Se aprobă înființarea unei asocieri între Sectorul 3, împreună cu Sectoarele 1, 2, 4, 5 și 6 din București, pentru realizarea proiectului „Sistem ITS integrat Smart& Green Mobility pentru regiunea București-Ilfov – Informarea călătorilor în stațiile de transport public”, finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), componenta Fond local. Acordul de parteneriat stabilește cum se vor coordona și accesa fondurile europene pentru acest proiect, inclusiv ce responsabilități au fiecare sector și cum se vor împărți costurile, beneficiile și informațiile către cetățeni. Pentru localnici înseamnă potențial îmbunătățiri ale informațiilor despre transportul în comun în stații și o perfecționare a mobilității urbane, cu finanțare atrasă din fonduri UE.
Rezumat generat cu inteligență artificială, din textul actului — actul oficial prevalează. Transparență AI
MUNICIPIUL BUCUREȘTI
CONSILIUL LOCAL AL SECTORULUI 3
Calea Dudești nr. 191, Sector 3, București
www.primarie3.ro
HOTĂRÂRE
privind aprobarea asocierii Sectorului 3 al Municipiului București cu Municipiul Bucureşti,
Sectorul 1 al Municipiului Bucureşti, Sectorul 2 al Municipiului Bucureşti,
Sectorul 4 al Municipiului Bucureşti, Sectorul 5 al Municipiului Bucureşti
şi Sectorul 6 al Municipiului Bucureşti pentru realizarea proiectului
„Sistem ITS integrat Smart& Green Mobility pentru regiunea București-Ilfov — Informarea
călătorilor în staţiile de transport public”, prin intermediul Planului Naţional de Redresare
şi Rezilienţă, Componenta C10 — Fondul local, Axa [.1.2.
Consiliul Local al Sectorului 3 al Municipiului Bucureşti,
ales în condiţiile stabilite de Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei
publice locale, pentru modificarea Legii adininistraţiei publice locale nr. 215/2001, precum și
pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali,
întrunit în şedinţă extraordinară convocată de îndată, azi 11.10.2022
Având în vedere:
- Referatul de aprobare nr. 233937/CP/10.10.2022 al Primarului Sectorului 3;
- Raportul de specialitate nr. 233888/10.10.2022 al Direcţiei Dezvoltare Durabilă şi
Sustenabilitate Urbană;
- Adresa nr. 233851/10.10.2022 a Direcţiei Dezvoltare Durabilă și Sustenabilitate Urbană;
În conformitate cu prevederile:
- Ghidul specific - Condiţii de accesare a fondurilor europene aferente PNRR în cadrul
apelurilor de proiecte PNRR/2022/C10, Componenta 10 — Fondul local;
Luând în considerare:
- Avizul Comisiei de buget, finanţe, servicii publice, alte activităţi economice și relaţia cu
mediul de afaceri;
- Avizul Comisiei de administrare a domeniului public şi privat, realizarea lucrărilor publice,
agrement, protecţia mediului şi salubritate;
- Avizul Comisiei de fonduri europene, relaţii internaţionale, strategii de dezvoltare durabilă și
digitalizare.
În temeiul prevederilor art. 139 alin (1), art. 166 alin. (2), lit. (0) şi lit. n) şi alin. (3) din OUG
nr. 57/2019 privind Codul Administrativ, cu modificările şi completările ulterioare,
HOTĂRĂȘTE:
Art.] Se aprobă asocierea şi Acordul de parteneriat dintre Sectorul 3 al Municipiului
București, Municipiul Bucureşti, Sectorul 1 al Municipiului Bucureşti, Sectorul 2 al Municipiului
Bucureşti, Sectorul 4 al Municipiului Bucureşti, Sectorul 5 al Municipiului Bucureşti şi Sectorul 6
al Municipiului București, conform Anexelor 1-3 ce fac parte integrantă din prezenta hotărâre.
