HCL 140/2026 Calafat adoptată

ROMÂNIA JUDEŢUL DOLJ CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI CALAFAT HOTĂRÂRE privind aprobarea Strategiei de dezvoltare a serviciului public de transport local de persoane al Municipiului Calafat, orizont 2026-2031, cu perspectivă 2035-2040 Consiliul L.ocal al Municipiului Calafat, întrunit în ședință ordinară la data de 30.10.2026; Având în vedere: Referatul de aprobare al Primarului Municipiului Calafat. înregistrat sub nr. 22700/1 1.08.2026; Raportul de specialitate întocmit de Compartimentul Programe Europene-Investiţii şi Monitorizarea Serviciilor de Utilitate Publică , inregistrat sub nr. 22702/1 1.08.2026; e Avizul comisiilor de specialitate din cadrul Consiliului Local al Municipiului Calafat: e Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană (SIDU) a Municipiului Calafat și Planul de Mobilitate Urbană Duţabilă (PMUD) Calafat 2017, aflat în revizuire pentru orizontul 2026-2030, documente cu care Strategia se corelează; În conformitate cu prevederile: e art. 16 şi art. 17 alin. (1) lit. a) din Legea serviciilor publice de transport persoane în unităţile administrativ- teritoriale nr. 92/2007, cu modificările şi completările ulterioare, privind obligaţia autorităţii administraţiei publice locale de a stabili și aplica strategia pe termen mediu și lung pentru extinderea, dezvoltarea și modernizarea serviciilor de transport public local; e art. Salin.(3)lit. a) din Legea serviciilor comunitare de utilităţi publice nr. 51/2006. republicată, cu modificările şi completările ulterioare; e art. 120alin. (2)lit. d) şi alin. (7) lit. n) din O.U.G. nr. $7/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare; Legii nr, 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică, republicată; e Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată; În temeiul art. 129 alin. (2) lit. d) şi alin. (7) lit. n). al art. 139 alin. (1) şi al art. 196 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare, HOTĂRĂȘTE: Art, 1. Se aprobă Strategia de dezvoltare a serviciului public de transport local de persoane al Municipiului Calafat, orizont 2026-2031, cu perspectivă 2035-2040, conform Anexei care face parte integrantă din prezenta hotărâre. Art, 2. Se aprobă, ca instrument programatic de planificare. portofoliul de proiecte cuprins în Strategie (Fişele de proiect nr. 1-10, Capitolul 9 şi Anexele Strategiei), structurat pe șase obiective strategice (0S1-—0S6) și patru etape a de implementare (2026-2027, 2028-2029, 2030-2031, respectiv orizontul de perspectivă 2032-2040). Art. 3. Strategia se revizuiește la un interval de cel mult 2 ani sau odată cu actualizarea Strategiei Integrate de Dezvoltare Urbană (SIDU) sau cu aprobarea noii versiuni a Planului de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD) Calafat 2026-2030, prin hotărâre a Consiliului Local. la propunerea motivată a Primarului. Art. 4. Primarul Municipiului Calafat. prin compartimentele de specialitate, va duce la îndeplinire prevederile prezentei hotărâri. Art. $, Prezenta hotărâre se comunică prin intermediul Secretarului general al UAT municipiul Calafat, in condiţiile și termenul legal. Institutiei Prefectului - judetul Dolj. Primarului municipiului Calafat, Serviciului contabilitate si se aduce la cunostinta publica prin publicarea in Monitorul Oficial Local al municipiului Calafat, pe pagina de internet www.municipiulcalafat.ro, Preşedinte de şedinţă, Avizat pentru legalitate, Giuvelea Mihai Nr. 140 din 30.10.2026 Anexa nr.1 la HCL di 40100: . STRATEGIA DE DEZVOLTARE A SERVICIULUI PUBLIC DE TRANSPORT LOCAL DE PERSOANE MUNICIPIUL CALAFAT, JUDEŢUL DOLJ ORIZONT 2026-2031, PERSPECTIVĂ 2035-2040 Document programatic elaborat în corelare cu Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană a Municipiului Calafat, Strategia de dezvoltare a judeţului Dolj, documentele strategice naţionale și europene în domeniul mobilităţii. INTRODUCERE Schimbarea de paradigmă în mobilitatea urbană globală și europeană