HCL 78/2016 București Sectorul 5 adoptată

NR. 70) ID, 1Y, 06 ELA ri, = > MUNICIPIUL BUCUREȘTI | CONSILIUL LOCAL SECTOR 5 HOTĂRÂRE Privind aprobarea Strategiei Locale de Dezvoltare Durabilă a Sectorului 5 al Municipiului București Avand în vedere * Raportul de specialitate al Direcţiei Strategii și Programe de Dezvoltare Durabilă e Legea nr. 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică În temeiul art. 36, alin.(2) lit. b și alin. (6) lit. a , art. 45, art. 81 alin. (2) , lit. c, din Legea nr. 215/2001 a administraţiei publice locale,republicată CONSILIUL LOCAL AL SECTORULUI 5 HOTĂRĂȘTE: Art.1. Se aprobă Strategia Locală de Dezvoltare Durabilă a Sectorului 5 al Municipiului București, potrivit anexei care face parte integrantă din prezenta hotărâre. Art.2. Primarul Sectorului 5, prin direcţiile de specialitate și toate instituțiile publice aflate în subordinea Consiliului Local al Sectorului 5, vor duce la îndeplinire prevederile prezentei hotărâri. 1, [| cos , AhAZA, ([) SECRETAR SECTOR 5 , Director executiv, Florina DRAGNEA PREŞEDINTE DE ŞEDINŢĂ »- STRATEGIA LOCALA DE DEZVOLTARE DURABILA A SECTORULUI 5 AL MUNCIPIULUI BUCURESTI “Dezvoltarea durabilă este cea care urmăreşte nevoile prezentului, fără a compromite posibilitatea generațiilor viitoare de a-şi satisface nevoile lor”. (Gro Bruntland) Comunitatea este definită a fi o „entitate social - umană, ai cărei membri sunt legaţi împreună prin locuirea aceluiaşi teritoriu şi prin relaţii sociale constante şi tradiţionale” (Gh. Geană, 1993). Planificarea dezvoltării urbane a Sectorului 5 presupune o succesiune de decizii luate pe baza unei evaluări anterioare a situaţiei actuale a comunităţii locale pentru a îndeplini obiectivele prin programul de guvernare locală utilizând mijloacele şi resursele de care organizaţia dispune. Activităţile umane sunt dependente de mediul înconjurător şi de resurse. Sănătatea, siguranţa socială şi stabilitatea economică a societăţii sunt esenţiale în definirea calităţii vieţii. Parteneriatul social pe care Primăria Sectorului 5 vrea să-l dezvolte împreună cu comunitatea este împletirea voinței comunităţii locale cu structurile administraţiei locale, pentru dinamizarea activităţii locale şi a participării comunitare. O necunoaştere detaliată a condiţiilor, poate conduce la o lipsă de eficiență, dacă programele se doresc a se implementa sunt neadaptate specificului comunităţii, ele pot devenii ineficiente, iar beneficiarii nu vor resimţi o îmbunătăţire a condiţiilor de viaţă. Astfel s-a identificat necesitatea adoptării unei strategii pentru crearea unei punți între politici, pe de o parte, şi tactici — sau acţiunile concrete, pe de altă parte. Se vor propune proiecte care să contribuie la realizarea obiectivelor stabilite pentru direcționarea dezvoltării soci. economică pentru dezvoltarea durabilă pe termen lung. Dezvoltarea durabilă este definită ca fiind dezvoltarea care satisface nevoile actualei generaţii fără a priva generaţiile viitoare de posibilitatea de a le satisface pe ale lor. Planificarea strategică se va pune în practică printr-un management strategic integrat, la toate nivelurile, capabil să identifice şi să speculeze oportunităţile apărute în beneficiul comunităţii. Administraţia locală a Sectorului 5 şi-a propus să îndeplinească pe lângă rolurile tradiţionale de reglementare şi de implementare şi pe cele de inspirator, stimulator, facilitator, coordonator. Reglementare - de a adopta noi hotărâri, dar şi de a duce la îndeplinire reglementările existente. Implementare - să îndeplinească sarcinile pentru care a fost creată. Inspirator - pregătirea planurilor pentru viitor, descriind tendinţele viitoare, stabilnd principii. Stimulator - stimularea îndeplinirii strategiilor, a hotărârilor, coagulant al comunităţii, interventor. Facilitator - crearea cadrului pentru punerea în practica acţiunilor, în aşa fel încât participanţii să-şi poată prelua şi îndeplini propriile misiuni. Coordonator - responsabil pentru atingerea anumitor ţinte, dar lăsând în seama altora execuţia practică, asumându-și însă poziţia de coordonator. Obiectivul acestui document este descrierea cadrului strategic posibil în care Primăria Sectorului 5, dintr-o poziţie pro- activă, poate susţine şi implementa acţiuni pentru a stimula dezvoltarea sectorului, pe termen mediu şi lung. Strategia trebuie considerată ca un document de lucru şi un document previzional, deschis şi perfectibil, în care obiectivele şi politicile devin obligaţii pentru administraţia publică locală şi a societăţii civile. 