HCL 134/2010 Constanța adoptată

ROMANIA JUDETUL CONSTANTA MUNICIPIUL CONSTANT A CONSILIUL LOCAL HOTARARE privind aprobarea evaluarii finale a managementului la Muzeul de Arta Populara Constanta Consiliul local al municipiului Constanta, intrunit in ~edinta ordinara din data de 16. _07.2010 ; Luand in dezbatere expunerea de motive prezentata de domnul primar Radu ~tefan Mazare, avizul Comisiei de specialitate nr. 4, avizul Comisiei de specialitate nr. 5 precum ~i referatul ServiciuluiResurse Umane inregistrat sub'nr.86380/25.06.2010; Vazand prevederile Ordonantei de Urgenta nr. 189/2008 privind managementul institlltiilorpllblice de cllltliramodificata si completataprin Legea nr. 269/2009, ale HG nr. 1301/2009 pentrll aprobarea Reglilamentllllli-cadrllde organizare si desfasllrare a concllrslilui de proiecte da management. Reglilamentllllli-cadrll de organizare si desfasllrare a evalliarii managementuilli, modelllllli-cadru al caietului de obiective, modelului-cadrll al rapOJ1ulliide activitate, si modelului cadrll recomandat pentrll contractele de management, pentru institutiile de cultura precum si HCLM nr,l 02/20I0 privind aprobarea comisiilor pentru evaluarea managerilor institutiilor publice de cultura atlate in sllbordineaconsiliului local al municipiului Constanta; Avand in vedere raportul de evaluare a managementului Muzeului de f..rta Populara Constanta inregistrat sub nr. 87652/29.06.20W~ In temeiul prevederilor art. 36 alin.2 lit. "a", alin. 6 pctA si art. liS alin. I lit. "b" din Legea nr. 215/200I privind administratiapublica locala, republicata ; HOT ARASTE: A11. 1 - Se aproba evaluarea !inala a managementului la Muzeul de Arta Populara Constanta realizat de catre doamna Maria Magiru, conform anexei nr. I care face parte integranta din prezenta hotarare; A11.2 - Se aproba proiectul de management a Muzeului de Arta Populara Constanta care va sta la baza incheierii noului contract de management, conform anexei nr. 2 care face parte integranta din prezenta hotarare. Art.2 - Serviciul pentru Comisiile de specialitateale Consiliului local va comunica prezenta hotarare Oirectiei Administratie Publica locala, Oirectiei Financiare, Serviciului Audit Intern si Muzeului de Arta Populara Constanta in vederea ducerii la indeplinire si spre ~tiinta, Institutiei Prefectului.ludetuluiConstanta. Adoptata de _24 consilieri din 27 membri. PRESEDINTE ~EDINT A, . J..j t .:.;.. ..~ q~': !;l j J Onciu Carmen CONTRASEMNEAZA, SECRET AR, Nr. 133 / 16 .07.2010 + PR.)MItf<.-il} }vJUN NI2 CDN$I7!1V/# ~ rf-l-G5:L/ :2..9.0b.:(O!Q RAPORT DE EVALUARE A MANAGEMENTULUI MUZEULUI DE ARTA popuLARA CONSTANTA. PENTRU PERIOADA 1 IULIE 2008-31 DECEMBRIE 2009 Comisia de evaluare pentru Muzeul de Arta este constituita in urmatoarea componenta : Dr. Paulina Popoiu, Director general, Muzeul National al Satului "Dimitrie Gusti" Bucure~ti, . Dr.Virgil Coman, ~ef Serviciu Arhivele judetene, Constanta, Ec. Mariana Girbaci, ~ef Serviciu Audit Public Intern, Primaria Municipiului Constanta. Ana1izfu1dproiectul de management 2008-2012 ~i raportul de activitate 1 iulie 2008-31 decembrie 2009 a constat urmatoarele: 1.raportul de activitate corespunde obiectivelor propuse in proiectul de management privind perioada evaluata; 2.indicii de performanta pentru perioada evaluata au fost indepliniti;muzeul a desfa~urat proiecte proprii sau in calitate de coordonator, a avut 0 buna colaborare cu institutiile similare atat din Constanta cat si din tara sau strainatate; se remarca participarea in 3 