HCL 298/2013 Constanța adoptată

05.12.2013 25 Dobre Mircea 298 05.12.2013 298 2013 Dobre Mircea 298 2013 Dobre Mircea  CAIET DE SARCINI EXECUTAREA DEVIERII RETELELOR DE ALIMENTARE CU APĂ FOLOSIND CONDUCTE DIN POLIETILENA DE INALTA DENSITATE (PEHD) 1.GENERALITATI Conductele retelei de apa care se vor devia se vor executa din PEHD, în conformitate cu planurile de deviere puse la dispozitie şi cu prescripţiile din prezentul caiet de sarcini. Lucrările vor începe prin identificarea în teren a traseelor marcându-se pe teren prin reperi traseul.Operaţia de mai sus se va efectua în prezenţa delegatului RAJA Conductele deviate in cazul pasarelei pietonale NAVOD si PESCARUSI sunt: Zona spre Lacul Siutghiol PEHD Dn 630 mmx 37,40 mm PN 10 SDR 17 Zona spre Mare PEHD Dn 450 mm x 26,70 mm PN 10 SDR 17 PEHD Dn 400 mm x 23,70 mm PN 10 SDR 17 Cele doua vor fi protejate in canal de protectie Conductele deviate in cazul pasarelei pietonale VAL RETRO sunt: Zona spre Lacul Siutghiol PEHD Dn 630 mm x 37,40 mm PN 10 SDR 17 Zona spre Mare PEHD Dn 450 mm x 26,70 mm PN 10 SDR 17 2. AMPLASARE-TRASARE Predarea amplasamentului lucrarilor catre antreprenor se va face de catre beneficiar in prezenta proiectantului, in conformitate cu planurile de situatie si de amplasament. Trasarea se va face cu aparatul topografic folosind jaloane si repere pentru materializarea axului conductelor si a punctelor de schimbare a directiei. 3.TERASAMENTE Conductele se vor monta in pãmânt, adâncimea medie a sãpãturii fiind de 1,00 m de la suprafata terenului, pânã la generatoarea superioarã a conductei. 3.1.Sãpãtura 3.1.1.Lãţimea şanţului sãpãturii trebuie sa fie aleasa încât sã ramânã cel putin 10 cm de fiecare parte a tevii pânã la peretele şanţului. 3.1.2.Fundul santului va fi nivelat si acoperit cu un strat de nisip de 15cm. 3.1.3.In cazul in care terenul natural are granulatia sub 0,1 cm se va pune nisip, iar fundul santului va fi plat. 3.2.Umplutura 3.2.1.Dupã ce conducta se aşeazã in şanţ, pe patul de nisip realizat conform punctului anterior, deasupra se asterne un strat de nisip cu grosimea minima de 15 cm, masurat de la generatoarea superioara a conductei, peste care se adauga materialul rezultat din sapatura. 3.2.2.Compactarea stratului de nisip se va realiza manual, iar restul umpluturii va putea fi executata si mecanic in straturi de maxim 20 cm. 3.2.3.Tinând cont cã teava din polietilena ca urmare a coeficientului sãu de dilatare, acumuleazã tensiuni daca este blocata la extremitati inainte de astupare, pentru realizarea umpluturii se va proceda astfel : - umplerea pentru cel putin primii 50 cm deasupra conductei se va executa pentru toata conducta in aceleasi conditii de temperatura si in perioada cea mai rãcoroasa a zilei; 1 - se lucreaza pe zone de circa 20-30 m, avansand intr-o singura directie pe 3 zone consecutive, executandu-se in acelasi timp umplerea (pana la 50 cm deasupra conductei) in prima zona, acoperirea (pana la 15-20 cm) in zona a 2-a si acoperirea conductei cu nisip in zona a 3-a. 3.2.4.Umplerea se poate executa pe portiuni mai mari numai in conditii de temperatura constanta pe o perioada de cel putin 8 ore inainte de astuparea santului. 4.MONTAREA CONDUCTELOR IN SANTURI In vederea montarii conductelor se va urmari reducerea la minim a sudurilor la fata locului. Sudarea se poate executa fie dupa introducerea tevilor in sant (fiind necesara) saparea unor gropi la locurile de imbinare a tevilor, functie de diametrul conductei si tipul utilajului), fie lângã şanţ. Daca nu este posibila realizarea gropii, teava se va aseza si rezema pe dispozitive cu role langa sant, astfel incat in zonele de imbinat sa nu apara tensiuni de incovoiere. Conducta se va introduce in sant dupa racirea completa a imbinarilor sudate. Dimensiunile santurilor vor fi: Hmin=0,90m