HCL 685/2023 adoptată

ANEXA NR. 1 LA HOTĂRÂREA CONSILIULUI LOCAL AL MUNICIPIULUI CRAIOVA NR.685/2023 STRATEGIA DE ALIMENTARE CU ENERGIE TERMICĂ ÎN SISTEM CENTRALIZAT A CONSUMATORILOR DIN MUNICIPIUL CRAIOVA PREŞEDINTE DE ŞEDINŢĂ, Lucian Costin DINDIRICĂ FOAIE DE SEMNĂTURI ELABORATOR: SC EDG CONSULT SRL ÎN COLABORARE CU UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCUREȘTI Conf. Dr. Ing. Florian PETRESCU Prof. Univ. Dr. Ing. Neculai MIHĂILESCU Dipl. Ec. Cătălin PETRESCU Listă abrevieri folosite: AAPL autoritate/autorități a/ale administrației publice locale (consiliu local, consiliu județean, Consiliul General al Municipiului București, primarul) acc apă caldă de consum ADI asociație/asociații de dezvoltare intercomunitară ANRE Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei CET centrală/centrale electrică/electrice de termoficare (centrală/centrale de cogenerare) CT Centrală/centrale termică/termice (centrală/centrale de producere separată a energiei termice) GES gaze cu efect de seră PNIESC Planul național integrat în domeniul energiei și schimbărilor climatice 2021-2030, aprobat prin HG nr. 1.076/2021 RIR rata internă a rentabilității SACET sistem / sisteme de alimentare centralizată cu energie termică, respectiv infrastructura prin care se realizează serviciul public de alimentare cu energie termică în sistem centralizat, conform prevederilor Legii serviciului public de alimentare cu energie termică nr. 325/2006, cu modificările și completările ulterioare SPAET serviciu public de alimentare cu energie termică în sistem centralizat SRE surse regenerabile de energie UAT unitate / unități administrativ-teritorială / teritoriale (comună, oraș, municipiu, județ) UE Uniunea Europeană VNA valoarea netă actualizată Listă termeni specifici utilizați cu semnificații: Curba clasată a cererii Grafic al valorilor orare de putere termică consumată, ordonate pornind de la cea mai mare valoare pană la cea mai mică; curba clasată a cererii este o curba descendentă și arată câte ore pe zi/lună/an este solicitată o anumită valoare a puterii termice consumate Necesar de răcire al populației Necesar de energie consumată pentru asigurarea confortului termic al populației în perioada verii Operator SACET Operator economic, titular al unei licențe de operator al SPAET sau al unei licențe de transport, distribuție și furnizare energie termică Potențial de cogenerare de înaltă eficiență Valoare a cantității de energie termică consumată, rezultată din curba clasată a cererii anuale, care asigură dimensionarea și funcționarea unei/unor capacități de producere în cogenerare în condiții de eficiență tehnică și economică Potențial de încălzire și răcire eficientă Valoare a cantității de energie termică consumată, rezultată din curba clasată a cererii anuale, care asigură dimensionarea și funcționarea unui SACET pentru încălzire, preparare acc și răcire în condiții de eficiență tehnică și economică și încadrarea lui în categoria sistemelor eficiente Producător independent de energie termică Operator economic titular al unei licențe de producere a energiei termice sau al unei licențe pentru exploatarea comercială a capacităților de producere a energiei electrice și a energiei termice în cogenerare, care deține/operează una sau mai multe CT/CET și, după caz, rețele termice de transport care nu aparțin SACET, dar prin care se realizează alimentarea centralizată a cel puțin doi consumatori de energie termică diferiți (alții decât operatorul respectiv) și/sau a unui SACET Proiect de investiție Proiect de investiție pentru modernizarea, reabilitarea, retehnologizarea și/sau extinderea unui SACET existent, pentru înființarea unui SACET nou sau pentru alte lucrări publice care au ca scop eficientizarea alimentării cu energie termică a populației Serviciu Serviciul de alimentare cu energie termică a populației, respectiv SPAET, înființat și organizat la nivelul unei/unor localități de către AAPL/ADI conform prevederilor