Sistemele de transport public local traversează în prezent cea mai profundă transformare de la Revoluția Industrială până în prezent. Această evoluţie nu este determinată doar de progresul tehnologic, ci de o necesitate critică de supraviețuire economică și ecologică a așezărilor umane. În mod tradițional, dezvoltarea urbană din ultimele decenii a fost centrată pe mobilitatea autoturismului personal, un model dovedit a fi nesustenabil din cauza externalităților negative generate: congestionarea cronică a traficului, blocarea spațiului public prin parcări masive, degradarea calității aerului și creșterea incidenței afecțiunilor respiratorii în rândul populaţiei. În acest context, noua paradigmă globală, promovată intens la nivelul Uniunii Europene, plasează „mobilitatea durabilă” ca pilon central al politicii de coeziune și dezvoltare. Transportul public nu mai este privit doar ca un serviciu social rezidual, destinat exclusiv categoriilor de populaţie fără alternative de deplasare. Din contră, el devine coloana vertebrală a economiei urbane. O reţea de transport public modernă, predictibilă și confortabilă funcționează ca un motor de atractivitate pentru investiţii, facilitând accesul forței de muncă la oportunități și optimizând logistica internă a comunităţilor, Oportunitatea lansării prezentei strategii derivă din convergența fără precedent a trei factori majori: presiunea climatică globală, evoluţia tehnologiilor curate și disponibilitatea unor mecanisme de finanțare nerambursabilă masive. Acest aliniament oferă administraţiei locale pârghiile necesare pentru a trece de la măsuri reactive, de tip corectiv, la o planificare proactivă, capabilă să anticipeze nevoile de deplasare ale cetăţenilor pentru următoarele decenii. Provocările locale și vulnerabilitățile modelului actual de dezvoltare La nivel local, analiza dinamicii teritoriale evidențiază o discrepanță majoră între ritmul de expansiune a zonelor rezidenţiale sau comerciale și capacitatea infrastructurii de transport de a deservi acești noi poli de interes. Fenomenul de expansiune urbană necontrolată (urban sprawl) a condus la apariția unor comunități dependente aproape în totalitate de autoturismul individual. Această dependenţă generează o presiune uriașă asupra arterelor principale de circulaţie, în special în orele de vârt, generând blocaje care afectează nu doar calitatea vieţii ci şi productivitatea economică generală. De asemenea, modelul actual se confruntă cu provocări severe legate de uzura morală și fizică a flotei, costurile operaționale fluctuante determinate de instabilitatea pieţei energetice și fragmentarea rutelor de transport. Transportul public tradiţional tinde să îşi piardă atractivitatea în faţa soluţiilor | alternative de mobilitate dacă nu oferă utilizatorilor aceleași standarde de predictibilitate, flexibilitate și confort pe care aceștia le regăsesc în utilizarea vehiculului propriu. | Transformarea acestor provocări în oportunităţi reprezintă miza centrală a acestui document programatic. Amânarea unei intervenţii structurale ar condamna comunitatea la un scenariu de congestie generalizată, cu impact direct asupra degradării mediului înconjurător și a atractivităţii economice a regiunii. Prin urmare, modernizarea transportului public nu mai este o opțiune | administrativă printre altele, ci o urgenţă majoră de utilitate publică. Oportunităţile tehnologice: Digitalizarea și decarbonizarea ca vectori de creștere Tranziţia către un sistem de transport public inteligent este facilitată de o revoluţie tehnologică matură, ale cărei costuri de implementare au devenit sustenabile. Primele două mari oportunităţi sunt decarbonizarea flotei și digitalizarea integrală a serviciilor. Trecerea de la motoarele cu ardere internă la propulsia cu emisii zero (vehicule electrice cu baterii, sisteme bazate pe pile de combustie cu hidrogen) nu doar că elimină poluarea la locul de utilizare, dar reduce pe termen lung costurile de mentenanţă și dependenţa