HCL 311/2018 Constanța adoptată

- GONSTANTA ROMÂNIA ME) 2 JUDEŢUL CONSTANŢA PI? MUNICIPIUL CONSTANŢA CONSILIUL LOCAL ros ” Costan ant HOTĂRÂRE privind aprobarea studiului de fezabilitate și a indicatorilor tehnico-economici aferenți investițiilor propuse în municipiul Constanţa prin „Proiectul regional de dezvoltare a infrastructurii de apă și apă uzată în aria de operare a S.C. RAJA S.A. Constanţa în perioada 2014-2020” (versiunea iunie 2018) ÎN e local al municipiului Constanţa, întrunit în şedinţa ordinară din data de O , Pa. » 1) Luând în dezbatere expunerea de motive a domnului primar Decebal Făgădău înregistrată sub nr. 123853/25.07.2018, referatul Direcţiei urbanism - Biroul infrastructură și rețele urbane. Eficiență energetică înregistrat sub nr. 123854/25.07.2018, raportul Comisiei de specialitate nr. 5 pentru administrație publică, juridică, apărarea ordinii publice, respectarea drepturilor și libertăților cetățeanului, raportul Comisiei de specialitate nr. 3 pentru servicii publice, comerț, turism și agrement, raportul Comisiei de specialitate nr. i de studii, prognoze economico-sociale, buget, finanţe şi administrarea domeniului public şi privat al municipiului Constanţa, adresele din partea S.C. RAJA S.A. Constanţa înregistrate la Primăria municipiului Constanţa sub nr. 122232/24.07.2018 prin care se solicită emiterea unei hotărâri a consiliului local privind aprobarea Studiului de fezabilitate, cu indicatorii tehnico-economici aferenți „Proiectului regional de dezvoltare a infrastructurii de apă și apă uzată în aria de operare a S.C. RAJA S.A. Constanţa în perioada 2014-2020” (versiunea iunie 2018) și cofinanțării Proiectului, în valoare de 2% din valoarea investiției/UAT, respectiv contravaloarea în lei a 1.555.070 euro fără TVA şi sub nr. 122238/24.07.2018 prin care se solicită emiterea unei hotărâri a consiliului local privind punerea la dispoziţie a terenurilor pe care urmează a se realiza investiţiile din cadrul „Proiectului regional de dezvoltare a infrastructurii de apă și apă uzată în aria de operare a S.C. RAJA S.A. Constanţa în perioada 2014-2020” (versiunea iunie 2018); Văzând prevederile HCL nr. 624/22.10.2008 privind aprobarea participării municipiului Constanţa în cadrul Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară Apă - Canal Constanţa, ale HCL. nr. 384/23.07.2009 şi HCL nr. 466/30.10.2009, cu modificările şi completările ulterioare; Având în vedere prevederile art. 44 alin, (2) din Legea nr. 51/2006 a serviciilor comunitare de utilități publice, republicată, cu modificările și completările ulterioare, prevederile art. 12 alin, (1) lit. c) din Legea nr. 241/2006 a serviciului de alimentare cu apă și de canalizare, cu modificările și completările ulterioare precum și prevederile Actului Constitutiv și ale Statutului Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară Apă Canal Constanța; In temeiul prevederilor art. 36 alin. (2) lit. d), alin. (4) lit. d), alin. (6) lit. a) pct. 14 si art. 115 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 215/2001 a administraţiei publice locale, republicată, cu modificările și completările ulterioare, HOTĂRĂŞTE: Art. 1 Se aprobă Studiul de fezabilitate și indicatorii tehnico - economici aferenți investițiilor propuse în municipiul Constanța prin „Proiectul regional de dezvoltare a