legale, de care beneficiază în principal populația din localitatea/localitățile respectivă/respective Sistem eficient Sistem centralizat de încălzire și/sau răcire care utilizează cel puțin 50% energie din SRE, 50% căldură reziduală, 75% energie termică produsă în cogenerare sau 50% dintr-o combinație de tipul celor sus-menționate Strategie Strategia locală pentru serviciul de alimentare cu energie termică a populației, respectiv orice strategie care are ca obiect alimentarea cu energie termică la nivelul unei/unor localități, în principal a populației din localitatea/localitățile respectivă/respective, în sistem centralizat și/sau individual, adoptată de AAPL/ADI conform prevederilor legale INTRODUCERE Prezenta lucrare, având ca beneficiar Primăria Municipiului Craiova, reprezintă actualizarea Strategiei locale de alimentare cu energie termică a municipiului Craiova în sistem centralizat aprobată prin HCL nr. 266/27.06.2019. Documentația prezentată în continuare va fi referită sub denumirea prescurtată „Strategie”, iar sistemul de alimentare centralizată cu energie termică și apă caldă menajeră, denumit și sistem de alimentare centralizată cu energie termică, va fi referit în continuare sub acronimul „SACET”, dar vor fi utilizate și denumirile alternative: „sistem de termoficare”, sau „sistem de încălzire centralizată”. Rolul strategiei de alimentare cu energie termică este acela de a prezenta o analiză a situației existente din punctul de vedere al modului de asigurare al căldurii și apei calde de consum la consumatorii finali din municipiul Craiova, pentru a furniza municipalității o vedere de ansamblu asupra situației energetice actuale, precum și a perspectivelor pe termen scurt, mediu și lung privitoare la evoluția utilităților energetice ale utilizatorilor și asupra modului de asigurare a acestora. Cerințe generale îndeplinite: conformarea cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 246/2006 pentru aprobarea Strategiei naționale privind accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilități publice; conformarea cu prevederile Ordinului 146/2021 pentru aprobarea Instrucțiunilor privind principiile, conținutul și întocmirea strategiilor locale pentru serviciul de alimentare cu energie termică a populației; respectarea principiilor prevăzute la art. 3 din Legea serviciului public de alimentare cu energie termică nr. 325/2006, cu modificările și completările ulterioare, conform politicilor elaborate de Ministerul Energiei; urmărirea obiectivelor prevăzute la art. 4 din Legea serviciului public de alimentare cu energie termică nr. 325/2006, cu modificările și completările ulterioare, conform politicilor elaborate de Ministerul Energiei; armonizarea cu strategia energetică națională, cu strategia națională privind SPAET, cu strategiile privind dezvoltarea socio-economică, urbanismul și amenajarea teritoriului, protecția și conservarea mediului, precum și cu prevederile PNIESC; corelarea cu strategia generală de dezvoltare a localității/localităților respective și cu strategia de valorificare pe plan local a potențialului SRE. Principii: Principiile stabilite prin Legea nr. 325/2006, cu modificările și completările ulterioare sunt următoarele: utilizarea eficientă a resurselor energetice; dezvoltarea durabilă a unităților administrativ-teritoriale; diminuarea impactului asupra mediului; promovarea cogenerării de înaltă eficiență și utilizarea surselor noi și regenerabile de energie; reglementarea și transparența tarifelor și prețurilor energiei termice; asigurarea accesului nediscriminatoriu al utilizatorilor și producătorilor de energie termică la rețelele termice și la serviciul public de alimentare cu energie termică, în condițiile legii «un condominiu - un sistem de încălzire având la bază multiple soluții tehnice de încălzire ce pot utiliza în mod unic sau combinat mai multe surse de materie primă energetică, asigurând reducerea emisiilor de carbon și un grad înalt de eficiență