de combustibilii fosili importaţi. Corelarea acestei tranziţii cu utilizarea de energie din surse regenerabile transformă transportul public într-un instrument activ de combatere a schimbărilor climatice la nivel local. În paralel, digitalizarea oferă instrumentele necesare pentru eficientizarea managementului operațional și îmbunătăţirea radicală a experienţei călătorilor. Sistemele inteligente de transport (ITS) — care includ managementul automat al flotei, prioritizarea vehiculelor de transport public în intersecţii, e-ticketingul integrat și informarea pasagerilor în timp real — transformă călătoria cu autobuzul dintr-o experiență incertă într-un serviciu precis și controlabil. Mai mult, emergența conceptului de Mobility-as-a-Service (MaaS) oferă oportunitatea unică de a integra transportul public clasic cu modurile active (mersul pe jos, micromobilitatea electrică, sisteme de bike-sharing) și serviciile de transport alternativ, într-o platformă digitală unică. Utilizatorul poate astfel să își planifice, rezerve și plătească întreaga călătorie intermodală printr-o singură aplicaţie, eliminând barierele birocratice sau logistice care descurajau utilizarea transportului colectiv. Contextul macro-economic și fereastra de oportunitate financiară Din punct de vedere financiar, perioada actuală reprezintă cea mai favorabilă conjunctură din istoria modernă a administrației publice locale pentru realizarea de investiţii masive în infrastructura de mobilitate. Orientarea strategică a fondurilor europene structurale și de investiţii, alături de mecanismele de redresare post-pandemică, direcționează o cotă majoritară a resurselor financiare către proiecte cu impact direct asupra reducerii amprentei de carbon. Fondurile europene alocate prin programele operaţionale regionale, fondurile de coeziune, precum și schemele de finanţare naţionale finanţează cu rate de cofinanțare extrem de avantajoase achiziția de material rulant ecologic, modernizarea depourilor și autobazelor, extinderea liniilor de transport electrice şi implementarea componentelor de digitalizare. Prezenta Strategie de Transport Public Local intervine exact în această fereastră de oportunitate. Documentul servește drept fundament tehnic și justificativ obligatoriu pentru accesarea acestor linii de finanțare nerambursabilă. Fără o viziune strategică coerentă, integrată și aprobată oficial, comunitatea locală ar risca pierderea unor bugete substanţiale, imposibil de acoperit din veniturile proprii ale bugetului local sau din credite comerciale. Strategia oferă astfel garanţia că fiecare leu investit este aliniat unei viziuni pe termen lung, evitându-se investiţiile fragmentate, ineficiente sau redundante, Beneficiile socio-economice și coeziunea teritorială În final, oportunitatea optimizării transportului public trebuie evaluată prin prisma impactului său direct asupra capitalului uman. Un sistem de transport performant este un instrument puternic de incluziune socială și de asigurare a echităţii teritoriale. El garantează dreptul constituțional la mobilitate pentru toate categoriile sociale, inclusiv pentru grupurile vulnerabile, tineri, pensionari sau persoane cu mobilitate redusă, oferindu-le acces egal la educaţie, locuri de muncă, servicii medicale și activități culturale. Prin asigurarea unei conectivităţi facile între nucleul urban central și zonele periferice sau periurbane, transportul public reduce decalajele de dezvoltare intra-regională. Zonele care astăzi suferă din cauza izolării economice pot deveni poli de dezvoltare secundari dacă sunt integrați rapid și predictibil în rețeaua de transport local. Scăderea numărului de accidente rutiere, reducerea timpilor irosiţi în trafic și transformarea spaţiilor urbane din zone destinate exclusiv mașinilor în spaţii redate comunităţii sunt beneficii colaterale care redefinesc atractivitatea generală a localităţii. Prezenta strategie capitalizează toate aceste oportunități, transformând transportul public