Art.2. Se aprobă depunerea cererii de finanţare cu titlul „Sistem ITS integrat Smart& Green
Mobility pentru regiunea Bucureşti-Ilfov — Informarea călătorilor în staţiile de transport public” în
cadrul apelului de proiecte PNRR/2022/C10.
Art.3. Se aprobă Nota de fundamentare a investiţiei (prevăzută în Anexa 1), Acordul de
parteneriat al proiectului (prevăzut în Anexa 2) și Descrierea sumară a investiţiei (prevăzută în
Anexa 3) la prezenta hotărâre.
Art.4. Se împuterniceşte Primarul Sectorul 3 în calitate de reprezentant legal al Sectorul 3 al
Municipiului București, să semneze Acordul de parteneriat și toate documentele necesare în vederea
depunerii cererii de finanţare aferente proiectului.
Art,5. Primarul Sectorului 3, prin Direcţia Dezvoltare Durabilă și Sustenabilitate Urbană,
Direcţia Investiţii, Achiziţii şi Învăţământ şi Direcţia Economică, va lua măsurile de ducere la
îndeplinire a prevederilor prezentei hotărâri.
PREȘEDINTE DE ȘEDINȚĂ
COCOȘ ADRIAN - MARIAN
CONTRASEMNEAZĂ
SECRETAR GENERAL
NR. 453
DIN 11.10.2022
ANEXA 1.1 da Met 53a0d.. 453
dliu 11.10. 0024
Planul Naţional de Redresare și Rezilienţă
Componenta C10 — Fondul Local
Anexă la Ghidul specific
Model F
NOTĂ DE FUNDAMENTARE
Titlu apel proiect
Planul PNRR/2022/C10
National de Subinvestiţia 1. 1. 2
Redresare și o
Rezilientă, | Sistem ITS integrat Smart & Green Mobility pentru regiunea București-
Componenta Ilfov -
i pini Informarea călătorilor în staţiile de transport public
București — Ilfov este una dintre cele opt regiuni de dezvoltare ale
României, compusă din municipiul București și judeţul Ilfov (40 unități
teritorial-administrative, și anume 8 orașe și 32 comune).
Regiunea București-Ilfov este constituită din Municipiul București
și judeţul Ilfov, având o suprafaţă totală de 1.821 km?, din care 13,1%
reprezintă teritoriul administrativ al Municipiului București și 86,9% al
judeţului Ilfov, şi prezintă o populaţie la nivelul regiunii de peste 2,5
milioane de locuitori (recensământ 2011).
Localitățile din mediul rural au suferit o scădere a numărului de
locuitori, principala cauză fiind migrația populaţiei tinere către zonele
Descrierea pe | urbane pentru acces facil și rapid la un loc de muncă și la servicii în
scurt a general (în special medicale).
situației Totodată, costurile încă ridicate pentru imobiliare (atât achiziție,
actuale (date cât și închiriere), dar și pentru alte tipuri de servicii, din Municipiul
statistice, A , Mea ,
alemerita București, i-a determinat pe mulți să opteze pentru alegerea unei
specifice, locuințe în zona metropolitană, în special în localităţile din imediata
etc.) apropiere a Bucureștiului. Astfel, numărul locuitorilor din mediul urban și
rural al Judeţului Ilfov, învecinate cu Municipiul București, a crescut
considerabil față de datele înregistrate în recensământul din 2011,
ajungând aproape dublu în unele localități precum: Orașul Bragadiru,
Orașul Popești Leordeni, Comuna Chiajna, Comuna Ștefăneștii de Jos.
O cauză importantă a numărului mare de persoane care nu își
înregistrează domiciliul în Județul Ilfov este în strânsă legătură cu
procesul de înscriere la o formă de învățământ, aceștia preferând să își
păstreze actele de identitate cu domiciliul în Municipiul București.
