HCL 7/2014 Coțușca adoptată

PRIMĂRIA COMUNEI COŢUŞCA COMITETUL LOCAL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ ANEXA nr.1 la H.C.L. nr. 7 din 03.02.2014 PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR PE TERITORIUL COMUNEI COŢUŞCA 2014  PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR CAPITOLUL I : Dispoziţii generale SECŢIUNEA 1 : Definiţie, scop, obiective Planul de analiză şi acoperire a riscurilor cuprinde riscurile potenţiale identificate la nivelul comunei Coţuşca, măsurile, acţiunile şi resursele necesare pentru managementul riscurilor respective. Scopul P.A.A.R.-ului este de a asigura cunoaşterea de către toţi factorii implicaţi a sarcinilor şi atribuţiilor ce le revin premergător, pe timpul şi după apariţia unei situaţii de urgenţă, de a crea un cadru unitar şi coerent de acţiune pentru prevenirea şi gestionarea riscurilor generatoare de situaţii de urgenţă şi de a asigura un răspuns optim în caz de urgenţă, adecvat fiecărui tip de risc identificat. Obiectivele planului de analiză şi acoperire a riscurilor sunt : - asigurarea prevenirii riscurilor generatoare de situaţii de urgenţă, prin evitarea manifestării acestora, reducerea frecvenţei de producere ori limitarea consecinţelor lor, în baza concluziilor rezultate în urma identificării şi evaluării tipurilor de risc, conform schemei cu riscurile teritoriale; - amplasarea şi dimensionarea C.L.S.U., a S.V.S.U., a unităţilor operative şi a celorlalte forţe destinate asigurării funcţiilor de sprijin privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă; - stabilirea concepţiei de intervenţie în situaţii de urgenţă şi elaborarea planurilor operative; - alocarea şi optimizarea forţelor şi mijloacelor necesare prevenirii şi gestionării sit. de urgenţă. SECŢIUNEA 2 : Responsabilităţi privind analiza şi acoperirea riscurilor 2.1. Acte normative de referinţă : - Legea nr.307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor; - Legea nr.481/2004 privind protecţia civilă, modificată şi completată prin legea nr.212/2006; - O.U.G. nr.21/15.04.2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de urgenţă, aprobată cu modificări prin legea nr.15/28.02.2005; - H.G.R.nr.1491/2004 pentru aprobarea Regulamentului cadru privind structura organizatorică, atribuţiile, funcţionarea şi dotarea comitetelor şi centrelor operative pentru situaţii de urgenţă; - H.G.R.nr.1579/2005 pentru aprobarea Statutului personalului voluntar din SVSU; - H.G.R.nr.2288/09.12.2004 pentru aprobarea repartizării principalelor funcţii de sprijin pe care le asigură ministerele,celelalte autorităţi publice centrale şi organizaţiile neguvernamentale privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă; - O.M.A.I. nr.132/29.01.2007 pentru aprobarea Metodologiei de elaborare a Planului de analiză şi acoperire a riscurilor şi a Structurii-cadru a Planului de analiză şi acoperire a riscurilor; - Ordinul comun nr.638/420/2005 al M.A.I. şi M.M.G.A. pentru aprobarea Regulamentului privind gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcţii hidrotehnice şi poluări accidentale; - Ordinul Ministrului Administraţiei şi Internelor nr. 158/22.02.2007 pentru aprobarea Criteriilor de performanţă privind constituirea, încadrarea şi dotarea serviciilor private pentru situaţii de urgenţă; - Ordinul nr.163/2007 pentru aprobarea Normelor generale de apărare împotriva incendiilor. 