energetică»; sănătatea populației; protejarea investițiilor în sistemul de alimentare cu energie termică realizate de către autoritățile administrației publice locale sau alți investitori; utilizarea și montarea unor instalații și echipamente a căror performanțe să asigure și să garanteze gradul de siguranță impus de legislația în vigoare pentru infrastructură și pentru sănătatea populației. Prin strategie este asigurată implementarea următoarelor principii pentru prestarea serviciului public de alimentare cu energie termică: profesionalism și management performant; atragere a investițiilor private; absorbție de resurse financiare din fonduri comunitare și/sau programe naționale de cofinanțare; acces nediscriminatoriu la rețelele SACET, în condițiile legii; responsabilitatea tuturor părților implicate – AAPL/ADI, producători independenți de energie termică locali, operator SACET, consumatori locali și promovarea de parteneriate între acestea; acoperirea costurilor justificate ale operatorului SACET și, dacă este cazul, ale producătorilor independenți de energie termică locali și desfășurarea activității acestora în condiții de profitabilitate economică; competitivitatea și suportabilitatea prețurilor locale ale serviciului și protejarea consumatorilor vulnerabili; transparență și simplificare a procedurilor administrative; Datele prezentate în acest material strategic au la bază “Strategia integrată de dezvoltare urbană a Polului de Creștere Craiova”, Planul de Acțiune pentru Craiova Oraș Verde, Planul de Acțiune pentru Energie Durabilă și Climă și statisticile realizate de Institutul Național de Statistică referitoare la situația din județul Dolj, respectiv din Municipiul Craiova. Întrucât schimbările climatice și degradarea mediului reprezintă două dintre cele mai grave amenințări ale lumii, la nivelul Uniunii Europene se promovează cu prioritate echilibrul între cele trei dimensiuni ale dezvoltării durabile – economică, socială și de mediu. Agenda 2030 este corelată cu Pactul Verde european (European Green Deal) care definește strategia de dezvoltare a UE ca primul continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050. Pactul Verde European are ca scop reducerea emisiilor nete de gaze cu efect de seră la zero până în 2050, pentru reducerea poluării și restaurarea biodiversității. România se numără printre țările cu cele mai scăzute emisii de gaze cu efect de seră (GES) pe cap de locuitor din UE, însă, prin raportare la indicatorul de tone de emisii/ 10.000 EUR PIB, România ocupă printre primele locuri în UE. Conform ultimului raport de țară, în România, principalul sector care cauzează poluare atmosferică rămâne sectorul energetic. În 2017, ponderea surselor de energie regenerabilă în consumul total de energie era de 24,5%, iar sectorul energiei contribuia cu 30% din totalul emisiilor de GES, la care se adaugă emisiile de ape uzate și producția de deșeuri. Valoarea mare a emisiilor GES din sectorul energiei este dată de faptul că producția de energie se bazează și pe cărbune. România a atins în 2020 obiectivul de 24% din consumul de energie total provenit din surse regenerabile. Noul obiectiv pentru 2030 stabilit de guvernul român este de 30,7%, un obiectiv realizabil prin adăugarea a 7 GW în capacitate regenerabilă. În România, din 1990 până în prezent, potrivit datelor publicate de Comisia Europeană, nivelul emisiilor de gaze cu efect de seră a scăzut cu aproximativ 55% și cu 25% din 2005 până în prezent. În ceea ce privește cota de energie regenerabilă, România și-a propus prin Planul Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice 2021-2030 (PNIESC) ca ponderea energiei din surse regenerabile să ajungă la minim 30,7% în anul 2030, având ca ținte intermediare 25,2% (în 2022), 26,9% (în 2025) și respectiv 28,4% (în 2028). În vederea atingerii obiectivelor respective, planul prevede dezvoltarea capacități adiționale de energie din surse regenerabile până în 2030 de 6,9 