si Lmin=0,80 m. 5.Instructiuni tehnologice de sudare-montare a conductelor din PEHD 5.1.Materiale In vederea realizarii conductelor din tevi PEHD se vor utiliza numai tevi si fitinguri corespunzatoare din punct de vedere calitativ. Nu se admite utilizarea tevilor si fitingurilor care nu sunt insotite de certificate de calitate si care nu sunt marcate corespunzator, furnizorul fiind obligat sa posede avizul Ministerului Sanatatii si agrementul tehnic al MLPAT. Toate țevile și fitingurile folosite vor fi realizate din același tip de material (același PE) cu același SDR și pentru aceiași presiune. De asemenea, nu se vor utiliza tevile si fitingurile care prezinta defecte cum ar fi: zgarieturi, deformatii, schimbare de culoare, neuniformitate la suprafata. 5.2.Manevrarea, transportul si depozitarea tevilor din PEHD Tevile din PEHD se manevreaza cu grija nefiind admise rostogolirea, aruncarea si incovoierea fortata a acestora. Nu se admite manevrarea acestor tevi la temperaturi mai mici de -5ºC. Mijlocul de transport al tevilor trebuie sa permita sprijinirea tevilor pe toata lungimea acestora, lungimea tevilor nesprijinite nu are voie sa depaseasca 1 m, acestea legându-se in vederea rigidizarii. Tevile din PEHD se depoziteaza pe suprafete plane, luându-se masuri impotriva rostogolirii acestora. Depozitarea se face grupat pe tipuri de tevi avand aceleasi dimensiuni si aceeasi categorie de presiune. Inaltimea stivei nu poate depasi 1,5 m. Depozitarea se face astfel incat sa fie permis accesul la tevile mai vechi. La depozitarea tevilor in aer liber acestea pot fi expuse la soare maxim 1000 ore (6 luni). Daca se depaseste aceasta perioada este necesar sa se procedeze la acoperirea lor cu folii opace, astfel incat sa se asigure aerisirea acestora. Tevile depozitate se protejeaza impotriva caldurii si prafului. Fitingurile din PEHD se pastreaza in spatii acoperite si inchise ferite de caldura, praf si lovituri. Organizarea depozitului se face astfel incat piesele cu aceleasi dimensiuni sa fie depozitate in acelasi loc. Fitingurile mai vechi vor fi utilizate in primul rand. 5.3.Instructiuni Sudarea, montarea, repararea si intretinerea conductelor din PEHD se poate realiza numai cu personal calificat. Sudorul este obligat sa poansoneze imbinarea sudata realizata, iar conducatorul lucrarii si CTC-ul trebuie sa instruiasca sudorii si sã îi verifice. Sudarea se executa numai cu aparate si scule verificate in baza unei revizii tehnice periodice. 5.3.1. Sudarea tevilor din PEHD Tevile din PEHD (polietilena de inalta densitate), functie de diametru (D) se pot suda cap la cap, cu manson sau cu element rezistiv. In vederea realizarii in bune conditiuni a imbinarilor sudate a tevilor din polietilena de inalta densitate este necesara asigurarea urmatoarelor conditii: -Incalzirea si mentinerea pieselor in zona de sudare la o anumita temperatura de sudare T; -Realizarea unui contact cat mai bun al suprafetelor pieselor de sudat in zona de imbinare; -Asigurarea unui timp optim de desfasurare a procesului de sudare. 2 5.3.1.a.Sudarea cap la cap cu element incalzitor La sudarea cap la cap cu element incalzitor a tevilor din PEHD se impune ca suprafetele ce vin in contact, constituind axa imbinãrii sudate, sa fie plane si paralele. Se recomanda ca sudarea cap la cap a tevilor din PEHD sa se faca pentru diametre D>110mm. Echipamentele si sculele folosite vor trebui sa asigure realizarea tehnologiei prescrisa de furnizorul tevilor. Se vor verifica modalitatile in care echipamentele de sudare cap la cap respecta urmatoarele cerinte: -capacitatea de mentinere a presiunii de catre instalatia hidraulica (cãdere de presiune în instalatie, corespunzatoare presiunii de sudare sa fie mai mica decat 5 bar/min.); -rectilinitatea si paralelismul cailor de ghidare ; -coaxialitatea