Ca parte din strategia pe termen scurt de implementare a Planului
de Mobilitate Urbană Durabilă București-Iifov 2016-2030 și ca necesitate
DaDINNW
de conformare cu prevederile Regulamentului 1370/2007 și cu legislația
naţională, Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară pentru Transport
Public București — Ilfov (TPBI) a încheiat contracte de delegare a
gestiunii serviciilor de transport public de călători.
Programul integrat de transport cuprinde rute care tranzitează
toate localitățile componente, ţinând cont de migraţia intracomunitară la
nivelul regiunii.
La nivelul Municipiului București funcționează 173 de linii
urbane, operate cu autobuze asigurate de patru operatori de
transport public, respectiv Societatea de Transport București — STB
SA, Serviciul Transport Voluntari — STV SA, Ecotrans STCM SRL și Regio
Serv Transport SRL conform contractelor de delegare a gestiunii
serviciului public de transport încheiate cu Asociaţia de Dezvoltare
Intercomunitară pentru Transport Public București-llfov în baza
Regulamentului (CE) 1370/2007.
Pe traseele din regiunea București — Ilfov circulă zilnic 1.537
vehicule de transport public gestionate de Asociaţia de Dezvoltare
Intercomunitară pentru Transport Public București — Ilfov, și
anume: 261 tramvaie, 167 troleibuze și 1.109 autobuze. Dintre acestea,
856 autobuze funcționează pe liniile urbane, iar alte 253 autobuze pe
liniile regionale, conform programului de transport public. Cifrele
referitoare la mijloacele de transport pot fi modificate zilnic, în funcţie de
condiţiile concrete privind starea parcului de vehicule, în funcţie de
situația infrastructurii (lucrări, intervenții etc), de reglementări, precum și
de cererea de transport.
Pentru a avea o imagine de ansamblu privind serviciul public de
transport la nivelul regiuni și totodată, pentru a determina necesarul
investiţional în vederea uniformizării dotărilor din staţiile de transport
public, în cadrul Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară București-Ilfov
a fost efectuată o activitate de inventariere a tuturor stațiilor și a
dotărilor acestora. Ulterior datele au fost introduse în cadrul unei aplicaţii
web dezvoltată intern la nivelul TPBI. În regiunea București-Ilfov, la data
de 14.08.2021, au fost inventariate 3.812 staţii funcționale de oprire a
vehiculelor de transport public, distribuite astfel:
Y Nr. stații București funcționale (aplicație inventariere) = 2.271, care
se împart după cum urmează:
+ nr. Stații tramvai = 483
e nr. stații troleibuz = 18
e nr. stații autobuz = 1.408
e nr. stații tramvai si autobuz (staţii comune) = 64
+ nr. stații troleibuz si autobuz (staţii comune) = 298
v Nr. staţii Ilfov funcţionale (aplicaţie inventariere) = 1.541,
conform situației de mai jos:
Tabel 1. Distribuire staţii transport public la nivel de sector al Municipiului București
Total stații
Sector 1 483
Ă Sector 2 425
Subdiviziuni
administrativ- See a 372
teritoriare Sector 4 318
Sector 5 294
Sector 6 379
TOTAL 2.271
Grafic 1. Raport stații Sectoare
Staţii Sectoare
Sector 1 Sector 2 Sector 3 Sector 4 Sector 5 Sector 6
500
31
zi
21
8
Ei
s
În urma procesului de inventariere desfășurat au fost generate o serie de
rapoarte la nivelul Municipiului București, dintre care amintim:
Y Din punct de vedere al tipului de acoperire al stației se constată că
dintr-un total de 2.271 stații de transport public, 14,53%
beneficiază de adăpost modular, 22.19% de copertină, iar
63,28 % nu beneficiază de copertină sau adăpost
modular.
