunt situaţii în care sunt necesare montări guri de scurgere noi sau intervenţii la cele existente; Reţelele termice sunt parţial înlocuite. Asigurarea bunei funcţionari a instalaţiilor de transport al agentului termic, apa rece, apa caldă menajeră şi agent de încălzire primar, impune intervenţii pentru înlocuire , reparaţii curente sau capitale; Lucrarile tehnico-edilitare au făcut şi vor face subiectul unor investiţii ale Municipiului Focşani prin S.C. Compania de Utilităţi Publice şi S.C. ENET SA Focşani. În Cartierul Sud locuiesc circa 18.100 locuitori în 5480 de apartamente concentrate în 290 de blocuri. Spaţiile verzi, realizate prin efortul colectiv al locatarilor, au ajuns ca în timp să fie neîngrijite, pomii au ajuns la maturitate bilogică, fiind un pericol de prăbusire sau alte accidente. În spaţiile dintre blocuri au apărut tot felul de îngrădiri din diverse materiale (plasă, sârmă, beton). Aceste spaţii verzi sunt insuficient dotate cu echipament tehnico-edilitar pentru agrement, odihnă, sport din cauza unor erori de proiectare urbanistică şi peisagistică şi a unor carenţe normative şi bugetare. Fondul vegetal adecvat lipseşte sau este sporadic sau haotic. Aliniamentele stradale sunt asigurate cu zone de vegetaţie doar pe bulevarde şi în ansamblul de locuinţe A.N.L.  Aceste aspecte se înregistrează ca o disfuncţionalitate majoră cu atât mai mult cu cât în aceste zone există întreprinderi şi unităţi de producţie în apropierea zonelor de locuit iar platforma industrială din sud şi cele doua căi principale de comunicaţii expun locuitorii din zonă stresului de poluare într-un mediu lipsit de spaţii verzi de protecţie Valoarea estetică globală a spatiilor verzi este necorespunzătoare din cauza unor erori şi vicii de proiectare peisagistică şi a exploatării necorespunzătoare. Vegetaţia în nucleele mai vechi este în bună parte îmbătrânită, degradată, iar vegetaţia tânără este neformată şi se înregistrează numeroase lipsuri Singurul parc din Cartierul Sud este parcul din jurul Mausoleului Eroilor din războiul 1916-1919, realizat în 1927. Suprafaţa totală este de 0,85 ha din care 2966 metri pătraţi sunt rezervaţi aleilor betonate. Tot în această zonă se află şi un complex sportiv care are amenajate doua stadioane. Situaţia generală actuală a spaţiilor verzi din zona de actiune urbană se caracterizează prin multe disfuncţionalităţi, una dintre ele fiind şi faptul că nu este asigurat necesarul de spaţii verzi sub raportul normelor globale, al dotării şi echipării.  Cartierul Sud, fiind un cartier limitrof al municipiului, acesta est [...]