HCL 205/2022 București Sectorul 3 adoptată

MUNICIPIUL BUCUREȘTI CONSILIUL LOCAL AL SECTORULUI 3 Calea Dudești nr. 191, Sector 3, București www.primarie3.ro HOTĂRÂRE privind aprobarea implementării proiectului ”Solidar”, depus în cadrul programului de granturi pentru refugiați "Asistenţă pentru adăpost și NFI (non-food items), sănătate, hrană și protecţie pentru femeile și copiii afectaţi de conflictul din Ucraina în perioada martie 2022 — martie 2023”, cu finanțare din fonduri obținute de la Global Affairs Canada Consiliul Local al Sectorului 3 al Municipiului București, ales în condițiile stabilite de Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2011, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, întrunit în şedinţă ordinară, azi 16.06.2022 Având în vedere: - Referatul de aprobare nr. 129026/CP/08.06.2022 al Primarului Sectorului 3; - Raportul de specialitate nr. 59871/07.06.2022 al Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sector 3; - Raportul de specialitate nr. 128788/08.06.2022 al Direcţiei Dezvoltare Durabilă şi Sustenabilitate Urbană; - Adresa nr. 59876/07.06.2022 a Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sector 3, înregistrată cu nr. 128788/CP/08.06.2022; În conformitate cu prevederile: - Art. 36 alin. (1), alin. Q) și alin. (3) din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare; - Legii nr. 122/2006 privind azilul în România, cu modificările şi completările ulterioare; - Hotărârii nr. 1251/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice prvind azilul în România; - OUG nr. 20/2022 privind modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi pentru stabilirea unor măsuri de sprijin şi asistență umanitară; - Ghidul Aplicantului — programul de granturi pentru refugiaţi "Asistenţă pentru adăpost și NFI (non-food items), sănătate, hrană şi protecţie pentru femeile şi copiii afectaţi de conflictul din Ucraina în perioada martie 2022 — martie 2023”; - Art. 112 alin. 2) lit. j), art. 136 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 292/2011 a asistenţei sociale, cu modificările şi completările ulterioare; Luând în considerare: , - Avizul Comisiei de fonduri europene, relaţii internaţionale, strategii de dezvoltare durabilă și digitalizare - Avizul Comisiei juridice, de disciplină, apărarea ordinii publice și respectarea drepturilor cetăţenilor; În temeiul prevederilor art. 139 alin. (1) şi art. 166 alin. (2), lit. p) din OUG nr. 57/2019 privind Codul Administrativ, cu modificările și completările ulterioare HOTĂRĂȘTE: Art]. Se aprobă implementarea Proiectului ” Solidar”, depus în cadrul programului de granturi pentru refugiaţi "Asistenţă pentru adăpost și NFI (non-food items), sănătate, hrană şi protecție pentru femeile şi copiii afectaţi de conflictul din Ucraina în perioada martie 2022 — martie 2023”, cu finanţare din fonduri obţinute de la Global Affairs Canada. Art.2. Pentru implementarea Proiectului, ce se va desfăşura pe o perioadă de 10 de luni, Asociaţia SOS Satele Copiilor România va asigura, prin intermediul Federaţiei SOS Children's Villages International, finanțarea sumelor reprezentând cheltuieli directe cu programul de granturi pentru refugiaţi, în cuantum total de 250.000 lei, fără contribuţie financiară din partea Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sector 3. Art.3. Ghidul aplicantului, cererea de finanţare, cererea de plată, bugetul proiectului și Contractul de finanţare nerambursabilă sunt prevăzute în Anexele 1 - 5 care fac parte integrantă din prezenta hotărâre. Art.4. Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sector 3 în parteneriat cu Asociaţia SOS Satele Copiilor România vor asigura ducerea la îndeplinire a prezentei hotărâri. CONTRASEMNE SECRETAR GEN CORHANĂ EDUARD/MARIAN NR. 205 DIN 16.06.2022 AHEXA sr. 1. UCLS 3 n. 205/16.0Q, 2022. PR SOS SATELE AAN n uttita Ata d e: COPIILOR NEI) EIZ R cota 0] GHIDUL APLICANTULUI programul de granturi pentru refugiați 1. Context SOS Satele Copiilor România beneficiază de o finanțare, prin intermediul Federaţiei SOS Children's Villages International, pentru implementarea proiectului "Asistenţă pentru adăpost şi NEI (non-food items), sănătate, hrană și protecţie pentru femeile și copiii afectaţi de conflictul din Ucraina în perioada martie 2022 — martie 2023” în România. Finanţatorul principal al acestui proiect, implementat în România, Ungaria şi Ucraina este SOS Children's Villages Canada, cu fonduri obţinute de la Global Affairs Canada. Ucraina se confruntă cu un conflict continuu cu Rusia din 2014, odată cu anexarea Crimeei în 2014 și începutul războiului din Donbas. La 24 februarie 2022, forţele armate ruse au invadat granițele Ucrainei în nord, urmate de trecerea militarilor ruşi în regiunile estice şi sudice ale Ucrainei. Recenta invazie rusă a dus la deplasări în masă, la distrugerea infrastructurii și la pierderea de vieţi omenești civile. Peste 18 milioane de persoane au fost afectate de conflict (UNHCR, 2022). Începând cu 25 martie 2022, peste 7 milioane de persoane au fost strămutate intern. 53% dintre persoanele strămutate în interiorul ţării (DP) sunt femei, iar 60% dintre gospodăriile IDP au copii (OMS, 2022 | OIM, 2022). Ucrainenii care au decis să plece, au intrat în ţările vecine, inclusiv în Polonia, Ungaria, România, Rusia şi Moldova. Până la 22 martie 2022, peste 555.021 de refugiați din Ucraina au fost primiţi în România, iar 324.397 în Ungaria (UNHCR, 2022). Persoanele strămutate intern și refugiații (în special cei cu vulnerabilităţi intersectoriale, cum ar fi copiii, femeile însărcinate și cele care alăptează, precum şi cei care au dizabilităţi) sunt printre cei mai vulnerabili, deoarece se confruntă cu bariere suplimentare în calea serviciilor esenţiale şi se confruntă cu rate mai mari de insecuritate alimentară, morbiditate și violență de gen. Adăpost şi NFI: În Ucraina, invazia militară a Rusiei a împins peste 3,5 milioane de ucraineni să își părăsească locuinţele pentru a se refugia în zone mai sigure ale Ţării, cum ar fi regiunile Lviv şi Zakarpatska din vestul Ucrainei (UNHCR, 2022 | OIM, 2022). Cei mai vulnerabili dintre persoanele strămutate în interiorul ţării au fost nevoiţi să își lase în urmă majoritatea bunurilor şi au transportat doar câteva lucruri esenţiale într-o valiză sau într-un rucsac. În timp ce țara lucrează la o soluţie durabilă pentru a găzdui persoanele strămutate intern, mulți dintre aceștia trăiesc în prezent în adăposturi temporare (clădiri guvernamentale, spaţii publice, adăposturi antiaeriene etc.). Unele adăposturi sunt raportate ca fiind supraaglomerate, insalubre sau nesigure pentru copii. Familiile raportează somnul întrerupt, lipsa accesului la intimitate (inclusiv pentru alăptare și schimbarea bebelușilor) și temperaturi scăzute (UNICEF, 2022 | SOS CV Ucraina, 2022). Simaţia este deosebit de gravă în cazul mamelor care călătoresc cu copii mici şi care nu dispun de elementele esenţiale pentru îngrijirea bebelușilor (scutece, pături etc.). SOS SATELE COPIILOR Refugiații care sosesc în Ungaria și România sunt primiți în adăposturi amenajate în diverse clădiri aparținând guvernului sau organizaţiilor societăţii civile, cum ar fi şcoli, cămine, adăposturi antiaeriene, teatre, adăposturi pentru persoanele fără adăpost etc. (UNHCR, 