HCL 327/2013 adoptată

MUNICIPIUL CRAIOVA CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI CRAIOVA HOTĂRÂREA NR. 327 privind aprobarea rezultatului final al concursului, a proiectului de management câştigător şi durata contractului de management pentru Ansamblul Folcloric „Maria Tănase” Craiova Consiliul Local al Municipiului Craiova, întrunit în şedinţa ordinară din data de 30.05.2013; Având în vedere raportul nr.72292/2013 întocmit de Serviciul Resurse Umane prin care se propune aprobarea rezultatului final al concursului, a proiectului de management câştigător şi a duratei contractului de management pentru Ansamblul Folcloric „Maria Tănase” Craiova şi rapoartele comisiilor de specialitate ale Consiliului Local al Municipiului Craiova nr. 128, 129, 131, 132, 133 şi 135/2013; În conformitate cu prevederile Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.189/2008 privind managementul instituţiilor de spectacole sau concerte, muzeelor şi colecţiilor publice, bibliotecilor şi aşezămintelor culturale de drept public, aprobată, modificată şi completată prin Legea nr.269/2009; În temeiul art.36 alin.2 lit.a coroborat cu alin.3 lit.b, art.45 alin.1, art.61 alin.2 şi art.115, alin.1, lit.b din Legea nr.215/2001, republicată, privind administraţia publică locală; HOTĂRĂŞTE: Art.1. Se aprobă rezultatul final al concursului de proiecte de management organizat pentru ocuparea postului de manager la Ansamblul Folcloric „Maria Tănase” Craiova, conform procesului verbal al comisiei de concurs, prevazut în anexa nr.1 care face parte integrantă din prezenta hotărâre. Art.2. Se aprobă proiectul de management câştigător, prevazut în anexa nr.2 care face parte integrantă din prezenta hotărâre. Art.3. Se aprobă durata de 3 ani a contractului de management pentru Ansamblul Folcloric „Maria Tănase” Craiova. Art.4. Primarul Municipiului Craiova, prin aparatul de specialitate: Serviciul Administraţie Publică Locală, Serviciul Resurse Umane şi Ansamblul Folcloric „Maria Tănase” Craiova vor aduce la îndeplinire prevederile prezentei hotărâri. PREŞEDINTE DE ŞEDINŢĂ, CONTRASEMNEAZĂ, SECRETAR, Vergil TOADER Nicoleta MIULESCU  ANEXA NR. 2 LA HCL NR. 327/2013 PREŞEDINTE DE ŞEDINŢĂ VERGIL TOADER PROIECT DE MANAGEMENT Perioada 2013 - 2016 1  PREAMBUL Motto: „Folclorul nostru... nu numai că este sublim, dar te face să înţelegi totul. E mai savant decât toată muzica aşa-zis savantă. E mai melodic decât orice melodie, dar asta fără să vrea. E duios, ironic, trist, vesel şi grav“. George Enescu Reprezentând totalitatea creaţiilor artistice ale unei culturi spirituale populare, folclorul este parte inseparabilă din viaţa unui popor, oglindind-o în diversele sale aspecte şi s-a impus ca un important mijloc de cunoştere a omului, a vieţii sociale şi a cadrului naţional în care se desfaşoară acesta. De-a lungul istoriei, folclorul a fost chiar modul de viaţă al omului, exprimând în forma imaginilor artistice necazurile, bucuriile şi năzuinţele lui şi ale comunităţii din care face parte, dovedindu-se în final a fi o artă în definiţie pură, de legare a realului printr-un sublim artistic, ca raspuns uman la momentele cruciale ale vieţii. Acum douăzeci şi unu de ani, în anii efervescenţi de după Revoluţie, când energiile creatoare, multă vreme ţinute sub obroc, se descătuşau într-o vâltoare de entuziasm, la Craiova se relua tradiţia marelui ansamblu „Nicolae Bălcescu” prin înfiinţarea Ansamblului Folcloric „Maria Tănase”. Scopul declarat era de a da glas folclorului oltenesc, zonă atât de bogată în tradiţii populare. De-a lungul anilor, toţi iubitorii folclorului de calitate s-au bucurat de spectacole memorabile şi au