infrastructurii de apă și apă uzată în aria de operare a S.C. RAJA SA. Constanţa în perioada 2014-2020” (versiunea iunie 2018), cuprinși în anexa nr. 1 care face parte integrantă din prezenta hotărâre. Art. 2 Se aprobă cofinanțarea proiectului cu contravalorea în lei a sumei de 1.555.070 euro fără TVA reprezentând contribuția municipiului Constanţa la finanțarea „Proiectului regional de dezvoltare a infrastructurii de apă și apă uzată în aria de operare a S.C. RAJA S.A. Constanţa în perioada 2014-2020” (versiunea iunie 2018). Această valoare poate suferi modificări ca urmare a: - necesității de reactualizare a studiului de fezabilitate și a analizei cost-beneficiu generată de eventualele observații suplimentare emise de consultantul Comisiei Europene; - stabilirii cursului de schimb de referință al Proiectului - la data semnării contractului de finanțare. Art. 3 Finanţarea obiectivelor de investiții prevăzute la art. 1, se asigură conform prevederilor art. 44 alin. (2) din Legea nr. 51/2006 a serviciilor comunitare de utilități publice, republicată, cu modificările și completările ulterioare. Art. 4 Obiectivele de investiții vor fi amplasate pe terenuri (imobile) care se află în domeniul public al municipiului. Aceste terenuri (imobile) vor fi puse la dispoziția S.C. RAJA S.A exclusiv pentru realizarea obiectivelor propuse în „Proiectul regional de dezvoltare a infrastructurii de apă și apă uzată în aria de operare a S.C. RAJA SA. Constanţa în perioada 2014-2020” (versiunea iunie 2018), în conformitate cu anexa nr. 2, Art. 5 (1) Terenurile (imobilele) identificate în anexa nr. 3 la prezenta hotărâre, reprezentate de proprietăți private, vor fi puse la dispoziția S.C. RAJA S.A exclusiv pentru realizarea obiectivelor propuse în „Proiectul regional de dezvoltare a infrastructurii de apă și apă uzată în aria de operare a S.C. RAJA S.A. Constanţa în perioada 2014-2020” (versiunea iunie 2018) după dobândirea de către municipiul Constanța a dreptului de proprietate asupra acestora sau după obținerea acordurilor de folosință, după caz, (2) În vederea dobândirii dreptului de proprietate sau a acordului folosință asupra terenurilor proprietăți private, municipiul Constanţa va derula procedurile legale necesare obținerii acestor drepturi, proceduri de expropriere sau de obținere a acordurilor de folosință. Art. 6 Anexele nr. 1, nr. 2 și nr. 3 fac parte integrantă din prezenta hotărâre. Art. 7 Începând cu data adoptării prezentei hotărâri, Hotărârea Consiliului local al municipiului Constanţa nr. 56/23.02.2018 privind aprobarea Studiului de fezabilitate şi a indicatorilor tehnico-economici aferenţi investiţiilor propuse în municipiul Constanţa prin „Proiectul regional de dezvoltare a infrastructurii de apă și apă uzată în aria de operare a S.C. RAJA S.A. Constanța în perioada 2014-2020” și Hotărârea Consiliului local al municipiului Constanţa nr. 76/23.03.2018 privind completarea HCL 56/2018 privind aprobarea Studiului de fezabilitate și a indicatorilor tehnico-economici aferenţi investiţiilor propuse în municipiul Constanţa prin „Proiectul regional! de dezvoltare a infrastructurii de apă și apă uzată în aria de operare a S.C. RAJA SA. Constanţa în perioada 2014-2020”, își încetează aplicabilitatea, Art. 8 Compartimentul relații consiliul local și administrația locală va comunica prezenta hotărâre Direcţiei financiare, Direcției patrimoniu și cadastru, Direcţiei achiziţii și investiții publice, Direcției urbanism, S.C. RAJA S.A., în vederea aducerii la îndeplinire, precum și, spre știință, Instituţiei prefectului județului Constanța. Prezența hotărâre a fost adoptată de consilierii locali astfel: pentru T împotrivă , abţineri. La data adoptării sunt în funcţie consilieri din 27 membri. CONTRASEMNEAZĂ, SECRETAR, MARCELA ENACHE E ui Nr __24//_/ 3/07. 