2.2. Structuri organizatorice implicate : - Comitetul Local pentru situaţii de urgenţă; - Serviciul Voluntar pentru situaţii de urgenţă; 2.3. Responsabilităţi ale organismelor şi autorităţilor cu atribuţii în domeniu : Responsabilităţile privind analiza şi acoperirea riscurilor revin tuturor factorilor care, potrivit legii, au atribuţii ori asigură funcţii de sprijin privind prevenirea şi gestionarea S.U. în profil teritorial. Planul de analiză şi acoperire a riscurilor (P.A.A.R.) se întocmeşte de către Comitetul Local pentru situaţii de urgenţă şi se aprobă de Consiliul Local. Planul de analiză şi acoperire a riscurilor se actualizează la fiecare început de an sau ori de câte ori apar alte riscuri decât cele analizate sau modificări în organizarea structurilor care, potrivit legii, au atribuţii ori asigură funcţii de sprijin privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă. După elaborare şi aprobare, P.A.R. -ul, se pune la dispoziţia secretariatului tehnic al CLSU, iar extrase din documentele respective se transmit celorlalte instituţii şi organisme cu atribuţii în prevenirea şi gestionarea riscurilor generatoare de situaţii de urgenţă, acestea având obligaţia să cunoască, în părţile ce le privesc, conţinutul planului şi să-l aplice corespunzător situaţiilor de urgenţă specifice. 2.3.1. Consiliul Local : - aprobă P.A.A.R.-ul, pentru unitatea administrativ-teritorială pe care o reprezintă, stabileşte resursele necesare pentru aplicarea acestuia şi îl transmite inspectoratului în raza căruia funcţionează; - adoptă hotărâri cu privire la organizarea activităţii de apărare împotriva incendiilor în unitatea administrativ- teritorială pe care o reprezintă; - instituie reguli şi măsuri specifice corelate cu nivelul şi natura riscurilor locale;  - înfiinţează serviciul voluntar de urgenţă, la propunerea primarului şi cu avizul inspectoratului şi aprobă regulamentul de organizare şi funcţionare al acestuia; - desemnează şeful SVSU, la propunerea primarului, cu avizul inspectoratului; - prevede distinct, din resursele financiare ale bugetului local, sumele necesare în vederea organizării, înzestrării, funcţionării şi îndeplinirii atribuţiilor legale de către serviciul de urgenţă voluntar şi exercită controlul folosirii acestora; - asigură includerea, în planurile de organizare, de dezvoltare urbanistică şi de amenajare a teritoriului, a căilor de acces pentru intervenţii, a lucrărilor pentru realizarea sistemelor de anunţare, alarmare, precum şi de alimentare cu apă în caz de incendiu; - analizează, semestrial şi ori de câte ori este nevoie, capacitatea de apărare împotriva incendiilor a unităţii administrativ-teritoriale pe care o reprezintă şi informează inspectoratul cu privire la măsurile stabilite pentru optimizarea acesteia; - aprobă organizarea protecţiei civile la nivelul unităţii administrativ-teritoriale, analizează activitatea desfăşurată şi adoptă măsuri pentru îmbunătăţirea acesteia; - aprobă planurile anuale şi de perspectivă pentru asigurarea resurselor umane, materiale şi financiare destinate prevenirii şi gestionării situaţiilor de urgenţă; - participă la asigurarea finanţării măsurilor şi a acţiunilor de protecţie civilă, precum şi a serviciului de urgenţă şi a structurilor care au atribuţii legale în acest domeniu; - gestionează, depozitează, întreţin şi asigură conservarea aparaturii şi a materialelor de protecţie civilă prin serviciile specializate din subordine. 2.3.2. Primarul localităţii : - asigură elaborarea planului de analiză şi acoperire a riscurilor şi aplicarea acestuia; - asigură respectarea criteriilor de performanţă pentru constituirea serviciului de urgenţă voluntar şi elaborarea regulamentului de organizare şi funcţionare al acestuia; - coordonează organizarea permanentă a intervenţiei în caz de incendiu la nivelul unităţii administrativ- teritoriale, asigură participarea la intervenţie a serviciului voluntar de urgenţă; - asigură controlul respectării măsurilor de apărare împotriva incendiilor pe timpul adunărilor sau al manifestărilor publice; - asigură controlul respectării măsurilor de apărare împotriva