bacurilor de prindere ; -prinderea tevilor in bancuri fara alunecare ; -asigurarea temperaturii prescrise a elementului incalzitor cu o abatere de max. ±5ºC. 5.3.1.b. Sudarea tip manson In cazul sudarii cu manson imbinarea sudata se realizeaza intre suprafata exterioara a tevii si cea interioara a mansonului. Sudarea in acest caz se face cu ajutorul unei perechi de profile montate pe elementul incalzitor, incalzite si termostatate. Suprafetele acestor profile sunt teflonate, dimensiunile profilelor fiind functie de diametrul tevilor utilizate. Pentru calibrarea si curatirea mecanica a capetelor tevilor se folosesc freze pentru capete de tevi, specifice procedeului. In ambele metode de sudare, se vor curata pe o lungime de minim 0,5 m la capatul ce urmeaza a fi sudat, iar mansoanele se vor curata la interior, pentru aceste operatii folosindu-se cârpe care nu lasa scame si alcool tehnic. 5.3.2.Conditii de lucru Procesul de sudare se va desfasura fara masuri de protectie suplimentare in conditii atmosferice bune (lipsa curentilor de aer, precipitatii atmosferice) când temperatura mediului ambiant este de minim +5ºC. In cazul in care conditiile atmosferice sunt neprielnice (vant, lapovita, ploaie, ninsoare), locul de sudare va fi protejat si incalzit. 5.3.3.Asigurarea calitatii La incheierea lucrarilor este necesar ca executantul sa prezinte beneficiarului “cartea tehnica” a lucrarii care sã cuprinda urmatoarele : -calitatea si dimensiunile tevilor si fitingurilor utilizate ; -numele si poansonul sudorilor ; -documente atestând toate controalele de calitate efectuate. 5.3.4.Masuri de protectie Tevile din PEHD se protejeaza impotriva deteriorarilor mecanice si solicitarilor dinamice, in felul urmator: -pozarea pe pat de nisip sau pamant cernut ; -pozarea in tub de protectie din otel, beton, material plastic. 5.3.5.Control In vederea asigurarii calitatii imbinarilor sudate se vor executa urmatoarele controale : -controlul calitatii tevilor si mansoanelor ; -controlul suprafetelor prelucrate si geometria rosturilor de sudare ; -controlul parametrilor de sudare ; -controlul vizual al imbinarilor sudate ; -controlul dimensional al imbinarilor sudate ; -control Rx,US,etc. 6.POZAREA CONDUCTELOR 6.1.Coborarea conductelor Inainte de inceperea pozarii conductelor persoana responsabila se va asigura cã şanţul prezinta sigurantã atat din punct de vedere al conditiilor geometrice cat si din punct de vedere al traseului. 3 Inaintea coborarii conductelor din PEHD in sant se va verifica sa nu prezinte taieturi, zgarieturi sau alte deteriorari, iar imbinarile prin fuziune sa fie suficient racite. La coborarea conductei in sant se va evita zgarierea conductei folosindu-se parghii si scanduri (se interzice folosirea cablurilor, sarmei sau lanturilor). In timpul coborarii este interzisa stationarea sub conducta suspendata. 6.2.Pozarea Se va acorda o atentie deosebita pentru reducerea la minimum a eforturilor ce pot apare in fitinguri (mai ales la cele sudate). In timpul operatiunilor de pozare a conductelor imbinate prin fuziune, se va tine seama de deplasarile ce pot sa apara datorita dilatarii sau contractiei termice a materialului (cu efect mai evident la imbinarile finale cu puncte fixe si la bransamente). In timpul verii, in cazul existentei a doua puncte fixe consecutive, este necesara o mica adaugire la lungimea conductei, pentru a compensa contractia conductei de pe fundul racoros al santului. La instalare, in timpul iernii se va folosi lungimea exacta a conductei. La nivelarea fundului santului trebuie avut grija sa se asigure un sprijin uniform al conductei. Curbarea tevilor din PEHD este admisa fara a se recurge la utilizarea curbelor speciale, cu conditia ca teava sa nu fie curbata cu o raza mai mica de 30 x dext . Instalarea fitingurilor cu flanse impun de regulã folosirea flanselor scurte din polietilena echipate cu inele de sprijin si cu garnituri. La toate punctele de instalare a fitingurilor grele se vor prevedea suporti din beton atat pentru sustinerea greutatii cat si pentru preluarea momentului de torsiune la manevrarea robinetilor. 