2022). Adăposturile nou înființate nu dispun de mobilierul şi materialele necesare pentru a funcționa corespunzător. Sănătate: Ucraina are o rată ridicată a bolilor mintale în rândul populaţiei sale, 30 % dintre ucraineni fiind afectaţi de o problemă de sănătate mintală la un moment dat în viață. Aceasta include o prevalență ridicată a depresiei, anxietăţii, stresului post-traumatic, abuzului de substanțe (în special de alcool) şi sinuciderii (OMS, 2022 | Banca Mondială, 2017). Se aşteaptă ca aceste probleme să se agraveze pe măsură ce războiul avansează. Luptele recente și strămutarea forțată ulterioară a unor grupuri mari de populaţie se adaugă, de asemenea, la stresul și trauma cu care se confruntă ucrainenii. Persoanele strămutate care fug din țară declară că se simt epuizate după ce au stat în tranzit zile întregi. Multe familii trebuie să petreacă ore întregi în mijloacele de transport, trecând adesea prin condiţii periculoase, sau să aştepte la punctele de trecere a frontierei fără haine de iarnă adecvate. Mulţi suferă de stres emoțional, traume, frică și confuzie (OIM, 2022). Refugiații ucraineni care sosesc în ţările vecine raportează diverse probleme de sănătate în urma călătoriilor lor, inclusiv deshidratare severă, diaree și nevoia de sprijin pentru sănătate mintală din cauza experiențelor traumatizante (OMS, 2022). Ca răspuns la afluxul de refugiați din Ucraina în țările UE, Directiva privind protecţia temporară a fost adoptată de Consiliul UE. Titularii acestei vize de protecţie temporară, valabilă pentru o perioadă de până la trei ani, au dreptul la asistență medicală publică din partea țărilor gazdă din UE (Comitetul Helsinki din Ungaria, 2022 | Comisia Europeană, 2022). Cu toate acestea, sistemele de asistență medicală din ţările vecine care acceptă refugiați ucraineni, cum ar fi Ungaria și România, se confruntă cu propriile provocări. Accesul la asistența medicală publică este limitat, iar costul majorității medicamentelor sau al consultațiilor specializate nu este acoperit de asistența medicală publică. Potrivit OIM, mamele însărcinate și cele care alăptează, copiii, nou-născuţii, bătrânii şi cei care trăiesc cu dizabilități și boli cronice sunt deosebit de vulnerabili la lipsa accesului la asistență medicală fizică şi psihică. Securitatea alimentară: În cadrul Ucrainei, securitatea alimentară este din ce în ce mai amenințată pe măsură ce conflictul continuă. Atacurile militare au deteriorat infrastructura agricolă, iar deplasarea în masă a populaţiei în interiorul ţării a perturbat sezoanele de recoltare/semănat. Comunitățile rurale sunt cele mai afectate de insecuritatea alimentară, iar acest lucru este un factor care determină deplasarea populaţiei către orașele ţării şi către ţările vecine (OMS, 2022). Chiar și înainte de invazia recentă, 10% dintre ucraineni aveau un aport alimentar insuficient. Prevalenţa anemiei în rândul femeilor însărcinate (23,2%) şi a copiilor cu greutate mică la naștere (5,6%) a crescut de la războiul din Donbas, iar 22,9% dintre copiii cu vârsta sub 5 ani au un retard de creştere din cauza malnutriției (GNR, 2021). Se aşteaptă ca aceste tendinţe să fie exacerbate de conflict. Foametea este, de asemenea, folosită ca armă de război, civilii confruntându-se cu riscul de a muri de foame în cadrul oraşelor asediate (WEP, 2022). Adăposturile partenere consultate la elaborarea proiectului propus au raportat nevoile refugiaților de a li se oferi mese calde în cadrul adăposturilor, deoarece refugiații ajung adesea epuizați, înfometați şi deshidrataţi. SOS SATELE SAN az AA e COPIILOR „LR ZI 9 927 94) UNICEF și grupul global pentru