Grafic 2. Raport tip acoperire
Tip acoperire - Municipiul Bucureşti
Li 50 100 150 200 250 300 350
m Fără copertină/ adăpost modular mAdăpost Modular m Copertină
Y Din punct de vedere al dotării stației de transport public cu
mobilier urban/ stradal se constată că din totalul de 2.271 staţii
existente la nivelul Municipiului București, doar 340 stații nu au
niciun fel de mobilier, celelalte fiind dotate cu bancă și/sau coș de
gunoi.
Grafic 3. Raport mobilier
Mobilier - Municipiul București
500
450
350
300
250
200
150
100
i
o wi [3] k > [=] EI
Sector 1 Sector 2 Sector 3 Sector 4 Sector 5 Sector 6
e
E Bancă, Coș de gunoi n Fără mobilier
Y. Din punct de vedere al modalităţii de identificare a staţiei se constată
că pentru 746 de staţii aceasta se regăsește pe stâlpii operatorului
STB SA, pentru 1078 de staţii plăcuța se găsește pe stâlpii de iluminat
public, 275 pe stâlpii primăriilor locale, iar pentru 17 aceasta se
regăsește pe copertinele existente în staţii. Mai sunt și situații însă în
care plăcuţa de identificare a staţiei de transport public se regăsește
pe clădiri — 2 stații, copaci — 2 stații, pe gard — 17 staţii sau în alte
locații (indicatori marcaj pietonal, stâlp panou publicitar, nu există
indicator, etc) — 135 stații.
Grafic 4. Raport identificare stație
Identificare staţie - Municipiul Bucureşti
500
3%
200
100
Li]
Sector 1 Sector 2 Sector 3 Sector 4 Sector 5 Sector 6
E Stâlp STB SA m Stăp iluminat public II Stâlp primărie
m Clădire Gad m Copertină
n Copac n Aitele
Elementul de identitate a staţiilor (plăcuța de stație) a fost realizat
și montat de către operatorul de transport STB S.A. sau de sectorul pe
raza căreia se află stația, iar mobilierul pentru stație (adăpost pentru
călători sau copertină, zonă de așteptare — bancă, coș de gunoi) a fost
realizat de fiecare sector în parte, sau de Primăria Municipiului București.
Menţionăm faptul că au fost identificate cazuri în care investiţiile au fost
dublate, respectiv au fost instalate două elemente de identitate pentru
aceeași stație.
Necesitatea
și
oportunitatea
investiţiei
pentru care
se aplică
Necesitatea investiţiei
Poluarea aerului (praf-particule în suspensie) și zgomotul
reprezintă probleme majore în regiunea București-Ilfov, concentrația de
dioxid de azot și particule din atmosferă depășind semnificativ limitele
UE, aproximativ două treimi din populaţia totală trăind în zone afectate
de zgomot diurn și nocturn excesiv.
Principalii factori din ultimii ani care au generat poluarea sunt
numărul tot mai mare al autovehiculelor care tranzitează zilnic atât
Municipiul Bucureşti, cât și Judeţul Ilfov, precum și gradul ridicat al
congestiei în trafic.
Conform datelor oficiale publicate de INS cu privire la numărul de
vehicule noi înregistrate, pe parcursul anilor 2019 și 2020 în regiunea de
dezvoltare București-Ilfov a existat, la nivelul anului 2020 o creștere cu
3,64% autovehicule comparativ cu anul 2019, dintre care 3,01% la
nivelul Municipiului București și 7,97% în Judeţul Ilfov.
Privind numărul de autoturisme înregistrate, procentajul de
creștere este similar, respectiv 3,65% (48.882) în anul 2020 comparativ
cu anul 2019, dintre care 2,98% (34.825) în Municipiul București și
11,23% (14.057) Judeţul Ilfov.
în prezent, transportul public nu reușește să ofere dotări de
bază pentru informarea și siguranța pasagerilor, precum: sisteme
de informare a călătorilor în stațiile de transport în timp real (afișaj
dinamic) și static, supraveghere video etc., acesta fiind un serviciu
impredictibil și neadaptat la nevoile speciale ale persoanelor cu
dizabilițăți.