6.3.Verificarea inainte si in timpul instalarii Se va verifica la locul livrarii marcajul conductelor pentru a se asigura ca acesta corespunde specificatiei din comanda. Pe timpul instalarii se vor face urmatoarele examinari : a.Verificarea existentei unor defecte serioase de suprafata ; b.Verificarea imbinarilor ; c.Verificarea tuturor reparatiilor si a inlocuirilor efectuate inainte de a fi acoperite ; d.Verificarea fundului santului de existenta unor obiecte ce pot deteriora conducte (pietre, obiecte metalice, etc.) si indepartare acestora e.Verificarea in timpul coborarii conductei in sant cã pozitia acesteia este corecta si nu au aparut deteriorari ; f.Verificarea umplerii corecte a santului. 6.4.Proba de presiune 6.4.1.Proba de rezistenta Dupa ce conducta a fost pozata si s-au facut cuplarile intre tronsoanele ce urmeaza a se proba se procedeaza la acoperirea conductei si inchiderea extremitatilor. Proba de presiune se executa cu apa la 1,5 Pr (presiunea de serviciu maxim admisibila). In timpul incercarilor nu se admit pierderi de presiune. 6.4.2.Proba de etanseitate Proba de etanseitate se face numai cu aer la presiunea maxima admisibila de functionare a conductei. La incercarea de etanseitate diferenta dintre presiunile absolute (presiunea cititã la manometru + presiunea barometrica cititã la barometru) la inceputul si sfarsitul incercarii dupa aplicarea corectiei de temperatura, trebuie sa fie inferioara erorii maximale datorita impreciziei aparatelor de masurã, care se va considera egala cum 13 mbar. Conditiile generale si rezultatele obtinute se vor consemna intr-un proces verbal de receptie. Incercarile se vor face de regula cu manometre inregistratoare, iar in lipsa acestora cu manometre indicatoare cu element clasic, avand clasa de precizie corespunzatoare, verificate si marcate conform normelor metrologice. Valoarea maxima a scarii manometrelor utilizate la incercarile de etanseitate va corespunde cu nivelul presiunii de incercare, cu o toleranta de maxim 5%. Este interzisa remedierea defectiunilor in timp ce conductele se gasesc sub presiune. La probele de presiune efectuate cu aer se va proceda in mod obligatoriu la curatirea aerului de eventuale urme de ulei, inainte de introducerea acestuia in conducte. 4 Dupa terminarea incercarilor, evacuarea fluidului cu care s-a efectuat proba se va face pe la capatul opus celui de umplere. La efectuarea probelor de presiune trebuie sa se tina seama de eventualitatea propagarii rapide a fisurii. Probele de presiune se efectueaza la temperatura ambianta, iar presiunea aplicata trebuie sa fie stabilizata inainte de a incepe proba de presiune. Aparatura de masura trebuie sa fie instalata la adapost de soare, vânt sau orice alta intemperie pentru evitarea influentei acestora asupra masuratorilor. 6.5 Executia masivelor de ancoraj Masivele de ancoraj se introduc în secţiunile unde conducta prezintă pe traseu modificări de direcţie şi solicitările necesare nu pot fi preluate de conducta însăşi sau nu pot fi transmise terenului de fundare fără a produce deplasări ale conductei care pot produce instabilitatea şi pierderea etanşeităţii acesteia. Astfel de solicitări se produc datorită presiunii apei în interiorul conductei la coturi (şi uneori şi la viteze mari ale apei), ramificaţii şi în puncte de capăt, cum sunt cele de la tronsoanele supuse probelor de presiune sau în căminele de vane. Ele nu pot fi preluate de conductă decât în cazul în care aceasta este din ţevi de oţel sudate. Masivele de ancoraj se realizează în general din beton simplu. Este important ca săpăturile la masivele de ancoraj să asigure profilul exact de rezemare a masivului de beton prin turnare directă pe pământ, fără a intercala stratele de umplutură sau de nivelare. 