nutriție subliniază importanța asigurării accesului la hrană pentru mamele ucrainene care alăptează și încurajează, pe cât posibil, practicarea alăptării la sân în detrimentul utilizării înlocuitorilor de lapte matern. Potrivit unui raport recent privind nutriția globală (2020), doar 20% dintre copiii cu vârsta cuprinsă între 0 şi 5 luni sunt alăptaţi exclusiv la sân în Ucraina, ceea ce pune în pericol majoritatea copiilor. Mamele afectate de conflicte ar trebui să beneficieze de spații sigure pentru alăptare şi să fie educate cu privire la faptul că stresul poate afecta temporar reflexul de scădere a laptelui, dar nu afectează producţia de lapte. Protecţie: Riscurile de protecţie diferă în funcţie de sexul, vârsta şi alți factori de vulnerabilitate ai populaţiei. Femeile și copiii ucraineni (în special copiii neinsoțiţi şi separați (UASC)) sunt deosebit de expuși riscului de violenţă bazată pe gen, trafic şi exploatare. Pandemia COVID-19 a dus la o creştere a cazurilor de violență domestică în întreaga țară, apelurile la liniile de asistență telefonică pentru violență domestică crescând cu 35 % în Ucraina (50 % în regiunile Doneţk şi Luhansk) începând cu 2020. Se preconizează că, odată cu recenta invazie, cazurile de violenţă de gen și de violenţă intrafamilială vor creşte. Există încă o cultură a tabuului în jurul violenței domestice şi a abuzului sexual, doar 1/3 dintre supraviețuitori raportând infracțiunea autorităţilor locale. Potrivit FAO (2021), 22 % dintre femeile și fetele ucrainene (cu vârste cuprinse între 15 şi 49 de ani) au suferit cel puţin o formă de violență fizică sau sexuală de-a lungul vieţii lor. Mişcarea în masă a persoanelor extrem de vulnerabile în Ucraina şi în toate ţările din Europa de Est este posibil să intensifice tendinţele preexistente de trafic de persoane în Europa de Est. Majoritatea victimelor traficului de persoane provin din Europa Centrală şi de Sud-Est, iar 28% dintre toate victimele traficului de persoane sunt copii (UNDOC, 2021 | UNICEF, 2022). Îngrijorările cresc în legătură cu traficanţii care îi vizează pe ucraineni cu oferte de adăpost gratuit sau oportunități de muncă în țările vecine Ucrainei (ProTECT, 2022). Femeile, în special cele care nu au legături cu familia, prietenii sau alte rețele de sprijin la sosirea într-o țară nouă, sunt cele mai expuse riscului. Aceste riscuri evidenţiază nevoia de spaţii sigure pentru femeile şi copiii vulnerabili în locaţiile care primesc un număr mare de persoane strămutate intern Sau de refugiaţi. Școlile ucrainene şi-au închis porţile în februarie 2022, fără niciun anunţ de redeschidere. Acest lucru a perturbat rutina copiilor, iar elevii sunt expuși riscului de pierdere tangibilă a învățării. Conţinutul educaţional gramit, creat de Ministerul ucrainean al Educaţiei, este disponibil online, iar copiii pot continua să înveţe în timpul crizei. Cu toate acestea, lipsa accesului la echipamente şi a conexiunilor Wi- Fi/Internet sunt principalele bariere care îi împiedică pe copii să îşi continue educația online (HRW, 2022 | UNESCO, 2022). Proiectul "Asistenţă pentru adăpost şi NFL, sănătate, hrană și protecție pentru femeile şi copiii afectaţi de conflictul din Ucraina în perioada martie 2022 — martie 2023 utilizează o abordare multisectorială care integrează adăposturi şi ajutoare nefinanciare, ajutoare în numerar cu destinaţie multiplă, asistență medicală, alimentară şi de protecţie pentru a obține rezultatul final de a reduce suferința, de a crește şi de a menţine demnitatea umană și de a salva vieţi pentru ucrainenii afectaţi de conflict (în special pentru persoanele strămutate și refugiații