In urma identificării situaţiei existente privind staţiile de transport
public se constată faptul că la nivelul Municipiului București s-a încercat,
de-a lungul anilor, creșterea atractivităţii serviciului de transport public
local de călători, cât și a confortului utilizatorilor, prin realizarea unor
lucrări de investiţii în infrastructura tehnică, respectiv amenajarea
spațiului de așteptare a mijloacelor de transport prin dotarea acestora
cu diverse categorii de mobilier urban, însă modul de abordare nu a
fost unul unitar.
Adiţional, diverse aplicaţii și sisteme ITS implementate într-un
mod necorelat la nivelul regiunii, generează astfel o eficiență redusă a
sistemelor și un grad scăzut de interoperabilitate între acestea.
Necesitatea investiţiei este justificată de:
Y. integrarea cu alte sisteme de planificare a mobilităţii și management
al transportului public;
Y necesitatea implementării noilor tehnologii pentru realizarea informării
călătorilor în staţii în timp real privind organizarea și desfășurarea
programului de transport;
Y colectarea datelor în sisteme integrate pentru a optimiza/crește
atractivitatea serviciului de transport public;
Y abordarea integrată și uniformizată la nivelul Judeţului Ilfov privind
informarea călătorilor, inclusiv în ceea ce priveşte identitatea vizuală.
Oportunitatea investiţiei
Proiectul “Sistem ITS integrat Smart & Green Mobility pentru
regiunea București-Iifov - Informarea călătorilor în staţiile de transport
public” a fost identificat în cadrul Planului de Mobilitate Urbană
Durabilă București-Ilfov 2016-2030, fiind corelat cu Politica
sectorială „VII. Managementul mobilității și ITS”, măsura G2 —
„Dispecerat Transport Public în Timp Real și Sistem de Management
inclusiv Informaţii în Timp Real”. Proiectul G2 prevede modernizarea
sistemului de TP în zona BI și introducerea unor elemente ITS integrate
și complexe. Anexăm prezentei Note de Fundamentare extrasul din
PMUD BI 2016-2030,
Investiţia prevede modernizarea sistemului public de transport
prin dezvoltarea componentelor ITS pentru transportul public din
Municipiul București. Informarea călătorilor se va realiza în cca. 1.272
stații de transport public de pe raza administrativă a celor 6 sectoare
partenere în proiect, prin dotarea acestora cu echipamente care să
afișeze informaţii în timp real privind organizarea și funcționarea
programului de circulaţie al vehiculelor, atât vizual cât și audio.
Obiectivul generali al investiţiei este digitalizarea serviciilor de
informare a călătorilor în staţii în vederea creșterii atractivității sistemului
de transport public prin integrarea și interoperabilitatea la nivelul
sistemului de transport public între servicii și operatori, reducerea
emisiilor generate de transport prin diminuarea repartiției modale a
transportului privat individual, precum şi îmbunătățirea calității serviciului
de transport prin creșterea nivelului de predictibilitate. De asemenea,
investiţia vizează adaptarea sistemului la necesitățile persoanelor cu
dizabilități prin dotarea acestora cu dispozitive audio.
Obiective specifice ale proiectului:
Y integrarea și interoperabilitatea la nivelul sistemului de transport
public între servicii și operatori;
Y reducerea emisiilor de carbon și a emisiilor de poluanți, prin
diminuarea repartiției modale a transportului privat individual;
Y îmbunătăţirea calității serviciului de transport prin creșterea nivelului
de predictibilitate a serviciilor furnizate.
Obiectivul de investiţii va contribui la îmbunătățirea mobilității
locale, respectiv a managementului regional, precum și la realizarea unui
sistem de transport eficient, integrat, durabil și sigur, care să promoveze
dezvoltarea economică, socială și teritorială a Municipiului București, prin
modernizarea și eficientizarea sistemului public de transport, creșterea
calităţii serviciilor oferite, creșterea numărului de călători și implicit la
reducerea emisiilor de echivalent CO2, generate de transportul rutier
motorizat.