9/0 LSIUREA EUROPEANĂ Ă crmeamuLeorănra N nm, ANEXA LA Levi na HCLM NR. _2 (/_AQHĂ | Asistenta tehnica pentru pregatirea aplicatiei de finantare si a documentatiilor de atribuire pentru PROIECTUL REGIONAL DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURII DE APA SI APA UZATA IN ARIA DE OPERARE A S.C. RAJA S.A. CONSTANTA, IN PERIOADA 2014-2020 „24 PHEȘEDINTE ŞEDINŢĂ, SECRETAR, îm MARCELA ENACHE VOLUMUL I/VI - STUDIU DE FEZABILITATE Versiunea Finala - Actualizata EDITIA FINALA IUNIE 2018 x * x . CONSULTANT: ROMAIR IN ASOCIERE CU: Louis Berger CONSULTING i Li * “x k PROIECTUL REGIONAL DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURII DE APA ŞI APA UZATA IN ARIA DE OPERARE A S.C. RAJA SA. CONSTANŢA IN PERIOADA 2014-2020 —- Rezumat al Studiului de fezabilitate aferent Municipiului Constanta-iunie 2018 Infrastructura existenta-sistem de alimentare cu apa Pagina 1/68 BINE ASI UCIRUE AJE |4:2.1: - Sistemul Centralizat Constanta Sistemul Centralizat de Alimentare cu apa Constanta a 1ost dezvoltat in timp in jurul surselor de. apa subterana si de suprafata din zona limitrofa municipiului Constanta si cu crearea capacitatilor de inmagazire si tratare necesare. In prezent, din volumele disponibile la nivelul Sistemului Centralizat Constanta apa este distribuita catre municipiul Constanta si localitatile adiacente, astfel: - Constanta; - Mamaia statiune; - Palazu Mare; - Ovidiu - Navodari - Lumina - Corbu - Mihail Kogalniceanu - Agigea - Techirghiol - Eforie Nord - Cumpana - Lazu Pentru o prezentare a situatiei existente, a deficientelor si propunerilor de investitii, Consultantul a definit, in cadrul Sistemului Centralizat Constanta, trei (3) sisteme zonale de alimentare cu apa avand in vedere atat modul de alimentare a acestora precum si dispunerea lor geografica, astfel: 1. Sistemul zonal de alimentare cu apa Constanta Nord cuprinde: Constanta (partea de Nord), Mamaia Statiune, Palazu Mare, Ovidiu, Navodari, Lumina, Corbu si Mihail Kogalniceanu; 2. Sistemul zonal de alimentare cu apa Constanta Centru — municipiul Constanta zona de centru; 3. Sistemul zonal de alimentare cu apa Constanta Sud: cuprinde localitatile Agigea, Techirghiol, Eforie Nord, Cumpana si Lazu. Figura de mai jos prezinta schematic Sistemul Centralizat Constanta iar in capitolele urmatoare este descrisa infrastructura existenta de alimentare cu apa a celor 3 sisteme zonale mentionate mai sus. Pagina 2 / 68 2 II ANEZA LA b e aa [| Bi NB Bl he CT oras BSU: PIS MEDIU E] e tonul protor &| 3] 3 ă &| 8 zi 1805 Lu au Ta 1qâu gi atru, casâ meu pa ae — mda, pa Uă EERIATANTA HARr gr ez ST= 5.32 2 FISEVIE au TEZEI Libiei ani pn OTz2343 ET 45 30 pie « ceneicx CICA patanaz . „0Tz6.A3;cr= 2 orz aviza oua Pa DEZAFIICZATA. ORAS CT CT 2 10,2 [tai za pic Gameăeara ; = arma S2X E 1230 DEZAFECTATEE 4 pă s |2 020 DEZAFECTATA A 1200 DEZ:+FEGTET/, orz 10,5 