7.Spalarea, dezinfectarea Inainte de a fi date in exploatare toate traseele conductelor se vor dezinfecta cu apa continand 20….30mg/l clor activ, folosind in acest scop o solutie de hipoclorit de sodiu. Dupa ce apa cu doza prescrisa va ramane in conducte 24 ore, aceasta va fi evacuata si se va efectua spalarea cu apa curata timp de 2 ore a intregii retele. 8.Masuri NTS si PSI La elaborarea proiectului s-au avut in vedere urmatoarele normative : · Legea protectiei muncii nr.319 din 2006 · “Regulamentul privind protectia si igiena muncii in constructii” aprobat de MLPAT cu Ord. nr.9/N/15.III.1993; · Ordin nr.387/1995 al MMPS pentru aprobarea Normelor specifice de securitate a muncii pentru alimentari cu apa a localitatilor ; · HG nr.51/1992 privind unele masuri pentru imbunatatirea activitatii de prevenire si stingere a incendiilor ; · “Norme generale de protectie impotriva incendiilor la proiectarea si realizarea constructiilor si instalatiilor” aprobate prin Decret nr. 290/1977 ; · “Norme generale de prevenire si stingere a incendiilor” aprobate de M.I. cu Ord. 381/1993 si MLPAT cu Ord. 7/N/1993. · C300-94 - Normativ de prevenire si stingere a incendiilor pe durata executarii lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora. Normele de mai sus se vor insusi de catre executantul lucrarilor si vor fi respectate pe toata durata realizarii obiectivului. Pentru sudarea tevilor din PEHD se vor respecta urmatoarele masuri de protectia muncii : · Operatorului sudor i se va asigura libertatea de miscare, cablurile de legatura ferindu-se din zonele circulate, pentru a nu-l incomoda si a nu se deteriora. · Inainte de inceperea lucrului operatorul sudor trebuie sa controleze starea echipamentului, convingându-se ca punerea lui in functiune nu prezinta pericol. · Se interzice operatorului sudor sa execute operatii de depanare, acestea urmand sa fie executate de personal calificat. · Nu se va suda daca stratul de teflon este deteriorat. · Atingerea zonei active a elementului incalzitor cu mana este strict interzisa. · Elementul incalzitor trebuie ferit de deteriorari mecanice. · Substantele usor inflamabile vor fi indepartate din zona de lucru. 5 · Cablurile electrice de legatura trebuie sa fie protejate de atingerile intamplatoare si de eventualele deteriorari. · Daca se vor observa neregului de functionare a echipamentului in timpul procesului de sudare, se intrerupe imediat functionarea acestuia. Sapatura pentru conducte se va realiza cu excavatorul sau manual si pamantul se va depozita la minim 50 cm de marginea șanțului STANDARDE DE REFERINŢĂ . Ţeavă PEHD, SDR 17,6, pn 6 . STAS 2550 -90 – Robinet cu sferã . STAS 920 –87 – Şuruburi metrice cu cap hexagonal ; . STAS 922 – 89 – Piuliţe hexagonale ;10% . STAS 1733 –83 – Garnituri plane de etanşare pentru flanşe ; . STAS 10898 – Alimentări cu apă şi canalizare. Terminologie; . SR 4163-1 - Alimentări cu apă – Reţele de distribuţie. Prescripţii de calcul de proiectare; . SR 4163-2 - Alimentări cu apă – Idem . SR 4163-3- Alimentări cu apă - Prescripţii de execuţie şi exploatare; . STAS 1343 - Alimentări cu apă – Determinarea cantităţii de apă ; . SR 6819/C1 - Alimentări cu apă. Aducţiuni ; . Normativ privind proiectarea, execuţia şi exploatarea sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare a localităţilor. Indicativ NP 133–2011 . SR 8591 – Reţele edilitare subterane. Condiţii de amplasare . Intocmit, Verificat, Dipl.ing.Ana Sava Dipl.ing.Vlad Pelin 6  PROGRAM DE CONTROL AL CALITĂŢII LUCRĂRILOR DE DEVIERE A CONDUCTELOR [...]