HCL 227/2019 adoptată

|[pic] |CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI CRAIOVA |[pic] | | |DIRECŢIA DE ASISTENŢĂ SOCIALĂ CRAIOVA | | | |CUI 36884072 | | | |Str. Eustaţiu Stoenescu |Tel./Fax: 0251437617 | | | |bl.T8, parter Craiova, |[email protected]| | | |200618 | | | | |www.spascraiova.ro | | Anexa la Hotărârea nr.227/2019 PREŞEDINTE DE ŞEDINŢĂ, Romulus Victor NICOLICEA [pic] CUPRINS Introducere................................................................. ........................................................2 1.1 Localizarea şi caracterizarea generală a municipiului Craiova........................................2 1.2 Misiunea Strategiei ………………………………………………..................................11 1.3 Definiţie................................................................... .........................................................12 1.4 Scop........................................................................ ..........................................................12 1.5 Legislaţie.................................................................. ........................................................13 1.6 Structuri specializate................................................................ ........................................15 2. Principii şi valori...................................................................... ..........................................30 3. Tipuri de servicii sociale..................................................................... ................................31 4. Grupurile ţintă ale strategiei.................................................................. .............................32 5. Analiza situaţiei grupurilor ţintă....................................................................... ..................34 5.1. Copii aflaţi în risc de separare de familie..................................................................... ...40 5.2. Persoane cu dizabilităţi................................................................ ....................................62 5.3. Persoane vârstnice………………………………………................................................67 5.4. Persoane şi familii aflate în risc de marginalizare şi excluziune socială.........................76 6. Analiza SWOT a serviciilor sociale la nivelul municipiului Craiova ................................96 7. Componentele şi liniile directoare de dezvoltare a serviciilor sociale................................98 8.Obiectivele strategiei.................................................................. .........................................100 9. Implementare, monitorizare şi evaluare …………………………………………............103 10. Finanţarea serviciilor sociale……………………………………...…….........................103 11. Plan de măsuri pentru implementarea strategiei...............................................................105 1. INTRODUCERE 1.1 Localizarea şi caracterizarea generală a municipiului Craiova Municipiul Craiova este persoană juridică de drept public, cu capacitate juridică deplină, cu patrimoniul propriu, în care autonomia locală se realizează de către autorităţi ale administraţiei publice locale, alese prin vot liber, egal, direct, secret şi liber exprimat, consiliul local, ca autoritate deliberativă şi primarul, ca autoritate executivă. Municipiul Craiova este subiect de drept fiscal, titular al Codului de înregistrare fiscală. Administraţia publică în municipiul Craiova, se organizează şi funcţionează în temeiul principiilor descentralizării, autonomiei locale, deconcentrării serviciilor publice, eligibilităţii autorităţilor administraţiei publice locale, legalităţii şi al consultării