1. Table of Contents 1. Table of Contents 2.1 Aerul şi calitatea aerului 2.2 Apa si calitatea apei 2.3 Starea solurilor şi a vegetaţiei................m nenea aaa 8 2.4 Nivelul zgomotului urban.........men nenea nenea eee eee eaeaenaeeaoeaeeae ea au ze 9 2.5 Deşeurile....mmnn eee nenea ananas aaa 10 3. LOCALIZARE ISTORICĂ... nenea aaa aa 12 4. CARACTERISTICI DEMOGRAFICE , SOCIALE ȘI ECONOMICE ALE SECTORULUI 5... 1. Populaţia... 2. Forța de Muncă menuet ace 19 3. Protecţia Socială și colaborarea cu societatatea civilă.................mmmuuun en uneneneeenneeneee eee eee aaa 22 4, Educaţie, Cultură şi Sport. enron etanse iaca socanatsea pesta zecea area 25 6. Sănătate și calitatea vieții 7. Ordinea publică și siguranța cetățeanului 5. CARACTERISTICI ECONOMICE „eee nora ea encore aaa oeazeaoee ao oo aaeaaai 49 1. Cadru General... eee eenereeneeeneeaaene anna antanoenaonnannanenanaaneannaaeeneaeneeneer east aaa 49 2. -Struetura agențiloreconomici...eeni seat ea aaa aa 353033 enaaenaaa tatea oase a 49 3. Perspective investiționale..............mn nenea eee nenea nenea aaa 52 6. CARACTERISITICI URBANISTICE 1. Contextteritorial.... 2. Dezvoliare Urbana, sasea iata easier anenaeaeaeaoeroeesaaaanoazaeaeatasaseagotast aan usaseanoteană eesti iaaatis 73 7. CARACTERISITICI INSTITUȚIONALE... eee nenea nenea enma sua 79 1. Resurse umane. eee 79 2; PTOCEdUi sam neon pi Canaan na senat cae agreat nea0eeaeataoe ien 80 10. 1. Potential de dezvoltare — Viziunea de dezvoltare a Sectorului 5... nenea 99 2. Prioritati de dezvoltare — Obiective strategice .................mmuea nana esa 100 Il Po N PLAN DE ACȚIUNE... Metodologia de implementare si control.............muue unea neneneeeneeneneneaneae eee aaa 106 Plan de monitorizare..............cne nenea nenea aaaneaneeeanee casa 109 Lista proiectelor...........mmunee nenea ema anenenenenenanenea aan aeaeaae Error! Bookmark not defined. ANEXE... nenea eee anna nea ananeneaaanenaneneaananeea Error! Bookmark not defined. 1. PREZENTARE GENERALĂ Municipiul Bucureşti se află la intersecţia paralelei de 44025' latitudine nordică cu meridianul de 26010' longitudine estică. Oraşul se întinde în Câmpia Vlăsiei, subunitate a Câmpiei Române. Câmpia Vlăsiei s-a format prin acumularea unor mari cantităţi de aluviuni acoperite de depozite de loess. În arealul orașului, din cauza densităţii mari a construcţiilor şi a amenajărilor urbanistice, valorile hipsometrice ale reliefului sunt atenuate, distingându-se greu aspectele microreliefului. Valea Dâmboviţei, ce trece prin centrul oraşului, străbătându-l pe direcţia NV- SE, are o luncă largă de cca. 22 km lungime cu lăţimea maximă de 2,5 km.. Sectorul 5 este situat în partea de Sud a Capitalei având o suprafaţă de 2.947 ha., Sectorul 5 se învecinează cu sectoarele: 3, 4 și 6 și se delimitează astfel: „ Limita de est a sectorului urmează traseul: Calea Victoriei până la P-ţa Naţiunile Unite (ambele exclusiv), Str. Apolodor până la Str. Sfinţii Apostoli, pe Str. Sfinţii Apostoli până la Str. Antim, Str. Antim (toate inclusiv) până la Str. George Georgescu (fostă Calea Rahovei), Str. George Georgescu (fostă Calea Rahovei), traversează Bulevardul Libertăţii, Calea Rahovei până Ia intersecția cu Str. Gazelei, pe Str. Gazelei, pe Str. Mitropolitul Filaret (toate exclusiv) până la Str. Fabrica de Chibrituri, pe Str. Fabrica de Chibrituri (inclusiv), pe limita dintre fostele incinte ale I.T.A. București „ I.T.A. Ilfov (lângă Autogara Filaret), Str. Serg. major Ancuţa Ilie, pe Str. Cuţitul de Argint până la strada Mitropolitul Veniamin Costache, pe Str. Mitropolitul Veniamin Costache până Ia Str. Mitropolitul Iosif, pe Str. Mitropolitul Iosif, Calea Șerban Voda, Șos. Giurgiului (toate exclusiv), până Ia linia de cale ferată București-Giurgiu. „ Limita sud-estică este formată de o linie convenţională spre vest de Ia intersecția căii ferate București-Giurgiu cu Șos. Giurgiului până la Str. Orșova, pe Str. Orșova (inclusiv) până la Șos. București-Măgurele. Limita continuă cu o linie convențională de la intersecția șoselei București-Măgurele cu Str. Orșova, spre nord-vest până la drumul ce face legătura cu Gara Virteju; se continuă pe acest drum cu direcţia nord-est până la Str. Botorca, pe Str. Botorca (inclusiv) până Ia Str. Simfoniei; de la Str. Simfoniei spre sud-vest pe drumul ce face legătura cu Str. Piatra Șoimului, pe Str. Drăganul (exclusiv) intersectând Șos. Alexandriei în dreptul km. 8, apoi staţia de pompare a Întreprinderii canal-apă București, urmează Str. Ghidiceni spre sud-vest, circa 800 m, de unde continuă cu o linie convenţională până la Prel. Ghencea Ia intersecţia cu intrarea Floarea Galbenă, cuprinzând și Staţiunea experimentală de plante medicinale București. «Spre nord limita sectorului urmează traseul: Prel. Ghencea de Ia intrarea Floarea Galbenă până Ia Str. Brașov, pe 3d-ul. Ghencea până Ia intersecţia cu Calea 13 Septembrie, de unde se înscrie pe Drumul Sării, B-dul. Geniului, Șos. Cotroceni până la râul Dâmboviţa (toate exclusiv), de unde urmează firul râului Dâmboviţa până la podul Elefterie, în continuare pe B-dul. Regina Elisabeta (inclusiv) până la intersecţia cu Calea Victoriei. 2. LOCALIZARE GEOGRAFICĂ Situat în partea de sud-vest a Bucureștiului, cu prelungiri în zona județului Ilfov, care conduc spre orașele Giurgiu și Alexandria, sectorul 5 se învecinează la est cu sectorul IV, la nord cu sectoarele | și III și la vest cu sectorul VI, desfășurându-se pe o suprafață de 29 km?, cu o populaţie de cca 270.000 de locuitori. Pornind din centrul capitalei, suprafata acestui sector, în care predomină relieful plat de câmpie este străbătut în zona sa nordică de o porțiune a râului Dâmboviţa, care avea pe malul ei drept Dealul Mihai Vodă (cunoscut și sub numele de Dealul Spirei sau Dealul Arsenalului) unde își avea sălașul zona istorică a capitalei dominat de străvechea mănăstire Mihai Vodă, monument emblematic al Bucureștiului. Alt relief pronunțat ce domină partea nordică a sectorului 5 este Dealul Cotrocenilor, odinioară acoperit de întinsele păduri ale Vlăsiei, de livezi și de culturi bogate de viţă de vie, ce se prelungeau până spre Dealul Patriarhiei, Radu Vodă, Dealul Văcăreștilor și actuala Șosea a Viilor, alcătuind așa numita Podgorie a Bucureștiului. Clima oraşului este temperat continentală, cu uşoare nuanţe excesive şi cu unele diferențieri ale valorilor temperaturii aerului cauzate de încălzirea suplimentară a reţelei stradale din interiorul său, de arderile de combustibili industriali şi casnici, de radiaţia exercitată de zidurile clădirilor etc. Astfel, valorile temperaturii medii anuale cresc de la periferia oraşului spre centrul acestuia. Temperatura maximă absolută înregistrată a fost de 42,4 *C (5 iulie 2000, la staţia meteorologică Bucureşti Filaret), iar minima absolută de —32,2 *C (25 ianuarie 1942, la staţia meteorologică Bucureşti Băneasa). Fenomenul de poluare a dobândit în ultimii ani o amploare din ce în ce mai mare, aceasta datorându-se în principal creşterii cantităţii şi numărului de poluanţi. Tipurile de poluare sunt: poluarea atmosferei, poluare industrială, poluarea apei, deşeurile, poluarea solului şi poluarea fonică. Nu în ultimul rând trebuie amintit de poluarea radioelectrică, poluarea cu lumină şi cea cu radiaţii ionizante (ultraviolete, radioactivitatea naturală). 