GW, comparativ cu anul 2015, corelat cu scoaterea din operare a capacităților pe cărbune. Coroborat cu măsurile de reducere a emisiilor de GES, este necesară restructurarea sistemelor energetice și de încălzire a locuințelor (prin facilitarea încălzirii centralizate și controlul poluării, trecerea la gaze naturale și integrarea surselor regenerabile de energie). Din perspectiva atingerii obiectivelor de climă și energie, conform strategiei UE „Valul Renovării” (Renovation Wave), clădirile sunt responsabile pentru aproximativ 40% din consumul total de energie al UE și respectiv pentru 36% din gazele sale cu efect de seră. Un alt aspect relevant este determinat de vechimea fondului construit european și de faptul că acesta trebuie adaptat la noile standarde de eficiență energetică, de reziliență la schimbările climatice, siguranța împotriva incendiilor și seismelor, precum și calitate a vieții. Dacă clădirile și mentenanța acestora reprezintă 40% din consumul total de energie din UE, în România procentul se ridică la 45% în sectorul gospodăriilor și cel terțiar (birouri, spații comerciale și alte clădiri nerezidențiale). Aceasta înseamnă că există aproximativ 5,6 milioane de clădiri cu 644 milioane mp de suprafață utilă încălzită. Clădirile rezidențiale constituie reprezintă 90% din întregul fond de clădiri, respectiv 582 milioane mp, iar clădirile nerezidențiale constituie restul, aproximativ 62 milioane mp, sau 10%. Dintre clădirile rezidențiale, locuințele unifamiliale reprezintă cea mai mare pondere, deținând aproximativ 58% din total, urmată de clădirile multifamiliale, cu aproximativ 33%. În ceea ce privește clădirile publice, acestea reprezintă 5% din fondul național construit, înglobând inclusiv clădirile destinate serviciilor publice de sănătate, justiție, siguranță națională etc. O parte importantă a fondului construit existent o reprezintă clădirile cu valoare culturală clasate ca monumente istorice, susceptibile de a fi clasate ca monumente istorice sau care formează zone construite protejate. În cadrul PNIESC 2021-2030, România țintește să ajungă în 2030 la un consum primar de energie de 32,3 Mtep, respectiv un consum final de energie de 25,7 Mtep. Uniunea energetică urmărește să ofere clienților finali - casnici și industriali - o alimentare cu energie sigură, securizată, durabilă, competitivă și la prețuri accesibile. În trecut, sistemul electroenergetic a fost dominat de monopoluri integrate pe verticală, adesea deținute de stat, cu centrale electrice nucleare sau cu combustibil fosil centralizate și de mari dimensiuni. Piața internă de energie electrică, care a fost implementată treptat începând cu 1999, are drept obiectiv să ofere tuturor consumatorilor din Uniune posibilități reale de alegere, precum și noi oportunități de afaceri și un comerț transfrontalier mai intens, pentru a asigura obținerea de progrese în materie de eficiență, prețuri competitive și îmbunătățirea calității serviciilor, precum și pentru a contribui la siguranța alimentării și la dezvoltarea durabilă. Piața internă de energie electrică a stimulat concurența, mai ales la nivelul vânzărilor angro, și a intensificat comerțul interzonal. Aceasta rămâne fundamentul unei piețe eficiente de energie. Sistemul energetic al Uniunii traversează în prezent perioada cu cele mai profunde modificări din ultimele decenii, iar piața de energie electrice se află în centrul acestui proces de schimbare. Obiectivul comun de decarbonizare a sistemului energetic creează noi oportunități și provocări pentru participanții la piață. În același timp, progresele tehnologice permit noi forme de participare a consumatorilor și de cooperare transfrontalieră. Acesta este pe scurt ansamblul de circumstanțe care guvernează sectorul alimentării cu energie termică în prezent și în orizontul de timp 2022-2028, în baza căruia s-au realizat scenariile și proiecțiile realizate în acest material. Legislația incidentă sectorului energiei termice și protecției