apreciat evoluţia artiştilor care au făcut din Ansamblul „Maria Tănase” unul dintre cele mai respectate şi iubite din ţară. Reprezentând o componentă de bază a culturii româneşti, folclorul şi conservarea acestuia sunt elemente importante în păstrarea identităţii naţionale. Acest lucru este cu atât mai important cu cât, în ultima perioadă, explozia informaţională şi societatea post-modernă au ca efect ştergerea diferenţelor culturale dintre naţiuni. Într-o epocă în care asistăm la o invazie de prost-gust şi kitsch, inclusiv în muzica populară, Ansamblul „Maria Tănase” din Craiova reprezintă un reper în ceea ce priveşte promovarea tradiţiei autentice a cântecului popular. De aceea activitatea Ansamblului „Maria Tănase este cu atât mai meritorie, iar noi, cei care ţinem la identitatea noastră culturală naţională şi regională, trebuie să contribuim şi să susţinem eforturile celor care cred că prin promovarea şi receptarea folclorului se statuează valoarea de patrimoniu imaterial, marcă a culturii regionale proiectată în universul valorilor naţionale. 2  A. ANALIZA SOCIOCULTURALĂ A MEDIULUI ÎN CARE ÎŞI DESFĂŞOARĂ ACTIVITATEA INSTITUŢIA ŞI PROPUNERI PRIVIND EVOLUŢIA ACESTEIA ÎN SISTEMUL INSTITUŢIONAL EXISTENT: a.1. Ansamblul Folcloric „Maria Tănase” este o instituţie singulară în Craiova, a cărei menire este de a promova şi de a transmite valorile culturale tradiţionale nu numai la nivel local ci şi la nivel naţional şi internaţional. În calitate de instituţie de cultură Ansamblul Folcloric „Maria Tănase” trebuie să se adreseze, ca şi celelalte instituţii de cultură din subordinea Consiliului Local, întregii comunităţi craiovene, iar mesajul pe care îl transmite, prin specificul activităţii sale, trebuie să vizeze deopotrivă latura educativă, cât şi pe cea recreativă. Cuprinderea întregii comunităţi presupune acces nelimitat, dar şi soluţii de atragere a tuturor categoriilor profesionale, de vârstă, sex, naţionalitate sau etnie, ţinând cont de nivelul diferenţiat de pregătire şi, procedând, în consecinţă, diferenţiat, astfel încât să răspundem cerinţelor fiecăreia dintre categoriile de mai sus. Aceleaşi comunităţi se adresează, toate instituţiile de cultură din subordinea Consiliului Local, diferenţiat în funcţie de specificul fiecăreia. Acestora li se adaugă ansamblurile de amatori ale caselor de cultură din judeţ şi ale căminelor culturale, acolo unde mai există. Deosebirea esenţială dintre „Maria Tănase” şi toate celelalte instituţii din judeţ care valorifică folclorul constă în faptul că Ansamblul „Maria Tănase” este singura instituţie profesionistă de acest gen, care valorifică, într-adevăr la un nivel înalt, creaţia orală din zona Olteniei şi nu numai a lor, ci abordează, la nivel de asemenea profesionist, aproape toate zonele etnofolclorice ale României. Dacă vom ţine cont şi de faptul că nici jumătate dintre judeţele României nu au asemenea ansambluri, putem spune că „Maria Tănase” se numără printre puţinele instituţii profesioniste de spectacole de folclor din România. Dar, chiar dacă este singular pe piaţa ofertei culturale din Craiova, ansamblul are o concurenţă serioasă în televiziunile locale şi cele naţionale. Privite ca potenţiale concurente, televiziunile trebuie să devină obiective pe care instituţia Ansamblului “Maria Tănase” să le folosească drept ţinte. Spectacolul folcloric se poate distinge şi caracteriza printr-o bună adaptabilitate şi diversificare, versatilitatea actului artistic ducând către o diseminare accentuată a produsului către spectator. Odată definită în conştiinţa potenţialului spectator, ca şi un gen cu propunere personală, concurenţa televiziunilor devine