incendiilor la construcţiile şi instalaţiile tehnologice aparţinând domeniului public şi privat al comunei; - asigură realizarea şi menţinerea în stare de funcţionare a căilor de acces, a sistemelor de anunţare, alarmare, precum şi de alimentare cu apă în caz de incendiu; - organizează şi execută, prin SVSU, controlul respectării regulilor PSI la gospodăriile cetăţeneşti; informează populaţia cu privire la modul de comportare şi de intervenţie în caz de incendiu; - asigură încadrarea serviciului de urgenţă voluntar cu personal atestat în condiţiile legii, precum şi pregătirea profesională şi antrenarea acestuia; - asigură dotarea serviciului de urgenţă voluntar; - analizează anual dotarea cu mijloace tehnice de apărare împotriva incendiilor şi asigură completarea acesteia; - asigură desfăşurarea activităţii de informare şi educaţie antiincendiu a populaţiei. - propune consiliului local structura organizatorică de protecţie civilă; - aduce la îndeplinire hotărârile consiliului local în domeniul protecţiei civile; - aprobă planurile operative, de pregătire şi planificare a exerciţiilor de specialitate; - propune fondurile necesare realizării măsurilor de protecţie civilă; - conduce exerciţiile, aplicaţiile şi activităţile de pregătire privind protecţia civilă; - coordonează activitatea serviciilor de urgenţă voluntare; - dispune măsuri de întreţinere a spaţiilor de adăpostire colective, urmăreşte realizarea, întreţinerea şi funcţionarea legăturilor şi mijloacelor de înştiinţare şi alarmare în situaţii de protecţie civilă, răspunde de alarmarea, protecţia şi pregătirea populaţiei pentru situaţiile de protecţie civilă; - exercită controlul aplicării măsurilor de protecţie civilă în plan local; - coordonează evacuarea populaţiei din zonele afectate de situaţiile de protecţie civilă; - asigură evaluarea şi centralizarea solicitărilor de ajutoare şi despăgubiri în situaţii de protecţie civilă, precum şi distribuirea celor primite; - stabileşte măsurile necesare pentru asigurarea hrănirii, a cazării şi alimentării cu energie şi apă a populaţiei evacuate; - dispune măsuri pentru asigurarea ordinii publice în zona sinistrată; - gestionează, depozitează, întreţine şi conservă tehnica, aparatura şi materialele de protecţie civilă, prin serviciile de specialitate subordonate; - primarul, preşedinte al CLSU are următoarele obligaţii: convoacă întrunirea comitetului, stabileşte ordinea de zi şi conduce şedinţele acestuia; semnează hotărârile, planurile, programele, regulamentele şi măsurile adoptate; semnează avizele, acordurile, împuternicirile, protocoalele şi proiectele de acte normative; îl informează operativ pe preşedintele comitetului ierarhic superior. 2.3.3. Comitetul Local pentru situaţii de urgenţă :  - informează prin centrul operaţional judeţean privind stările potenţial generatoare de situaţii de urgenţă şi iminenţa ameninţării acestora; - evaluează situaţiile de urgenţă produse pe teritoriul unităţii administrativ-teritoriale, stabileşte măsuri şi acţiuni specifice pentru gestionarea acestora şi urmăresc îndeplinirea lor; - declară, cu acordul prefectului, starea de alertă pe teritoriul unităţii administrativ-teritoriale; - analizează şi avizează planul local pentru asigurarea resurselor umane, materiale şi financiare necesare gestionării situaţiilor de urgenţă; - informează comitetul judeţean şi consiliul local asupra activităţii desfăşurate; - îndeplineşte orice alte atribuţii şi sarcini stabilite de lege sau de organele abilitate. 