proiecte europene cu fonduri structurale; 3.se remarca dezvoltarea activitatii , de PR in conformitate cu cerintele, actuale si cu functiile , de comunicare ale muzeului; 4.cercetarea etnografica s-a dezvoltat in sensul cercetarii de teren concretizata prin studii de specialitate, volume de autor ~i periodice precum ~i. prin imbogatirea patrimoniului (achizitii din venituri extrabugetare); 5.in mod deosebit se remarca ~i colabora rea cu Manastirea Dervent in sensul organizarii Muzeului arhitecturii dobrogene (cercetare, transport monument, refacere monument); 6.preocuparea pentru conservarea ~irestaurarea patrimoniului, fonnarea personalului de specialitate (cursuri unnate de atestate conform Legii), evidenta ~tiintifica a patrimoniului este finalizata; 7.activitatile dedicate publicului si valorificarii culturale a patrimoniului detinut se impun prin calitate ~i un numar mare de participanti: targuri, expozitii, lansari de carte, parteneriate cu ~colile in programe de educatie muzeala; 8.spatiul expozitional al muzeului a fost reamenajat ~i s-au respectat toate normele de conservare impuse prin Lege; deasemenea depozitele de patrimoniu sunt cele mai bune din tara in privinta conditiilor de pastrare a bunurilor culturale. Comisia de evaluare apreciaza in unna rezultatelor constatate: 1.continuarea managementului 2.relnnoirea contractului de management pe 0 perioada de 3 ani. COMISIA DE EVALUARE MEMBRI Dr. Paulina Popoiu, Director general, Muzeul National al Satului "Dimitrie Gusti" Bucure~ti, - Dr.Virgil Coman, $ef Serviciu Arhivele judetene, Cons Ec.Mariana Girbaci, $ef Serviciu Audit Public Intern, Primaria Municipiului Constanta , . SECRETARIAT -Popescu Gabriela, $ef Serviciu Resurse Umane, Primaria Mun. C-ta. - Iorescu Virginia, consilier Serviciul pentru Comisiile de Speci e ale C.L.M. Primaria Mun. C-ta. ,  Ideea de management patrunsa in literatura de specialitate de ditva timp a capatat noi semnificatii oOOta cu schimbarea de perspectiva intervenita in realitafile politice ale tam. Daca pana in ] 989 existau studii relativ restranse care vehiculau acest termen, trimiterile se rnceau la ordin general ~i strict contextual pentru ca in fapt aceasta insemna 0 politica de organizare impusa din perspectiva colectivista. ~adar intre realitate ~i practica, simpla asimilare a acestui termen unui °nomenclator politologic nu insemna ca in modul concret se aplica un set complex de masuri fundamentale ~i evidentiate ~tiintific de 0 realitate concret - empirica. Desigur ca s-au facut eforturi din partea unor colective de a se acomoda necesitatilor actuale, implementand norme manageriale, in sensul ~tiintific al cuvantului, insa este evident ca acestea se lovesc de un fond obstructiv detenninat de anumite mentalitati. Treptat in practica managerial a au patruns anumite modele de analiza, s-au diversificat tehnicile de identificare a confinutului funcpei de conducere, de control, de organizare, de staffing. Realitatea activitatii manageriale s-a relevat conducatorului de institutie treptat, care in sfiir~it are posibilitatea sa-~i valoritice intregul fond de intentii conform aptitudinilor ~iposibilitatilor pe care ~tie ~i simte ca Ie are pentru a fi  Ideea de management patrunsa in literatura de specialitate de catva timp a capatat noi semnificatii oOOm cu schimbarea de perspectiva intervenita in realitatile politice ale tarll. Daca pana in 1989 existau studii relativ restranse care vehiculau acest termen, trimiterile se rnceau la ordin general ~i strict