2.1 Aerul şi calitatea aerului Poluarea aerului în municipiul Bucureşti are un caracter specific, datorită în primul rând condiţiilor de emisie, respectiv existenței unor surse multiple, înălţimi diferite ale surselor de poluare, precum şi o repartiție neuniformă a acestor surse, dispersate însă pe întreg teritoriul oraşului. Aerul este supus unei poluări locale intense în acele zone, unde s-au construit şi funcţionează unităţi industriale, pentru materiale de construcţii, etc. şi unde, fie tehnologiile sunt învechite, fie nu sunt realizate instalaţii de epurare a gazelor, fie coexistă ambele situaţii. De asemenea, poluarea aerului are loc şi în zonele cu trafic auto important. 2.2 Apa si calitatea apei Apa Nova Bucureşti este operatorul responsabil de gestionarea resurselor de apă, tratarea și distribuţia apei către consumatori, evacuarea apelor uzate şi a apelor meteorice de pe teritoriul Municipiului Bucureşti. Calitatea apei potabile distribuite prin sistemul de distribuţie este controlată continuu şi permanent, cu analizoare automate şi prin analize complexe fizico-chimice, biologice şi microbiologice şi este prezentat lunar printr-un buletinul de analiză a apei potabile conform unui program lunar din diferite zone ale Capitalei, clar definite, în funcţie de numărul de locuitori. Conform datelor disponibile, toate probele prelevate începând cu martie 2012 sunt conforme cu Legea calităţii apei potabile 458/2002, şi modificările ulterioare, pentru indicatorii prevăzuţi la secţiunea „monitorizare de contro!”. Colectarea apelor uzate se realizează prin reţeaua de canalizare construită preponderent în sistem unitar din Bucureşti, care asigură colectarea, transportul, epurarea şi evacuarea în emisar, atât a apelor uzate, cât şi a apelor meteorice. Din punct de vedere al sistemului de colectare al apelor menajere şi pluviale, pe suprafaţa Sectorului 5 su nt probleme cu canalizarea zonelor de la periferia sectorului care trebuiesc rezolvate. Adminsitratia actuala trebuie sa rezolve acete probleme pen tru a ridica calitatea vietii cetatenilor. Caseta colectoare de sub râul Dâmboviţa proiectată pentru a colecta gravitațional toată apa uzată colectată din întreg oraşul Bucureşti are o lungime de 18 km. Râul Dâmboviţa străbate Capitala de la nord-vest către sud-vest, de-a lungul unei albii artificiale cu o lungime de aproximativ 18 km. Albia sa naturală a fost modificată pentru prima dată în anul 1985, pe o lungime de 10.6 km pe limita sudică a sectorului. R.A.D.E.T. Bucureşti este unicul gestionar al sistemului centralizat de transport şi distribuţie a energiei termice din Capitală. Sistemul de încălzire centralizată asigură 72% din necesarul de energie termică al oraşului Bucureşti prin sistemul centralizat de termoficare 68% şi prin centrale termice de cvartal 4%, neexistând o raportare cu privire la distribuţia sistemului pe sectoare. Din analiza capacităţii termice instalată în surse şi densitatea de consum a zonelor arondate, rezultă că distribuitorul, şi-a extins arealele aferente de distribuţie. Surse de apă de suprafaţă Cea mai importantă apă curgăttoare care străbate limita sudică a teritoriului sectorului, curgând pe direcţia NV-SE este „dul Dâmboviţa. Râurile Dâmboviţa şi Argeş reprezintă sursele de apă de suprafaţă, care asigură 86% din consumul capitalei. Calitatea apei potabile este asigurată de Compania Naţională Apele Române - APA NOVA, prin staţiile de tratare. Surse de apă subterană Importanţa ce se acordă apelor subterane derivă din cauza ponderii mari pe care o au folosinţele de apă din spaţiul hidrografic Bucureşti — Ilfov, ce se alimentează din aceste surse (excepţie făcând doar alimentarea capitalei, cel mai mare consumator de apă din România, din surse de apă de suprafaţă). În cadrul acestei regiuni hidro-geologice se disting trei zone cunoscute sub numele de "strate de Frăteşti", cea mai importantă formaţiune acviferă a ţării. Sânt constituite din pietrişuri şi nisipuri cu intercalaţii de argile din cuaternarul inferior, aşezate peste formaţiuni argiloase. În zona Bucureştiului cele trei