Având în vedere cele prezentate considerăm că la nivelul regiunii
este necesară o abordare integrată privind realizarea unor investiții în
staţiile de transport public, respectiv dotarea acestora cu
echipamente care să ofere informații în timp real privind
programul de circulație al vehiculelor de transport public (în
staţiile strategice stabilite la nivelul Studiului de Prefezabilitate „Sistem
ITS integrat Smart & Green Mobility pentru regiunea București-llfov -
Sistem integrat de informare călători”), atât vizual cât și audio, însă
trebuie ţinut cont de situația din teren și disponibilitatea financiară.
Corelarea cu
proiecte deja
implementate
la nivel local
Proiectul face parte dintr-o serie de măsuri cuprinse în Planul de
Mobilitate Urbană Durabilă București Ilfov 2016 — 2030, precum
și în Strategia de Dezvoltare a Județului Ilfov 2020-2030, deja
implementate la nivel regional, printre care se numără:
Y Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară pentru Transport Public
București — Ilfov (TPBI) a reprezentat prima acțiune strategică
prevăzută în cadrul PMUD BI 2016-2030 (corelată cu Politica
sectorială „I. Reformă instituțională și întărirea capacității
administrative”, măsura A1 — PMUD) fiind constituită, în anul 2017,
sub forma unei structuri de cooperare a autorităților publice locale din
regiune și are ca membrii Municipiul București, Judeţul Ilfov - Consiliul
Judeţean- și 40 UAT (8 orașe și 32 comune);
Y Pentru alinierea cadrului legal la nivel local și regional, respectiv
pentru a asigura implementarea măsurilor din sfera mobilităţii incluse
în PMUD, au fost realizate și încheiate contracte de servicii publice cu
toți operatorii de transport public din regiunea București — Ilfov, în
conformitate cu Regulamentul (CE) 1370/2007 — măsura A-3 PMUD;
Y Dezvoltarea și reorganizarea reţelei de transport din regiune în
vederea asigurării unei conectivități mai bune a locuitorilor Judeţului
Ilfov cu destinațiile din București, îmbunătăţirea opţiunilor de transfer
şi a multimodalităţii cu metroul, crearea unei rețele de servicii
intraregionale Ilfov — Ilfov, creându-se astfel un sistem integrat,
eficient și accesibil la nivelul regiunii — măsura C-8 PMUD;
Y Îmbunătăţirea vitezei comerciale și a predictibilității serviciului de
transport public, prin implementarea de benzi de circulație cu
prioritate pentru mijloacele de transport în comun pe segmentele de
drum cu volum mare de călători — măsura C-9 PMUD;
v Promovarea unui sistem de transport public unitar prin politica de
tarifare integrată cu serviciile de transport subteran (metrou) precum
și trenul metropolitan (proiect pilot ruta Gara de Nord — Otopeni) —
măsura G-4 din PMUD, corelată cu politica 5.3, programul 5.3.3 din
SDJIf;
Totodată la nivelul Regiunii București-Ilfov, a fost dezvoltată o
aplicație mobilă de planificare a călătoriei „/nfo7B” în care sunt integrați
toți cei patru operatori conform contractelor de delegare a gestiunii
serviciului public de transport încheiate de TPBI. Aplicația este într-un
proces de continuă dezvoltare, iar obiect
[...]
Text extras automat din documentul oficial; în caz de diferențe, documentul original prevalează.
Primești un email când consiliul local discută sau votează pe subiectul ales de tine — parcări, gunoi, cartierul tău, orice. Gratuit, te dezabonezi oricând.
Folosim cookie-uri esențiale pentru funcționarea site-ului și, doar cu acordul tău, statistici anonime de trafic (Google Analytics). Detalii în Confidențialitate.