contextual pentru ca in fapt aceasta lnsemna 0 politica de organizare impusa din perspectiva colectivista. ~adar lntre realitate ~i practica, simpla asimilare a acestui termen unui nomenclator politologic nu insemna ca in modul concret se aplica un set complex de masuri fundamentale ~i evidentiate ~tiintific de 0 realitate concret - empirica. Desigur ca s-au facut eforturi din partea unor colective de a se acomoda necesimtilor actuale, implementand norme manageriale, in sensul ~tiintific aJ cuvantului, msa este evident ca acestea se lovesc de un fond obstructiv determinat de anumite mentalitati. Treptat in practica manageriala au patruns anumite modele de analiza, s-au diversificat tehnicile de identificare a confinutului funcpei de conducere, de control, de organizare, de staffing. Realitatea activitatii manageriale s-a relevat conducatorului de institutie treptat, care in sfiiqit are posibilitatea sa-~i valorifice intregul fond de intentii conform aptitudinilor ~iposibilimtilor pe care ~tie ~i simte ca Ie are pentru a fi  2 puse in slujba institutiei. Se justifica astfel un nou mod axiologic al participarii acestuia la realizarea proiectelor ce §i Ie propune. Practic, in cazul nostru, evolutia colectie sectie , - muzeu de arm populara intr-un timp relativ restriins(1973 - 2006) §iin doua epoci diferite a demonstrat ca eforturile manageriale pot fi definite ca 0 realizare efectiva. Activitatea institutiei pe domenii de activitate va cuprinde: Una din functiile de baza ale muzeului este activitatea de cercetare orientata asupra patrimoniului §i potentialului zonei de cultura din care aceasta face parte. LCercetarea etnografici de teren va cuprinde toate zonele etnografice ale tarii (completarea cercetarii pentru zonele lacunar reprezentate in muzeu) dat fiind profilul institutiei muzeale §i in mod special Dobrogea, in vederea intocmirii dosarelor de cercetare §i a publicarii rezultatelor acestora. Cercetarea va avea urmatoarea tematica §i se va axa amt pe populatia romaneasca cat §i pe etniile Dobrogei: -completarea cercetarii pe documentar etnografic cu date de arhiva, biblioteca; -cercetare de teren raportata la cadrul geografic §i istoric al zone} etnografice; -istoria etnica a zonei; -cercetare de teren raportata la tipologia a§ezarilor, arhitectura, evolutia tipologica; -influente ale zonelor limitrofe; -gradul de modemizare allocalitatilor; -ocupatii, me§te§uguri; -industrii ta£ane§titraditionale; -gospodaria ta£aneasca (locuinta, tipuri de locuinte §i interioare traditionale, textile de interior);  3 -port popular; -traditii ~i obiceiuri; -arhitecturapopulara- modalitatide integrarespecifice; -terminologia veche a ~zarilor; -dictionar de termeni; Se vor avea de asemenea m vedere, cercetarile pluridisciplinale care vor aduce rezultate de malt contiflut ~intific. Se vor depune eforturi pentru constituirea patrimoniului imaterial-mregistrari foto, video etc. Se va continua proiectul de organizare a Muzeului Satului dobrogean prin stramutarea a mca 3 gospodarii cu anexe din Sudul Dobrogei ~i 3 din Nordul Dobrogei. Astfel se va finaliza proiectul de conservare a arhitecturii dobrogene, proiect mceput cu 5 ani m urma. D.Valorificarea cercetirii -reorganizarea expozitiei de baza pe parcursul a doi ani va trebui adaptata, modernizata, mai ales de la nivelul detaliilor, eliminarea materialelor ~ifmisajelor anacronice, sistem de iluminat, mobilierul din saIi; -expozitii temporare organizate periodic din fondul patrimonial propriu ~i m colaborare cu muzeele