strate de Frăteşti, A, B şi C, sunt situate la adâncimile de 60 -160 m, în partea de sud a »raşului, şi între 200 - 360 m, în partea de nord. Au frecvent grosimi de 25 - 30 m şi sunt despărțite de două intercalaţii de argile şi argile nisipoase de ca. 20 m. Reţeaua de apă potabilă Reţeaua de apă potabilă a Bucureştiului dispune de peste 2.000 km de conducte de transport şi în jur de 500 km de branşamente. Consumul de apă rece de 200 I/locuitor/zi este mult mai ridicat decât prevăd standardele UE (de 120 litri pe cap de locuitor), fapt valabil şi în cazul consumului de apă caldă de 210 litri/locuitor/zi (media UE 150 I/locuitor/zi). Ineficienţa sistemului explică parţial cifrele de mai sus: în Bucureşti pierderile din cauza reţelei de distribuţie sunt estimate la 20% din consumul total, 35% din ţevile reţelei de distribuţie fiind mai vechi de 40 de ani.În Bucureşti, consumul de apă este destinat în proporţie de 69,7% pentru populaţie şi uz public, restul fiind destinat industriei. Calitatea apei potabile este inadecvată chimic şi bacteriologic, având un nivel ridicat de clor. Redresarea, fie chiar şi parţială a calităţii apelor de suprafaţă şi subterane, se va obţine prin reducerea poluanţilor. Faţă de anii anteriori, starea de calitate a apelor de suprafaţă se menţine la fel, sau are tendinţa de înrăutăţire, datorită în special unor surse difuze de poluare (cantităţi importante de diverse deşeuri, reziduuri, pesticide, etc., aruncate direct în cursurile de apă, sau care pătrund indirect, prin spălarea locurilor în care au fost depozitate), dar şi datorită unor surse fixe, de natură industrială. Colectarea şi evacuarea apelor uzate şi meteorice Reţeaua ţevilor de ape reziduale este incompletă în Bucureşti (15% străzi nu sunt dotate cu ţevi pentru ape reziduale, deficitul fiind de APROX 536 km). Apele uzate şi meteorice sunt colectate printr-o reţea de canalizare. Ajutată de 12 staţii de pompare, numite SPAU (staţii pompare apă uzată), această reţea unitară conduce efluenţii la extremitatea sud-estică a oraşului, unde se află staţia de epurare de la Glina. Această reţea de colectare a apelor este dispusă în formă de schelet de peste, având ca ax central, veritabilă coloană vertebrală, caseta situată sub râul Dâmboviţa, de-a lungul Splaiului Unirii. Acest enorm colector, compus din două şi apoi din trei subdiviziuni, cu o secţiune de aproape 3 m fiecare, a fost construit în acelaşi timp cu amenajarea Dimboviţei, şi strânge apa din marile conducte de canalizare situate sub marile bulevarde (12 canale colectoare principale şi 11 canale colectoare secundare). Bucureştiul nu are încă un sistem de purificare a apei. În consecinţă, 200.000 m3 de ape reziduale sunt deversate zilnic râurile Dâmboviţa şi Colentina, care primesc anual 120.006,77 tone de materiale organice. 2.3 Starea solurilor şi a vegetației Vatra Bucureştiului, este dispusă pe o terasă de luncă, alcătuită dintr-un orizont argilos sau nisip, cu o grosime medie de 3,5 m. În zona Dîmboviţei orizontul de suprafaţă este alcătuit din nisipuri afânate. Câmpia Vlăsiei s-a format prin umplerea zonei cu aluviuni aduse de râuri din Carpaţi şi subcarpaţi, în timpul cuaternarului, care au fost depuse fie ca sedimente fluvio-lacustre, fie sub formă de conuri piemontane. Un alt element esenţial al câmpiei îl reprezintă loessul, care s-a depus în mai multe faze, peste aluviuni şi care formează suprafaţa câmpiilor sub care s-au sculptat văile. Câmpia Vlăsiei se află, atât ca poziţie, cât şi ca geneză, la contactul mai multor tipuri genetice de câmpii. Ca urmare caracteristica de bază a câmpiei Vlăsiei este aceea că ea cumulează caracterele tipurilor vecine de câmpii, sintetizând le spre zona sa centrală în aspecte noi, proprii. Solul şi subsolul reprezintă o resursă naturală ce trebuie gestionată într-o manieră durabilă. Solurile municipiului Bucureşti, pe lângă modificarea antropică datorită construcţiilor de tot felul, suferă un proces continuu de degradare chimică, fiz [...]