redundantă şi din mediu concurenţial se poate transforma în mediu partenerial. Marea adresabilitate către public este principalul atuu al Ansamblului Folcloric “Maria Tănase”. Fiind unicul ansamblu din Craiova, în mod natural, el are menirea de a acoperi acest segment cultural şi de a răspunde invitaţiilor venite din partea forurilor culturale, municipale şi judeţene. a.2. În ultimii 3 ani Ansamblul Folcloric “Maria Tănase” a susţinut numeroase spectacole muzical coregrafice deplasându-se în ţară la Râmnicu Vâlcea, Drobeta Turnu Severin, Piteşti, Mioveni, Giurgiu, Bucureşti unde s-a prezentat în faţa publicului la diverse evenimente. Din păcate, participarea instituţiei în cadrul proiectelor europene/internaţionale a fost aproape inexistentă, numeroasele spectacole şi 3 concerte prezentate în afara graniţelor ţării (sub „sigla“ schimburilor culturale) nefiind susţinute în astfel de proiecte. În acest sens se impune cu stringenţă întocmirea de proiecte culturale care să acceseze fonduri europene, pentru a se intra astfel în circuitul cultural internaţional. a.3. În ceea ce priveşte cunoaşterea activităţii Ansamblului Folcloric „Maria Tănase” în rândul comunităţii în care îşi desfăşoară activitatea, aceasta se realizează prin apariţiile din presă, prin afişele spectacolelor, prin promovarea în instituţiile scolare şi prin concertele televizate. De asemenea spectacolele susţinute de Ansamblu în cadrul stagiunilor estivale, organizate de Primăria Municipiului Craiova, pot crea o imagine comunităţii, în ceea ce priveşte activitatea instituţiei. a.4. Problema promovării, şi în special a comercializării spectacolului folcloric este sensibilă şi delicată, după cum, în particular, folosirea marketingului, ca instrument specializat în dinamizarea vânzărilor de produse şi/sau servicii culturale, presupune o înaltă specializare. Omul de cultură, artistul acceptă cu greu (trebuie să o recunoaştem) ideea că „produsul“ său este tratat ca „marfă“. Politica de preţ a biletului de intrare sau contravaloarea prestaţiei artistice/ spectacol trebuie să ţină cont de cerere, de calitatea artistică a reprezentaţiei, de particularităţile beneficiarului. În acest sens, succesul depinde şi de o riguroasă selecţie a oamenilor care vor „vinde“ produsul cultural, precum şi a celor mai adecvate mijloace mass-media. Legea concurenţei, a cererii şi ofertei este dominantă, ceea ce impune ca ansamblul să recepteze, cu mai mare promptitudine, preferinţele publicului. O imagine de marcă este definită deseori ca un „set caracteristic de sentimente, idei şi credinţe asociate unei mărci, datorită prezentării ei, incluzând publicitatea şi performanţele ei“. Imaginea este mai mult decât o schiţă sau machetă a unei personalităţi; ea „este un atribut cognitiv al unui individ; poate fi o amintire sau o reamintire a unei întâmplări trecute, o credinţă despre ce se va întâmpla în viitor, o opinie sau o atitudine legată de orice subiect în cauză sau amalgam al memoriei, credinţei, faptei şi opiniei“. Mediul cognitiv al fiecărui individ este alcătuit din mii sau chiar din milioane de astfel de imagini, mai mult sau mai puţin organizate în categorii coerente, efemere sau durabile. Fiind o instituţie cu activitate complexă, acţiunile ce trebuiesc întreprinse pentru îmbunătăţirea promovării imaginii şi activităţii acesteia obligatoriu vor fi următoarele:  promovarea excelenţei. Altfel spus, promovarea celor mai buni artişti ai ansamblui dar şi colaborarea cu solişti consacraţi la nivel naţional. Aceştia reprezintă puncte de maxim interes şi atractivitate pentru publicul nostru. În acestă direcţie se poate vorbi de diversificarea unor manifestări artistice şi parteneriate culturale cu alte instituţii de 4  cultură; colaborarea dintre ansamblurile noastre şi diverse ansambluri din ţară şi străinătate;  promovarea concurenţei în domeniul ofertei culturale. Un demers esenţial va consta în afirmarea identităţii culturale şi dezvoltarea instituţiei ca entitate de influenţare spirituală a spectatorului.  