III DT = de,5q 15 00-00 a tz00 unsă gat Zar VER ă ZatetanrA |_gan = 2 5 2X.21:0, Ș DI cas au pt a e Ta 5 = AuRtui pan PTAPIEX 209 +30 TECcHNGHO: Tzc ALA SM? Fr le-a en ea aERTAtT, GI=3 50-22109 CT; X-a "Z Do +a: za. Fig. 4.2.1-1 Sistemul Centralizat Constanta Pagina 3 / 68 ANEXĂ LA HeLu NR. 240 [4.2.1.1.4: Informatii. Generale - Sistemele zonale de alimentare cu apa existente Constanta Nord si Constanta "Centru sunt compuse din urmatoarele elemente: - Surse de apa subterane si de suprafata - Statie de tratare apa - Rezervoare si statii de pompare - Retea distributie [4. 2.1:1.2 Descrierea. infrastructurii: existente:de alimentare cu-apa' Ş -] In prezent, sistemele zonale de alimentare cu apa Constanta Nord si Constanta Centru deservesc locuitorii din: - Municipiul Constanta (zona de Nord si Centru); - Mamaia Statiune; - Palazu Mare; - Ovidiu. - Mihail Kogalniceanu - Navodari - Lumina - Corbu Schematic, sistemul de alimentare cu apa pentru Constanta (Nord si Centru) se prezinta in figura de mai jos: CT oras Ed : 503 POSEDE $ E Sta BE | MALARIA LED | te pare | PRR CEA + De rez iti DD una Ia iati ini Ei 00 [ee] Sraeiaea : tata, DEE tra | ezramnmezarss | „ar Noevaasai E ma Pt Seara: Daeanaa m 969| pe i Prea attdA m [iz Ed Ganacza az Ă Lila) EL] SEEN - E i nai Da PAARI dacă CONTI Bo, SBunta ZALABAGI Eta are Sa sana 34 em 2% ORAS i E ză ă Fii 7. ACE MINIER AL: E E CEPE IOD IAR Ea 2% 9 1cnă Mrunraaa “2% 9 s20 DEZAARIETATEE Fig. 4.2.1.1-1 Sistemele zonale de alimentare cu apa Constanta Nord si Constanta Centru In prezent; sistemul de alimentare cu apa Constanta Nord si Centru este alimentat din 2 surse de apa: Pagina 4 / 68 l. Sursa subterana poate furniza, in condiții de exploatare de siguranţa, un debit de 2.200 l/s si este formata din: a. Frontul Caragea Dermen; i ANEXA LA b. Frontul Cismea |- A, B,C; ncLM NR._34(_ 0% c. Frontul Cismea|i; d. Frontul Constanta Nord (include Putul „P0”); II. Sursa de suprafata Galesu poate furniza, in condiții de exploatare de siguranța, un debit de 888 |/s. Necesarul de debite de alimentare cu apa pentru sistemul zonal Constanta, divizat in 3 zone, este urmatorul: 1. Constanta Nord (total debit necesar 1.000 l/s adica 86.400m3/zi) compusa din: i.Zona de Nord a municipiului Constanta, Palazu Mare si Statiunea Mamaia (debit necesar 546 !/s); ii. Mamaia Sat (debit necesar 73 l/s); iii. Navodari (debit necesar 202 |/s); iv. Lumina (debit necesar 49 |/s); v. Corbu (debit necesar 18 !/s); vi. Mihail Kogalniceanu (debit necesar 61 |/s); vii. Ovidiu (debit necesar 51 !/s). 2. Constanta Centru (total debit necesar 1.248 l/s adica 107.827m3/zi) compusa din zona centrala a municipiului Constanta. 3. Constanta Sud (total debit necesar 203 l/s adica 17.539m3/zi) compusa din: i. Lazu (debit necesar 11 !/s); ii. Cumpana (debit necesar 48 !//s); iii. Agigea (debit necesar 49 |/s); iv. Eforie Nord (debit necesar 56 l/s); v. Techirghio! (debit necesar 39 |/s). Rezulta un debit total necesar pentru cele 3 zone de alimentare cu apa de 2.451 l/s adica cca 211.766me/zi, mai mare decat capacitatea maxima de alimentare cu apa din sursele existente. 