mediului: europeană și națională, primară și secundară (toate actele normative se înțeleg cu modificările și completările ulterioare): Legislație europeană Directiva (UE) 2012/27 a Parlamentului European și a Consiliului din 25 octombrie 2012 privind eficienta energetica, de modificare a Directivelor 2009/125/CE si 2010/30/UE si de abrogare a Directivelor 2004/8/CE și 2006/32/CE Directiva (UE) 2018/2002 a Parlamentului European și a Consiliului din 11 decembrie 2018 de modificare a Directivei 2012/27/UE privind eficiența energetică Directiva 2004/8/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 11 februarie 2004 privind promovarea cogenerării pe baza cererii de energie termică utilă pe piața internă a energiei și de modificare a Directivei 92/42/CEE Decizia 2007/74/EC de stabilire a valorilor de referință ale producerii separate de energie electrică și termică în aplicarea Directivei 2004/8/CE Directiva (UE) 2018/2001 a Parlamentului European și a Consiliului din 11 decembrie 2018 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile Directiva 2010/31/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 mai 2010 privind performanța energetică a clădirilor Directiva 2001/42/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 27 iunie 2001 privind evaluarea efectelor anumitor planuri și programe asupra mediului Regulamentul (UE) 2018/1999 al Parlamentului European și a Consiliului din 11 decembrie 2018 privind guvernanța Uniunii Energetice și a acțiunilor climatice Decizia (UE) nr. 1442/2017 de stabilire a concluziilor privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru instalațiile mari de ardere (IMA) Directiva nr. 91/11.12.2002 asupra performanțelor energetice ale clădirilor Regulamentul Delegat (UE) 2019/826 al Comisiei din 4 martie 2019 de modificare a anexelor VIII și IX la Directiva 2012/27/UE a Parlamentului European și a Consiliului privind conținutul evaluărilor cuprinzătoare ale potențialului de încălzire și răcire eficientă Legislație națională primară Legea nr. 196/2021 pentru modificarea și completarea Legii serviciului public de alimentare cu energie termică nr.325/2006, pentru modificarea alin. (5) al art. 10 din Legea nr.121/2014 privind eficiența energetică și pentru completarea alin. (3) al art.291 din Legea nr. 227/2015 din Codul fiscal Legea nr. 226/2021 privind stabilirea măsurilor de protecție socială pentru consumatorul vulnerabil de energie Legea nr. 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice și private asupra mediului Legea nr. 188/2018 privind limitarea în aer a anumitor poluanți proveniți de la instalații medii de ardere, cu aplicabilitate din 20 decembrie 2018 în cazul instalațiilor de ardere noi Legea nr. 160/2016 pentru modificarea și completarea Legii nr. 121/2014 privind eficiența energetică Legea nr. 59/2016 privind controlul asupra pericolelor de accident major în care sunt implicate substanțe periculoase Legea nr. 121/2014 privind eficiența energetică  Legea nr. 278/2013 privind emisiile industriale Legea energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012 Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător cu modificările și completările ulterioare Ordonanţa de urgenţă nr. 92/2021 privind regimul deşeurilor, cu modificările și completările  ulterioare Legea 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei electrice din surse regenerabile de energie Legea 325/2006 a serviciului public de alimentare cu energie termică  Legea 51/2006 a serviciilor comunitare de utilități publice Legea nr. 372/2005 privind performanta energetică a clădirilor, republicată Ordonanţa de urgenţă nr. 57/2019 privind Codul administrative, cu modificările și completările  ulterioare OUG 53/2019 privind aprobarea Programului multianual de finanțare a investițiilor pentru modernizarea, reabilitarea, retehnologizarea și extinderea sau înființarea sistemelor de alimentare centralizată cu energie termică a localităților și pentru m [...]