pe termen scurt ne propunem revigorarea Ansamblului „Maria Tănase” cu spectacole de valoare;  pe termen mediu şi lung vom desfăşura o activitate de promovare a folclorului oltenesc. Datorită faptului că acest gen nu a avut parte de-a lungul timpului de o promovare strategică, treptată în rândul spectatorilor, cu începere de la cei mai tineri: preşcolarii, elevii claselor gimnaziale şi liceale, spectatorii noştri sunt, mai ales, adulţii şi persoanele de vârsta a 3-a. În acest context este nevoie de o politică de promovare a folclorului pe categorii de vârstă, care să vizeze particularizarea şi consolidarea acestui gen în conştiinţa publicului spectator şi fidelizarea ulterioară a acestuia;  tot pe termen mediu şi lung, din lipsa unei săli proprii de spectacole, se va desfăşura o activitate susţinută de marketing în vederea deplasării artiştilor ansamblului în oraşele şi comunele apropiate (acolo unde există spaţiu adecvat susţinerii actului artistic) spre a le oferi spectacolele noastre integral sau după caz în formulă redusă. Proiectele europene împreună cu alte instituţii ale statului vor avea prioritate maximă în vederea realizării acestor deziderate. Obiective strategice de imagine: Principalul obiectiv va fi dezvoltarea mediului cultural autohton prin oferirea de servicii cultural-educative şi sociale, prin colaborare cu diverse instituţii şi organizaţii din ţară sau străinătate, ale căror resurse pot asigura baza logistică necesară unei bune desfăşurări a programelor culturale şi sociale. În acest sens Ansamblul Folcloric “Maria Tănase” va susţine spectacole dedicate Zilei Europei, Zilei Naţionale a României sau cu prilejul unor importante sărbători religioase, naţionale şi europene. Obiective strategice de PR:  câştigarea încrederii posibililor sponsori zonali şi naţionali;  cunoaşterea Ansamblului Folcloric “Maria Tănase“ ca furnizor de oferte complete pentru proiecte culturale;  conştientizarea asumării unei responsabilităţi sociale de către Ansamblului Folcloric “Maria Tănase“ . Modalităţi şi strategii de promovare/publicitate:  Printuri: ♦ afişe, caiete program, bannere, flyere, printuri gigant; ♦ publicarea unui album anuar online al ansamblului care să conţină: repertoriu, program de spectacole, interpreţi, turnee, proiecte, sponsori etc.; 5  Outdoor: ♦ identificarea şi organizarea în zone intens circulate a unor puncte de afişaj permanent, sistem tubular şi sistem cu două feţe, unde spectatorii interesaţi să găsească tot timpul agenda ansamblului;  Beyond the line: ♦ împrăştiere de materiale publicitare direct publicului; ♦ organizarea de concursuri TV şi radio, cu premiu invitaţii la spectacole; ♦ organizarea unor seminarii în instituţii şcolare privind popularizarea folclorului, susţinute de artiştii ansamblului (solişti vocali, dansatori, coregraf, impresar, manager etc.); ♦ cucerirea spaţiilor cu mare impact (cluburi, terase, supermarket-uri) şi afişarea de materiale publicitare precum şi activităţi în direct impact cu publicul, concursuri, promoţii etc.  