2.3.4. Serviciul Voluntar pentru situaţii de urgenţă : - desfăşoară activităţi de informare şi instruire privind cunoaşterea şi respectarea regulilor şi a măsurilor de apărare împotriva incendiilor şi în alte situaţii de urgenţă; - verifică modul de aplicare a normelor, reglementărilor tehnice şi a dispoziţiilor care privesc apărarea împotriva incendiilor, alte situaţii de urgenţă, în domeniul de competenţă; - asigură prevenirea, intervenţia pentru salvarea, acordarea primului ajutor şi protecţia persoanelor, animalelor şi a bunurilor periclitate în situaţii de urgenţă. CAPITOLUL II : Caracteristicile unităţii administrativ-teritoriale SECŢIUNEA 1 : Amplasare geografică şi relief 1.1. Repere istorice. Comuna Coţuşca, în forma actuală, a fost înfiinţată în urma noii împărţiri administrativ - teritoriale a României din anul 1968, cuprinzând vechea comună Coţuşca şi comuna Crasnaleuca. Prima menţiune documentară a numelui satului Coţuşca datează din 30 martie 1636, într-un uric dat de Vasile Lupu în Iaşi. Această primă menţiune documentară despre satul Coţuşca nu poate fi considerată însă şi anul înfiinţării satului. Coţuşca exista în timpul domniei lui Ştefan cel Mare, fiind cunoscut faptul că unuia din vitejii oşteni ai lui Ştefan, bătrânului Boldur, i s-a întărit proprietatea de către Bogdan Voievod. Documentul următor care atestă numele satului Coţuşca este relativ târziu, şi datează din 25 februarie 1698. Conţinutul acestui document ca şi al celorlalte dovedesc că moşia Coţuşca a fost împărţită în două părţi distincte având fiecare alţi proprietari, numărul acestora fiind destul de mare, de-a lungul timpului. 1.2.Aşezare geografică. Comuna Coţuşca este situată în nordul Câmpiei Moldovei, în judeţul Botoşani, atingând altitudinea maximă pe dealul Bodron, cu o înălţime de 271 metri. Teritoriul comunei este străbătut de cursul pâraielor Ghireni şi Volovăţ, afluienţi ai Prutului. În partea de nord se învecinează cu comuna Rădăuţi Prut şi râul Prut, care include între cele două coturi satele Cotu Miculinţi şi Crasnaleuca, la nord-vest – comuna Viişoara, la sud-vest – comuna Mileanca şi oraşul Darabani, la sud cu comunele Drăguşeni şi Avrămeni, iar la est – comuna Mitoc şi o parte din râul Prut. Comuna Coţuşca are în componenţă un număr de 9 sate. Centrul de comună se află în satul Coţuşca, situat în centrul perimetrului comunei, celelalte sate fiind dispuse astfel: Ghireni la 4 km nord-est, Cotu Miculinţi la 10 km nord-est, Crasnaleuca la 10 km nord-est, Puţureni la 2 km sud, N.Bălcescu la 6 km sud-vest, Nichiteni la 3,5 km sud- est, Avram Iancu la 7,5 km sud-est şi M.Kogălniceanu la 6,5 km sud. 1.3. Relief. Înfăţişarea actuală a reliefului din comuna Coţuşca este rezultatul unei evoluţii îndelungate care s-a desfăşurat sub influenţa a două categorii de factori: factori interni reprezentaţi prin rocă, structură şi tectonică şi factori externi reprezentaţi prin elemente climatice, hidrografice şi biogeografice. Relieful actual colinar şi deluros a fost sculptat în cea mai mare parte începând din pliocenul superior şi pleistocen. Rolul principal în modelarea reliefului l-a jucat Prutul şi, în funcţie de evoluţia văii lui, au evoluat şi văile apelor tributare: pâraiele Ghireni, Volovăţ, pârâul Calului afluent al Volovăţului, care au contribuit la formarea aspectului colinar al regiunii alături şi de alţi factori externi reprezentaţi de procesele deluviale, precipitaţiile, vânturile şi factorul antropic. SECŢIUNEA 2 : Caracteristici climatice. Înregistrările făcute la Staţia Meteorologică Dorohoi şi cea de la Avrămeni scot în evidenţă că temperatura aerului şi regimul anual se încadrează între limitele existente în climatul temperat continental de nuanţă excesivă. Această parte a ţării, în care se află comuna Coţuşca, este acoperită în timpul iernii de masele reci ale anticiclonului continental, iar vara de aer cald şi uscat, climatul având un caracter continental, subliniind faptul că pe şesul Prutului condiţiile sunt puţin mai aspre iarna. Media anuală a temperaturii aerului este de 8,4 grade C, existând o tendinţă de mărire a temperaturii. Temperaturile extreme absolute înregistrate au fost: cea mai ridicată 38ºC, la data de 6 august 1905, iar cea mai coborâtă 32,5ºC, înregistrată la data de 12 ianuarie 1940.  