cetăţenilor în soluţionarea problemelor locale de interes deosebit. Municipiul Craiova reprezintă reşedinţa judeţului Dolj ai cărui vecini sunt: judeţul Vâlcea şi Gorj la nord, judeţul Olt la est, judeţul Mehedinţi la vest iar la sud este delimitat de graniţa cu Bulgaria. Suprafaţa judeţului Dolj ocupă 7414 Km 2 reprezentând 3,1% din suprafaţa totală a tării. Organizarea cuprinde trei oraşe, două municipii şi treizeci şi patru de comune. Acesta este cel mai important municipiu din regiunea sud–vest Oltenia şi are următoarele distanţe faţă de municipiile apropiate: 120 km faţă de Piteşti, 120 km faţă de Râmnicu Vâlcea, 121 km faţă de Turnu Severin, 119 km faţă de Târgu Jiu. [pic] Municipiul Craiova, este situat în sudul României, pe malul stâng al Jiului, la ieșirea acestuia din regiunea deluroasă, la o altitudine cuprinsă între 75 și 116 m. Craiova face parte din Câmpia Română, mai precis din Câmpia Olteniei care se întinde între Dunăre, Olt și podișul Getic, fiind străbătută prin mijloc de Valea Jiului. Orașul este așezat în centrul Olteniei, la o distanță de 227 km de București și 68 km de Dunăre. Forma orașului este neregulată, în special spre partea vestică și nordică, iar interiorul orașului, spre deosebire de marginea acestuia, este foarte compact. [pic] Regimul climatic este temperat continental specific de câmpie, cu influențe submediteraneene datorate poziției depresionare pe care o ocupă județul în sud-vestul țării. Valorile medii ale temperaturii sunt cuprinse între 10-11,5 C iar precipitațiile sunt mai scăzute decât în restul teritoriului. Relieful orașului Craiova se identifică cu relieful județului Dolj, respectiv de câmpie. Spre partea nordică se observă o ușoară influență a colinelor, în timp ce partea sudică tinde spre luncă. Fosta cetate dacică Pelendava, din câmpia Jiului, şi-a conturat treptat o viaţă social-economică specifică, ajungând să fie cunoscută sub numele de Craiova cu mult înainte de prima atestare documentară de la 1 iunie 1475 a voievodului Laiotă Basarab. Craiova devenea, mai târziu, scaun de Bănie al Craioveştilor, locul de unde avea să pornească Mihai Viteazul, cel care, pentru scurt timp, a fost primul Domn al Ţării Româneşti, Moldovei şi Transilvaniei; de pe aceste locuri şi-a strâns Tudor Vladimirescu vitejii lui panduri şi tot aici primul guvern provizoriu al revoluţionarilor de la 1848 şi-a aflat vremelnică găzduire. Actuala înfăţişare a Craiovei, cu linii arhitectonice moderne, cu o amplă prezenţă industrială, socială şi culturală, conferă oraşului dimensiunile unei veritabile metropole. În municipiul Craiova există 12.000 societăţi comerciale, iar principalele ramuri de activitate sunt: industria ( în prezent de circa 70%), comerţul, serviciile de import - export şi construcţiile. Orașul Craiova combină armonios noul și vechiul, istoria, cultura, industria, economia și agricultura și a devenit un reper reprezentativ, mai ales în ultimii 20 de ani după revoluția din 1989, când procesul de modernizare a început să producă schimbări în toate domeniile societății. O importantă atracție turistică a orașului nostru este Fântâna muzicală situată în centrul orașului Craiova. Fântâna are o suprafaţă de 288 de metri pătraţi şi a fost instalată în Piaţa Prefecturii (Piaţa Mihai Viteazul) din centrul Craiovei. Apa ţâşneşte la peste 20 de metri înălţime, luminată de 361 de proiectoare subacvatice cu zeci de culori. S-au folosit 150 de pompe submersibile şi 660 de duze. Orașul nostru se mândrește și cu bogatul său patrimoniu istoric, care include o serie de statui reprezentând personalități importante ale căror fapte eroice au marcat istoria orașului Craiova și a țării: statuile