Iniţierea unei campanii de re-branding, urmărind modernizarea însemnelor ansamblului, apelând la desingneri profesionişti: ♦ campania de re-branding va cuprinde conceperea şi apoi realizarea următoarelor articole (în funcţie de necesitatea lor): carte de vizită, foaie cu antet, plic A4, plic DL, plic A5, plic A6, etichetă, branding coperţi agendă, insignă, pix (obişnuit), pix (special), tricou, cravată, cămaşă, rucsac, pungă plastic, pungă hârtie, plăcuţă logo pentru uşă, panou logo luminos, panou logo simplu, branding maşină.  Multimedia: ♦ dezvoltarea unui site interactiv cu forum care va fi conectat prin link cu site-uri importante din domeniu; ♦ dezvoltarea unui sistem de reclamă cu o plasmă electronică (obţinută eventual din sponsorizări) pe un perete exterior al sediului ansamblului. Tot pe acest panou electronic se va difuza, alternativ cu materialele promoţionale, imagini din spectacolele reprezentative ale ansamblului; ♦ realizarea unui videoclip de promovare care să pună în valoare artiştii ansamblului, nu numai soliştii vocali ci şi orchestra şi dansatorii;  Media: ♦ realizarea unor parteneriate cu trusturile media cu ocazia desfăşurării unor evenimente de interes public, dar şi în vederea transmiterii unor spectacole pe posturile locale şi/sau naţionale, organizarea de conferinţe de presă cel puţin o dată pe lună, dar şi cu ocazia evenimentelor importante (proiecte noi, premiere etc.), pentru o informare corectă privind activitatea curentă a instituţiei; ♦ transmiterea de comunicate către trusturile de presă pentru fiecare eveniment desfăşurat sub auspiciile instituţiei; ♦ stabilirea şi organizarea unor sesiuni de interviuri cu conducerea teatrului şi cu artiştii sau colaboratorii reprezentativi; ♦ prezenţa la cât mai multe emisiuni de radio şi televiziune a reprezentanţilor ansamblului, obţinute printr-o campanie de PR profesionistă; 6  a.5. Toate strategiile media enumerate anterior vor avea menirea de a creşte gradul de reflectare al instituţiei în presa de specialitate. La ora actuală promovarea manifestărilor artistice organizate de Ansamblul „Maria Tănase” se realizează prin reprezentanţi redacţiilor mass-media, care preiau materialele informative (comunicate şi declaraţii de presă, spectacole şi alte manifestări artistice). Acestea sunt:  Radio România Oltenia Craiova, Radio Horion  posturile de televiziune TVR Craiova, GTV  cotidianele tipărite Cuvântul Libertăţii, Ediţie specială. Desigur că o altă abordare a agendei culturale va atrage şi un altfel de interes din partea instituţiilor din presa locală. De asemenea dorim să atragem interesul presei centrale pentru o promovare mai amplă la nivel naţional. a.6. Spectatorii Ansamblului Folcloric “Maria Tănase” sunt, în marea lor majoritate, de tip tradiţionalist, dar nu trebuie să-i uităm nici pe copii, iar piesele de teatru folcloric pentru copii nu pot fi trecute cu vederea, spectacole ca Prinţesa bosumflată, şi Nunta prinţesei bosumflate ocupând un loc aparte în preferinţele copiilor şi nu numai. Deasemenea în rândul publicului tânăr şi foarte tânăr am putut constata preferinţe spre spectacole de tip educativ, cu prezentări şi exemplificări în detaliu a costumelor populare, dar şi a dansurilor din diferite zone etnofolclorice ale ţării. Aşadar, portretul robot al spectatorului ce vine la spectacolele Ansamblului “Maria Tănase” este diferenţiat după criteriul vârstei. În momentul actual, spectatorii ansamblului se situează la doua extreme: copii între 5 şi 14 ani şi adulţi peste 45 de ani.1 Copii: preponderent proveniţi din mediul rural, dar şi urban cu ofertă culturală destul de variată, învăţând la instituţii de nivel mediu şi peste mediu, provenind din familii cu venituri medii, având ca pregătire studii medii sau superioare; Adulţi 1: provenind din mediul rural, dar şi urban, venituri medii şi peste medii, preponderent ocupaţii liberale, studii medii sau su [...]