centrale ~i judetene pe tematica de cercetare, cu itinerare diferite: m muzeu, alte localitati ~im stramatate; -manifestari ~tiintifice (colocvii, simpozioane, sesiuni ~tiintifice) cu tematica dobrogeana precum ~i prezentarea rapoartelor anuale de cercetare m teren; -mtocmirea ~i publicarea de studii istorico-etnografice pe tematica enuntata mai sus. Se va continua proiectul editorial Dobrogea - studiu etnograjic cu volumeIe: I.Romanii autohtoni II.Romanii balcanici III.Etniile Dobrogei  4 -intocmirea §i publicarea cataloagelor de colectii, incepand cu anul 2004; Cheltuielile vor fi e§alonate astfel indit anual sa apara un studiu pe un segment al cercetarii. DI.imbogitirea patrimoniuIui cuItural-naponal-etnografic Muzeul de Arm Populara Constanta are un patrimoniu important, peste 14.000 de obiecte de arm populara §i bunuri documentare ce alcatuiesc colectia de documootar etnografic. Dintre acestea, cele mai valoroase clasate sau clasabile in patrimoniul Cultural-national sunt reprezentative pentru civilizatia traditionala romaneasca. Criteriul de baza la acest capitol va consta in analiza raportului dintre cercetare §i achizitiile efectuate pe 0 perioada data, vizand cre§terea proportionala a colectiilor muzeale. Aceasta presupune analiza datelor despre obiectele achizitionate anterior, in ce masura reprezinta real fenomenul etnografic dorit, aria de acoperire teritoriala, varietatea gamei de obiecte dintr- un goo al creatiei, urgente pootru completarea unor colectii. Se va alcatui tematica de cercetare de teren in vederea achizitiilor de patrimoniu cultural- national, care va cuprinde zonele etnografice din nordul tiirii - Bucovina, Maramure§, Bihor, din est - Neamt, Bacau, Vaslui, Vrancea. Achizitiile se vor face in fiecare an, pe tot parcursul acestuia astfel incat sa nu fie afectat bugetul alocat muzeului pe anul in curs. Cre§terea patrimoniului se va putea face §i prin donatii de la persoane fizice din mediul rural §i urban. IV.Evidenta patrimoniuIui Se va organiza §i gooeraliza evidenta pe sistem electronic in paralel cu cea traditionala in registre de inventar, fi§e analitice "d~ evidenta, fi§e de conservare", de clasare, fototeca, cli§oteca. Aceasta va permite introducerea datelor muzeografice intr-o retea cu caracter regional §i apoi national.  5 -se va continua clasarea in categoriile - TEZAUR ~i FOND a patrimoniului cultural - national ~i trimiterea acestora la Directia Muzee, Colectii, Arte Vizuale din Ministerul Culturii ~iCultelor; -crearea arhivei digitale de imagini a bunurilor de patrimoniu pnn fotografierea digitala. V.Conservarea patrimoniului cultural-national Grija pentru conservarea patrimoniului cultural-national este pennanenta ~i pana in prezent au fost create spatii noi pentru depozitarea colectiilor de textile, broderii, costwne, podoabe. Au fost amenajate ~ireorganizate depozitele de patrimoniu pentru ceramica, lemn, icoane pe sticla ~i lemn. Acestea acopera insa Partial necesarul. Pentru anii 2008-2012 preconizam unnatoarele: -organizarea depozitelor pe colectii: metal, obiceiuri, documentar ~l arhiva etnografica. Se vor avea in vedere unnatoarele: -raportul dintre suprafata de depozitare ~i numarul de piese din colectiile muzeale; -analiza evolutiei cre~erii numerice a pieselor de colectie; -conservarea adecvata; -depistarea rapida a obiectului muzeal; -codificarea mobilierului; -proiectarea ~i realizarea unui mobilier specific care sa aiba la baza tipodimensiunea tuturor obiectelor de muzeu; -asigurarea unui microcIimat corespunzator, reglarea temperaturii ~l umiditatii relative, intensitatea luminoasa (aplicare de folie UV), stoparea factorilor de poluare ~ibiodegradare; -dotarea cu aparatura specifica ~i functionarea corecta a acesteia pentru controlul conditiilor microcIimatice (tennohigrometre, termohigrografe, luxmetre); ..  