lui Mihai Viteazul, prințul Țării Românești, AI Cuza, regele Carol I, Prințul Barbu Știrbei; arhitecturale cum ar fi: Palatul Administrativ, Primaria Craiova, Biblioteca Judeţeană, Teatrul National "Marin Sorescu", Universitatea Craiova, Judecătoria Craiova, Palatul Vorvoreanu și Muzeele: Muzeul de Artă şi Muzeul Olteniei şi biserici: Biserica Madona Dudu, Catedrala Sf. Dumitru etc. [pic][pic] Ca un oraș care își respectă trecutul încercând să îl introducă în pulsul prezentului, Craiova a reușit să amenajeze ceea ce numim Centrul vechi sau Centrul istoric. Refacerea fațadelor, pereții proaspăt zugrăviți dar și atenția către detaliile ascunse, curțile interioare, prispele cu geamlâc și beciurile care au o vechime mai mare decât cea a imobilelor, toate acestea au facut obiectul unui proiect care a devenit un adevărat şantier timp de 19 luni, modificări necesare pentru a readuce în prezent atmosfera anilor 1900. Inaugurarea centrului vechi negustoresc al orașului Craiova a avut loc în luna mai 2015. Centrul istoric este pietonal, fiind amenajate băncuțe, coşuri de gunoi cu scrumieră, plăcuţe cu denumirile străzilor de ieri şi de azi, felinare, iar spaţiile verzi sunt umplute cu flori. Refacerea pavajului de pe strada Nicolaescu-Plopșor, impregnarea granitului din zona Bibliotecii „Alexandru şi Aristia Aman“ cu o substanță care nu permite apei să treacă, demolarea gardului din fier forjat ce împrejmuia Biserica „Sfântul Ilie“ de la intersecția străzilor Lipscani cu Nicolaescu-Plopșor, transformarea terenului care înconjoară biserica în piaţetă publică. Toate aceste lucrări sunt făcute cu bun gust și cu scopul de a readuce atmosfera anilor 1900 în prezent. Artistul plastic Lucian Irimescu a plusat și lucrările sale de pe calcanele clădirilor Centrului vechi al Craiovei care sunt adevărate opere de artă, fiind plasate în Piaţa Buzeşti și luminate noaptea de reflectoarele din paviment. Zidurile moarte ale clădirilor au prins viață, aici, în Centrul vechi al Craiovei și participă activ la viața Craiovei. Magazine cochete, bistrouri, restaurante cu terase ce te atrag ca un magnet, cofetării, magazine de suveniruri aduc aici însetații de mâncăruri alese, de băuturi răcoroase, de petrecerea timpului liber cu prietenii, într-un cadru atemporal. Detaliile care au zăcut ascunse timp de decenii au ieşit la lumină, arhitectura deosebită și impresionantă, care zăcea ascunsă sub stratul gri de tencuială şi praf, toate acestea sunt un exerciţiu care reprezintă păstrarea istoriei, armonizată cu prezentul. [pic][pic][pic][pic] În partea de est a oraşului Craiova se află platforma industrială cu unităţi din domeniul industriei electrotehnice (Electroputere), industriei de automobile (fabrica Ford), industriei construcţiilor de maşini şi utilaj greu (MAT SA, RELOC și SC POPECI SA) şi o fabrică de mobilă. De asemenea, în partea de vest a oraşului sunt grupate: Termocentrala Işalniţa cu o putere instalată de 1035 MW, o fabrică de bere şi alte unităţi din domeniul construcţiilor civile şi industriale. În partea de nord a municipiului se află CET 2, de 110 MW, care asigură peste 70% din necesarul de apă caldă al municipiului Craiova. Evoluţia activităţii industriale realizată în judeţul Dolj evidenţiază, în anul 2017, o creştere cu 55,8% faţă de anul 2016. Aceasta s- a datorat, unităţilor cu activitate industrială plasate pe teritoriul municipiului Craiova şi în principal, ramurilor: industria alimentară, prelucrarea lemnului, fabricarea produselor din lemn şi plută, alte activităţi extractive, fabricarea calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice, fabricarea băuturilor, activităţi de servicii anexe extracţiei, repararea, întreţinerea