dintr-o simplă necesitate logistică într-un pilon fundamental al dezvoltării sustenabile, reziliente și orientate către cetățean. CAPITOLUL 1. SCOP, DOMENIU DE APLICARE ȘI METODOLOGIE Prezenta Strategie stabileşte viziunea, obiectivele strategice, direcțiile de acţiune, portofoliul de proiecte și mecanismul de monitorizare pentru dezvoltarea serviciului public de transport local de persoane prin curse regulate în Municipiul Calafat, pentru perioada 2026-2031, cu perspectivă 2035 și elemente de prospectivă până în 2040. Strategia este elaborată în temeiul obligaţiei autorității administraţiei publi şi aplica strategia pe termen mediu și lung pentru extinderea, dezvoltarea și modern transport public local (art. 16 și art. 17 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 92/2007), al art. 8 in.(3) lit) din | Legea nr. 51/2006 şi al art. 129 alin. (2) lit. d) din O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ. Metodologie: analiza situaţiei existente pe baza datelor verificate; analiza cadrului strategic pe patru niveluri (european, național, regional/judeţean, local), actualizată prin cercetare directă a surselor oficiale la data prezentei ediţii; analiza SWOT și PESTLE; analiza tendințelor tehnologice, demografice și fiscal-bugetare cu impact pe termen mediu și lung (Capitolul 7); formularea obiectivelor pe principiul SMART; portofoliu de proiecte cu fișe individuale (Anexele 1-10). Surse principale de cercetare pentru actualizarea prezentei ediţii: documentele oficiale ale Comisiei Europene (DG MOVE, DG CLIMA), EUR-Lex, Reprezentanţa Comisiei Europene în România, Autoritatea de Management a Programului Regional Sud-Vest Oltenia, Secretariatul Comun | Interreg VI-A România-Bulgaria, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, Institutul Naţional de Statistică, precum şi literatura de specialitate și rapoartele instituționale privind tendinţele tehnologice în transportul public (electrificare, transport la cerere, Mobility as a Service, automatizare). CAPITOLUL 2. CADRUL STRATEGIC ȘI PROGRAMATIC — CORELAREA PE PATRU NIVELURI 2.1. Nivelul european Pactul Verde European Neutralitate climatică 2050; reducerea emisiilor din pata „poza , (COM(2019) 640 | transporturi aice pet a final) Strategii Obiectivul climatic daia pia 2040 — acord politic î „arene CĂ al Consiliului și Țintă obligatorie din punct de vedere juridic de pi cau Parlamentului reducere netă cu 90% a emisiilor de gaze cu efect de tr a A excti European din seră până în 2040 faţă de 1990 (etapă intermediară față apă pg decembrie 2025, care. | de neutralitatea climatică 2050) sia a ia canu modifică Legea Aia i Mai europeană a climei (OS5, Cap. 7.1) Strategia pentru o | Transport public colectiv programat sub 500 km — 0S1-0S3, 0SsS — mobilitate durabilă | neutru din punct de vedere climatic până în 2030; toate | consolidarea și inteligentă „nodurile urbane” TEN-T trebuie să dezvolte un Plan de | serviciului, (COM(2020) 789 Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD) până în 2025; cel | digitalizare, final) și Planul de puţin 100 de orașe climatic-neutre până în 2030; 3 tranziţia flotei; acţiune cu 82 de milioane de puncte de reîncărcare publică până în 2030 | revizuirea PMUD inițiative (1 milion până în 2025) europene Prioritizează transportul public însoțit de soluţii de Fundamentează Cadrul UE pentru | mobilitate partajată ca opțiune cu emisii reduse, direct la nivel de mobilitate urbană accesibilă financiar și incluzivă; recomandă explicit politică europeană (COM(2021) 811 sprijin suplimentar pentru orașele mici și pilotul de transport final, decembrie desfășurarea serviciilor de transport public la cerere, | la cerere (DRT) din 2021) în special în zonele rurale periferice și cele mai Cap. 7.2 şi Fişa de îndepărtate, pentru combaterea „sărăciei de mobilitate” | proiect nr. 8 Viziunea pe termen lung pentru zonele Poziţionează satele rurale ale UE 2040 componente ale (COM(2021) 345 Calafatului final) — 10 obiective (Golenţi, Basarabi, secera