4.2.1.1.3 Surse de apa Il. Sursa subterana Scurt istoric Initial, pana in perioada anilor 60, sursa de apa a sistemului Constanta era asigurata de frontul de captare Caragea Dermen. Odata cu dezvoltarea orasului, in anii 60-70 a aparut nevoia unor debite suplimentare de apa, fapt ce a condus la dezvoltarea frontului Cismele. Cele 2 fronturi (Caragea Dermen si Cismele cu adancimi medii de 70-90 de metri) au fost exploatate pana la inceputul anilor 90 la debite medii de 2700 |/s, cu maxime de 3700 |/s. Ca urmare a monitorizarii regimului de exploatare (nivele, debite) a apelor subterane si a lacului Siutghiol, s-a constatat o scadere treptata a nivelelor piezometrice in stransa corelare cu cresterea debitelor exploatate, ajungandu-se in perioada 80-90 sub nivelul marii, existand astfel riscul infestarii acviferului cu apa sarata. In aceste conditii, pentru controlul judicios al nivelului hidrostatic al apelor subterane, concomitent cu nivelul lacului Siutghiol, au fost realizate 2 foraje, respectiv „Putul 0” cu adancimea de 400 de metri, in imediata apropiere a lacului Siutghiol si putul P35 in incinta sursei Cismea IC cu adancimea de 300 de metri. In urma analizei datelor colectate in acea perioada, s-a stabilit ca limita maxima de exploatare a sursei subterane din zona Constanta, eliminand riscurile exploatarii excesive, este de Pagina 5 /68 ANEXĂ LA cca 2200 l/s. HCLM NR. 2 (1 (2/2 Pentru sustinerea acestor afirmatii, in Anexa_4.7-Grafice surse Constanta, sunt prezentate urmatoarele: - Gratic nivele hidrostatice ale surselor subterane Constanta si a lacului Siutghiol (1965-1991) comparativ cu debitele medii exploatate in aceeasi perioada. Din acest grafic reiese ca sursele subterane si lacul Siutghiol comunica, fiind alimentate din acelasi acvifer. - Grafic nivele piezometrice ale fiecarei surse subterane Constanta (1988-2009) comparativ cu debitele medii exploatate in aceeasi perioada. Prin suprapunerea in acelasi grafic a regimului de functionare de la fiecare sursa, prin graficul amintit, se dovedeste interdependenta surselor subterane. - Grafic nivele hidrodinamice ale surselor subterane Constanta si a lacului Siutghiol (1988- 2011) din care reiese relatia de interdependenta dintre lac si sursele subterane care conduce la un regim de functionare restrictiv in limita a 2200 |/s. In acest context, s-au explorat noi surse de alimentare cu apa a zonelor aferente municipiului Constanta, aparand astfel sursa Medgidia. a. Frontul Caragea Dermen, este situat pe partea dreapta a drumului national DN 2A — E60, intre localitatile Constanta si Ovidiu, la cca. 0,2 km de cartierul Palazu Mare, este reprezentata printr-o captare formata din 18 puturi forate, din care 16 active, cu adancimi medii intre 35-90 m. Aceasta este cea mai veche dintre captarile de apa subterana ale Municipiului Constanta, primele puturi fiind executate in 1915, urmatoarea extindere efectuandu-se intre anii 1932 — 1935, iar ultima intre anii 1960 — 1967. Apa captata de la sursa este pompata catre: «* complexul de inmagazinare pompare Calarasi (DN 800 ) — pentru suplimentarea consumului de apa al municipiului Constanta; «+ orasul Ovidiu — prin intermediul a 2 conducte de aductiune DN 400 si DN 450, clorarea facandu-se in cadrul sursei Caragea Dermen. Suplimentar printr-o conducta DN 500 ce traverseaza orasul Ovidiu, se alimenteaza complexul Cota 20 Ovidiu; + Cartierul Palazu Mare, prin intermediul unei conducte DN 450. Apa este clorata prin intermediul unei statii de clorare, amplasata in incinta sursei. Doza de clor introdusa