şi instalarea maşinilor şi echipamentelor. Analiza delimitării activităţii economice, la nivelul municipiului Craiova, arată că unităţile active au avut o evoluţie ascendentă de la 9947 unităţi active, la începutul anului 2016, la 9957 unităţi active la începutul anului 2017. După clasa de mărime, apreciată după numărul de salariaţi, la începutul anului 2017, marea majoritate a unităţilor (9740) se înscriu în categoria micro şi mici (sub 50 salariaţi) cu o pondere de 97,8% (97,9% la începutul anului 2016), întreprinderile medii (50 – 249 salariaţi) şi mari (250 salariaţi şi peste) având o pondere redusă, respectiv 2,2% (2,1 la începutul anului 2016) din totalul unităţilor active. IMM-urile au reprezentat 99,6% din totalul de unităţi active atât la începutul anului 2017, cât şi la începutul anului 2016. În cadrul industriei prelucrătoare, industria alimentară, fabricarea articolelor de îmbrăcăminte, industria construcţiilor metalice şi a produselor din metal, fabricarea de mobilă, fabricarea produselor din cauciuc şi mase plastice deţin împreună 56,9% din totalul unităţilor active. Cifra de afaceri, obţinută de cele 9957 unităţi active a fost de 22.504.812,9 mii lei, ceea ce înseamnă în medie 2.260,2 mii lei pe o unitate activă faţă de 2.259,7 mii lei pe o unitate activă la începutul anului 2016. Cea mai mare pondere în totalul cifrei de afaceri o deţin ramurile aparţinătoare industriei cu 44,3% (faţă de 49,3% la începutul anului 2016), comerţului cu ridicata şi cu amănuntul cu 39,1% (faţă de 36,8% la începutul anului 2016) şi construcţiilor cu 4,0% (faţă de 4,7% la începutul anului 2016). O pondere importantă în totalul cifrei de afaceri din industrie o are industria prelucrătoare cu 63,7% iar în cadrul acesteia fabricarea autovehiculelor de transport rutier (64,6%), fabricarea echipamentelor electrice (7,8%), fabricarea băuturilor (5,4%), fabricarea articolelor de îmbrăcăminte (3,5%) ş.a. Ponderea IMM-urilor în totalul cifrei de afaceri, la începutul anului 2017, a fost de 66,3%, comparativ cu începutul anului 2016, când ponderea acestora în totalul cifrei de afaceri a fost de 65,2%. La începutul anului 2017 cele 85.972 persoane ocupate din cadrul unităţilor active au realizat în medie o cifră de afaceri de 262 mii lei pe persoană. După clasele de mărime, la începutul anului 2017, 33,5% din personalul ocupat se regăsea în întreprinderile mari (250 salariaţi şi peste), 23,0% în întreprinderile mici (10 - 49 salariaţi), 24,1% în microîntreprinderi (până la 9 salariaţi), iar 19,4% în întreprinderile medii (50 - 249 salariaţi). Volumul total al investiţiilor brute în bunuri corporale la începutul anului 2017 a fost de 1.407.718,8 mii lei ceea ce reprezintă 141 mii lei pe o unitate activă. La începutul anului 2017 din totalul investiţiilor brute 51,6% se regăsesc în cadrul întreprinderilor mari (42,1% la începutul anului 2016). În ceea ce priveşte domeniul agriculturii, la sfârşitul anului 2017, suprafaţa agricolă a municipiului Craiova s-a menţinut constantă, la nivelul a 3.543 hectare, reprezentând în prezent aproximativ 44,0% din suprafaţa totală a localităţii, de 8.141 hectare. Structura suprafeţei agricole este următoarea: suprafaţa arabilă (2568 hectare), livezi şi pepiniere pomicole (106 hectare), vii şi pepiniere viticole (35 hectare), păşuni naturale (830 hectare) şi fâneţele naturale (4 hectare). În sectorul privat suprafaţa arabilă deţine 72,3% din suprafaţa agricolă, păşunile naturale deţin 23,7% iar suprafaţa cu livezi şi pepiniere pomicole, vii şi pepiniere viticole şi fâneţe deţin împreună 4,0%. Suprafaţa cu terenuri neagricole, de 4598 ha, reprezintă 56,5% din suprafaţa totală a