Și dt Include o acţiune dedicată dezvoltării unei rețele osohieaee Von de acţiune, Planul de ta ca beneficiari i europene de mobilitate rurală; mobilitatea rurală este e i acțiune rural cu 30de |., . ȘĂ ; pe a 0 direcţi ai agendei ide identificată explicit drept unul dintre factorii-cheie ai dacice viziunii 2040 pentru zone rurale conectate, reziliente și pecete Rural" („Rural sara mu ? ? | dincolo de cadrul Pact"); raport de citita strict urban al etapă COM(2024) Pactului Verde; 450 final; nou Plan relevant pentru de acțiune rural Fişele nr. 6, 8,9 şi actualizat, așteptat la pentru Cap. 7.5 începutul anului 2026 Fundamentul Rona ce9 Contracte de servicii publice, compensaţii fără aaa “a oaie ride digli supracompensare, atribuire directă sub praguri (art. 5 pie (modif. Reg. (UE) 254 (4)) esec Prag existent: 10.238 2016/2338) , km/an, -75.301 EUR/an Poziționarea Calafat ca nod al R va pna W3 Reconfirmă coridorul central Orient/East- rețelei e star AMPRE S Mediterranean (Coridorul 4) — 6.480 km, de la transeuropene orientiiciloe see porturile germane la Marea Nordului, prin Praga-Viena- | centrale de îi sliici ali it Bratislava-Budapesta-Timişoara-Craiova, până la transport (nu doar 202 reale podul Dunării Vidin-Calafat, spre Constanţa, Burgas, | globale); temei Reg. (UE) nr Salonic; termene de finalizare a rețelei centrale suplimentar pentru 131 5 1013) 7 reconfirmate proiectele de conectivitate transfrontalieră PO (Cap, 6.2, Fişa 6)__ iar daca Reg. Siiett jinteşte producătorii, nu autoritățile contractante mici, pa -9ERpRE Extinde domeniul de aplicare la autobuzele urbane; ținte | el fixează sii: 2ae da odificat CO: progresive: —15% (2025), —45% (2030) (majorată | calendarul de piaţă A de la 30%), —65% (2035) (nou), -90% (2040) (nou); pentru prin Regulamentul gi A i : ibilitatea şi (UE) 2024/1610 (mai pentru autobuzele urbane noi: minimum 90% cu disponibili şi 2024) — standarde emisii zero până în 2030, 100% până în 2035, preţul autobuzelor CO, peatru vehicule jumătate din obligaţie putând fi acoperită doar cu curate — Strategia grele vehicule cu baterie sau hidrogen aliniază reînnoirea flotei Calafat (Fişa 4) la aceste repere de piaţă, nu doar la o ţintă proprie voluntară ai a pur creaza f Cote minime de vehicule curate la achiziţiile publice voluntar ținta de vehiculele curate A y peste pragurile europene flotă curată la SE pri reînnoire (0S5) O.U.G. nr. 16/2022) 0S4 — Regulamentul (UE) | Drepturile pasagerilor din transportul cu autobuzul, accesibilitate PMR nr, 181/2011 inclusiv persoane cu mobilitate redusă la staţii şi vehicule (Fişa nr. 7) Strategia Uniunii Calafat — nod Europene pentru dunărean cu port, Regiunea Dunării cale ferată și pod (EUSDR/SUERD) Prioritatea de mobilitate: sisteme de transport rutier TEN-T — se — adoptată de metropolitan durabile, îmbunătăţirea infrastructurii poziţionează ca Comisie în 2010, transfrontaliere regionale/locale și a accesului în zonele | proiect-pilot local confirmată de rurale, planificare nodală multimodală, valorificarea al SUERD pentru Consiliul European în | căilor navigabile interioare, extinderea e-mobilităţii accesibilitate rurală 2011; =114 milioane şi mobilitate de locuitori în bazinul transfrontalieră Dunării (Cap. 6.2, Fişa 6) Programul Interreg VI-A România-— Bulgaria 2021-2027 — buget total 207.457.162 EUR (din care 163.497.401 Prioritatea 1 „O regiune bine conectată" — dezvoltarea mobilităţii transfrontaliere, regionale și locale, sustenabile, reziliente la schimbările climatice și inteligente, inclusiv acces îmbunătăţit la TEN-T (obiectiv specific 3.2 — alocare 25.000.000 EUR); acoperă judeţele Mehedinţi, Dolj, Olt, Teleorman, Calafat (jud. Dolj) şi Vidin (district Vidin) se află ambele în aria eligibilă directă — temei concret EUR FEDR), aprobat | Giurgiu, Călărași, Constanţa (RO) și districtele Vidin, de C.E. la 30.11.2022 | Vratsa, Montana, Veliko Tarnovo, Pleven, Ruse, şi programele Dobrich, Silistra (BG) succesoare Politica de coeziune [...]