in apa este stabilita conform SR 1342/91. Modernizarea sursei s-a realizat in cadrul programului M.U.D.P.Il. Sursa este stabila, nu se poate suspecta o degradare a calitatii acesteia in viitor si poate asigura, in conditii de exploatare in siguranta a acviferului, un debit de 716 //s; b. Front Cismea | - A, B, C este formata din trei grupuri de captare, amplasate la nord de cartierul Tomis Constanta. Frontul dispune de 36 de puturi. - Captare Cismea | — A reprezinta prima zona de exploatare si este situata in partea stanga a drumului DN 2A. Captarea este formata din 10 puturi, cu adancimi intre 50-90 m, dintre care 9 sunt in functiune. Apa captata este pompaia in conductele de aductiune Dn 500 mm (spre sursa Cismea | B cu legatura in DN 800 mm Palas — Firul 1), DN 800 mm Palas — Firul II, DN 800 mm Palas — Firul III. - Captare Cismea |! — B reprezinta a doua zona de eploatare, fiind situata in partea stanga a bulevardului Tomis, in zona de intersectie a bulevardului Tomis cu bulevardul Aurel Vlaicu. Este formata dintr-un grup de 10 puturi, dintre care 9 sunt in functiune, a caror adancime variaza intre 60-120m. Apa captata din puturi este pompata prin conductele de refulare Dn 150 mm — 500 mm si preluata de conductele de aductiune Dn 800 mm FD Palas — Firul | si Dn 600 mm ce strabat sursa. Pagina 6 / 68 ANEXĂ LA HCLM NR. 2/4 „.2o - Captare Cismea | — C, reprezentand a treia zona de captare, esti Î a drumului DN 2A, in zona de intersectie a bulevardului Aurel Vlaicu cu Bulevardul Tomis. Este . formata dintr-un grup de 16 puturi in functiune si un foraj de observatie, cu adancimi cuprinse intre 65 - 90 m, exceptie facand putul nr. 35, a carui adancime este de 300 m. Apa captata din puturi este pompata in conductele de aductiune Dn 800 mm Palas — Firul Ii si Dn 500 mm spre sursa Cismea | A respectiv complexul de inmagazinare-pompare Calarasi. c. Front Cismea Il este amplasata intre Caragea — Dermen si Cismea |, pe partea stanga a drumului DN 2A - E60, intre localitatile Constanta si Ovidiu, este constituita din 12 puturi, dintre care 10 sunt in functiune. Sursa se desfasoara pe o suprafata de 5,67 ha, imprejmuita cu sarma ghimpata prinsa pe stalpi din beton. Cabinele puturilor sunt executate din caramida si beton armat, avand o parte subterana in care se afla instalatia hidraulica si o parte supraterana in care se afla motorul si instalatia electrica. Cabinele sunt inchise cu usi si grilaje metalice. Apa captata din sursa este trasnportata prin pompare catre complexul de inmagazinare Palas (Fir |l Palas). Apa captata din sursa este tratata cu clor gazos conform Legii calitatii apei potabile nr. 311/2004. Sursele Cismea | si Cismea Il sunt stabile, nu se poate suspecta o degradare a 9 calitatii acestora in viitor si pot asigura in conditii de exploatare in siguranta a acviferului, un debit de 27331/s. d. Front Constanta Nord este amplasat in nordul orasului Constanta, de-a lungul malului sudic al Lacului Siutghiol, este constituita din 5 puturi forate la adancimea de 300 m, exceptie facand putul PO, forat la adancimea de 400 m. Apa captata de la sursa (P1-P4) este pompata spre complexul de inmagazinare pompare Constanta Nord (conducte de aductiune Dn 600 mm si Dn 1000 mm). Modernizarea sursei a fost realizata in anul 2002. Sursa este stabila, nu se poate suspecta o deg [...]