municipiului. Ponderea cea mai mare în cadrul terenurilor neagricole o deţine suprafaţa ocupată cu construcţii (77,9%), urmată de suprafaţa ocupată cu păduri şi alte terenuri cu vegetaţie forestieră (10,8%) şi de suprafaţa cu căi de comunicaţii şi căi ferate (7,0%). În sectorul privat, suprafaţa cu terenuri neagricole de 3351 ha reprezintă 72,9% din suprafaţa totală cu terenuri neagricole, 96,1% din suprafaţa terenurilor neagricole fiind ocupată cu construcţii (3220 ha). Populaţia după domiciliu la 1 iulie 2018 a oraşului este de 301924 locuitori dintre care 142160 de sex masculin şi 159764 de sex feminin (sursă Tempo online-Institutul Naţional de Statistică). Suprafața totală a municipiului Craiova este de 8.141 ha. Lungimea totală a străzilor din municipiul nostru este de 401 km, dintre care 329 km sunt modernizate, acest proces de modernizare reprezentând o preocupare permanentă a municipalității. Municipiul Craiova dispune de 581,5 km reţele de distribuție a apei potabile; 463 km reţele de canalizare şi 465,3 km conducte de distribuție a gazelor naturale. [pic] Lungimea căii de rulare a tramvaiului este de 17 km cale simplă, deservită de 29 de tramvaie, aflate în cadrul Regiei Autonome de Transport. Aceasta dispune şi de 190 autobuze şi minibuze. [pic] Reţeaua feroviară deservită de Regionala Craiova are ca punct central municipiul Craiova. De asemenea, oraşul beneficiază şi de serviciile unui aeroport. De pe aeroportul International Craiova, numit şi hub internaţional, operează cursele companiilor Wizz Air si Ryanair către următoarele destinaţii: Anglia-Londra, Italia-Milano, Roma, Bologna, Veneţia, Spania- Barcelona, Madrid, Valencia, Franţa-Paris, Germania-Koln, Israel-Tel-Aviv, Turcia- Antalya. În prezent, sunt în curs de desfăşurare proiecte de extindere a terminalelor de sosiri şi plecări, de la un an la altul fiind doborâte toate recordurile de pasageri care tranzitează principala poartă aeriană din Sud-Vestul ţării. Menţionăm că, în cadrul aeroportului, în terminalul plecări, s-a înfiinţat prima bibliotecă din ţară, cu un număr de aproximativ 1000 de cărţi pentru delectarea pasagerilor. [pic] Municipiul Craiova este şi un puternic centru educaţional. În străvechea Cetate a Banilor se găsesc la ora actuală două instituţii de învăţământ superior de stat ( Universitatea din Craiova şi Universitatea de Medicină şi Farmacie din Craiova) şi două universităţi particulare (Universitatea Spiru Haret Craiova şi Universitatea Mihai Viteazul Craiova). Totodată, în municipiul Craiova există 65 de unități de învățământ preuniversitar cu personalitate juridică: 21 grădinițe, 17 școli gimnaziale, 14 licee, 12 colegii, 1 seminar(Seminarul Teologic Ortodox din Craiova) și 1 centru de excelență(Centru Judeţean de Excelenţă Dolj). Pe lângă aceste unități de învățământ preuniversitar cu personalitate juridică, există 31 de structuri, dintre care: 25 grădinițe, 2 școli primare si 4 școli gimnaziale. De asemenea, se găsesc aici 6 spitale de stat: Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Craiova, Spitalul Clinic Municipal Filantropia, Spitalul Clinic de Neuropsihiatrie Craiova, Spitalul Clinic de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie "Victor Babeș" Craiova, Spitalul Clinic Căi Ferate Craiova, Spitalul Clinic de Urgenţă Militar "Dr. Ştefan Odobleja”. Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Craiova funcţionează într-o clădire construită în 1967. În incinta acestuia se găseşte o bibliotecă medicală care are un valoros fond de carte. Sistemul culturii îşi desfăşoară activitatea într-o structură largă de unităţi specializate, distincte sub aspectul specificului activităţii, al structurii [...]