Vânturile predominante în cadrul acestei regiuni sunt cele din nord-vest, nord şi cele din sud-est. Ele îşi au izvorul, în anotimpurile calde, din curenţii temperat-maritimi de nord-vest şi sud-vest ai Europei şi aduc mase de aer umed. Ele au frecvenţă maximă vara, când sunt de fapt cele mai multe ploi, fiind un muson al ţării noastre. Minima frecvenţei este iarna. Precipitaţiile. Poziţia geografică, pădurea de foioase din apropiere, cât şi masele de aer umed ce se deplasează către acest teritoriu, au făcut să se înregistreze o medie anuală a precipitaţiilor, în perioada 1953 – 1975, de 542mm. Cele mai multe precipitaţii cad în lunile de vară (iunie, iulie, august), fiind cauzate de ciclonii din oceanul Atlantic şi fronturile care determină invazia maselor de aer umede şi căderea precipitaţiilor frontale. Toate acestea se explică datorită insolaţiilor din lunile iunie şi iulie care produc cicloni ce favorizează apariţia unor insule de nori cumulus în zonele superioare ale atmosferei. Hidrografia este condiţionată de prezenţa şi acţiunea factorilor geografici neclimatici: alcătuirea geologică, relief, sol, vegetaţie, activitatea omului, precum şi a factorilor climatici: temperatura aerului, precipitaţiile, dinamica maselor de aer, fenomene de evaporare şi transpiraţie. Pe teritoriul comunei Coţuşca, apa constituie una din bogăţiile naturale foarte căutate; ea se găseşte cuprinsă în straturi subterane şi în sisteme hidrografice de suprafaţă. Principala arteră hidrografică o formează râul Prut, făcând parte din grupa estică a râurilor din România şi izvorăşte din Carpaţii Păduroşi, de pe teritoriul Ucrainei. El mărgineşte comuna Coţuşca în partea de nord-est, fiind graniţă de stat cu Republica Moldova. Râul Prut are un bazin hidrografic de 26.936 km², din care ţării noastre îi revin 10.970 km². SECŢIUNEA 3 : Reţeaua hidrografică. Principala arteră hidrografică de pe teritoriul comunei Coţuşca este formată din: Râul Prut , care este cea mai mare apă curgătoare din zonă. Debitul mediu anual al Prutului este de 46 mc/s, ceea ce îl clasifică pe locul 4 între râurile României, iar regimul hidrografic al Prutului este destul de variabil. Creşterile mediilor de nivel prezintă valori mai ridicate în lunile aprilie şi mai, iar valorile cele mai coborâte în lunile decembrie şi ianuarie. Pe teritoriul comunei Coţuşca mai sunt şi alte ape curgătoare, precum pârâul Ghireni şi Volovăţ. Pârâul Ghireni îsi are izvoarele pe teritoriul comunei Rădăuţi Prut, are un bazin de alimentare de 20 km² şi o lăţime maximă de 4 km. Cursul este temporar neadâncit şi cu şesul umed, fapt ce permite dezvoltarea stufului. Şesul este larg chiar de la izvoare şi pe cursul lui s-au format un şirag de iazuri şi bălţi (Balta Lată, Iazul Crasnaleuca, Iazul cu raci). Pârâul are o lungime de 22 km, o pantă de 4,5% şi un şes cu lăţimea maximă de 500 metri. În punctele iezite, apa este folosită pentru adăpatul vitelor şi pentru irigarea grădinilor de zarzavat. Pârâul Volovăţ trece pe la nord de satul Puţureni şi Nichiteni. Pârâul izvorăşte din loc. Cuza Voda, com. Viişoara, are un curs permanent, iar şesul are o lăţime maximă de 700 metri. Este inundabil şi în unele sectoare acoperit cu stuf şi pipirig. Versanţii văii sunt degradaţi, cu alunecări şi rigole. Un afluent mai important al Volovăţului este pârâul Calului, care străbate satul Coţuşca în lung, de la nord- vest spre sud-vest. El izvorăşte de pe văile secundare afluente, din partea nord –ve [...]