6 -aplicarea periodica de tratamente de conservare pe categorii de obiecte, anual, ~irepartitia fondurilor necesare pentru aceasta operatiune. VI.Restaurarea patrimoniului cultural-national Avand In vedere organizarea In cadrul muzeului a unui laborator de restaurare pentru textile, broderii, incepand cu anu12005, s-a impus necesitatea largirii activimtii de restaurare in sensul creerii altor spatii pentru celelalte genuri: ceramica, lemn, metal, icoane pe sticla ~i lemn, in regim de urgenta. In acest scop au fost trimi~i la specializare restauratori ~ au fost solicitate posturi in ~tatul de functii pentru studii superioare de specialitate. Astfel In cadrul laboratorului de restaurare s-a lnfiintat , al doilea compartiment - de restaurare pictura pe lemn ~ sticla. Pregatirea unui specialist pentru acest compartiment implica pe langa studii superioare de specialitate in domeniul artelor ~i 0 specializare ulterioara, teoretica ~i practica timp de 3 ani intr-un mare laborator sub coordonarea unui expert resta~ator. Aceasta specializare se desI~oara deja cu sprijinul Muzeului Satului Bucure~ti. VILAsigurarea securititii patrimoniului muzeal Sistemul de paza este asigurat in prezent de Corpul Gardienilor Publici. Deasemeni muzeul a fost dotat (conform proiectului manageria11998-2002) cu sisteme de alarmare antiefractie, antiincendiu, antiinundatie. Avand in vederea importanta institutiilor publice de cultura, depozitare de patrimoniu cultural-national in perioada urmatoare, se va insista asupra stabilirii unor legaturi telefonice permanente cu Politia, Pompieri, de avertizare ~i prezenta rapida in caz de efractie, incendiu. VIn.Dotiri muzeu Achizitionarea ~i montarea unor sisteme de aer conditionat pentru expozitia permanenm a muzeului des~am pe parter ~i etaj in suprafata de  7 550mp, unde sunt expuse bunuri de patrimoniu cultural-national, de valoare exceptionala supuse degradarii datorita fluctuatiilor de temperatura ~1 a umidimtii ridicate, aviind in vedere apropierea de spatiul marin. Muzeul a fost dotat cu un server necesar alcamirii unei retele de computere pentru evidenta informatizam a patrimoniului-cultural national. S-a prevazut pentru anul 2007 dotarea laboratorului de restaurare cu 0 etuva pentru sterilizarea textilelor de eventualele microorganisme inainte de depozitarea lor precum ~i cu un sistem de ventilatie pentru pulberi, vapori de solventi, acizi, baze, pentru compartimentul restaurare icoane. IX.Relatia muzeu-public Avem in vedere: -prospectarea ofertei turistice, stabilirea de contacte cu agentiile de turism., -imbogatirea standului cu viinzare cu obiecte realizate de creatori populari din toam tara (sursa permanenm de venituri); -realizarea unor proiecte de manifestari artistice in context traditional; -modalimti de prezentare a unor traditii ~i obiceiuri dobrogene; -relatia muzeu - ~coala §i sustffierea unor teme de interes pentru elevi. Aceasta se desI~oara prin intermediul sectiei nou infiintate de Relatii cu publicul care are urmatoarele directii de orientare: -evenimente expozitionale pentru copii de varsm pre~ecolara, elevii de gimnaziu §i liceu, ~coli cu care s-au incheiat parteneriate educationale; -org [...]