din Ucraina, Ungaria şi România). Proiectul vizează aceste țări din i de refugiați (în special femei și copii). cauza numărului mare de persoane vulnerabile deplasate inte SatoINAv PR SOS SATELE 5 iei AA CARA 1] COPIILOR ial EIZ î Pap | & Proiectul (rezultat intermediar) va furniza servicii esenţiale și de salvare a vieților, axate pe creșterea utilizării imediate a adăposturilor și NFl-urilor sensibile la gen, a asistenţei în materie de sănătate, hrană și protecţie pentru a satisface nevoile umane de bază ale ucrainenilor afectaţi de conflict, în special ale femeilor și copiilor strămutați și refugiaţi, în Ucraina, Ungaria şi România. Proiectul va răspunde nevoilor acute a 12.135 (3.405 femei | 920 bărbaţi | 3.905 fete | 3.905 băieți) dintre cele mai vulnerabile persoane strămutate/returnate din cauza conflictului. Răspunsul propus se aliniază la recomandările din Raportul privind situaţia din Ucraina: Planul regional de răspuns pentru refugiați (martie-august 2022) și Apelul suplimentar al UNEICR pentru Ucraina (februarie 2022). 2. Prezentarea programului de finanțare 2.1. Cine poate beneficia de fonduri nerambursabile Instituţii publice (DGASMB, DGASPC) din București, judeţul Sibiu şi judeţul Bacău. În funcţie de fondurile disponibile şi de solicitările existente, se poate extinde aria de selecţie a beneficiarilor programului de granturi. 2.2. Condiţiile de eligibilitate ale proiectului Să fie implicate direct în furnizarea de servicii specifice pentru refugiații proveniţi din Ucraina. 2.3. Eligibilitatea cheltuielilor CATEGORII DE CHELTUIELI ELIGIBILE ȘI NEELIGIBILE Pentru a putea fi considerate eligibile, costurile trebuie: a) Să fie necesare pentru îndeplinirea proiectului, să fie prevăzute în contract şi să respecte principiile unui management financiar sănătos, respectiv utilizarea eficientă a banilor și unui raport optim cost/beneficiu; b) Să fie realizate pe durata de implementare a proiectului, aşa cum este definită în contract; c) Să fie într-adevăr realizate şi înregistrate în contabilitatea beneficiarului şi, după caz, a partenerului, să fie identificabile şi verificabile, să fie susţinute de actele originale şi documentele justificative corespunzătoare. CATEGORII DE CHELTUIELI ELIGIBILE: e Costuri de transport: persoane, echipamente și materiale, cu firmă transportatoare (bilete CFR, costuri închiriere autocar etc); e Costuri cu bonuri de benzină/motorină numai când deplasarea se face cu autoturismul aparținând beneficiarului finanțării, justificarea cheltuielilor se va face în baza foii de parcurs care trebuie să cuprindă următoarele elemente: destinaţia deplasării, distranța în kilometru, consumul normat, consumul efectiv numai dacă acestea sunt strict necesare pentru realizarea activităţilor proiectului; e Cheltuieli cu consumabilele: hârtie, toner, cartuș, instrumente de scris etc. e Achiziţii servicii: orice activitate prestată de o persoană juridică sau fizică (ex.: servicii medicale, servicii psihologice, servicii de traducere, servicii de logopedie, servicii juridice etc.) e Cheltuieli directe cu beneficiarii proiectului (alimente, îmbrăcăminte, încălțăminte, produse de igienă, lenjerie intimă, medicamente, produse de curăţenie, taxe pentru obţinerea actelor de identitate, cartele telefonice, telefon, hrană pentru animalele de companie etc.) â [PN SOS SATELE i Sa (At ei 1] COPIILOR Fa EIZ ha EPA 0Ă Î Sprijin financiar direct către beneficiari — se poate acorda un sprijin financiar direct către beneficiari (chirie pe o perioadă limitată, achiziţia de medicamente pe bază de reţete și care nu sunt decontate de CNAS, activităţi de timp liber pentru copii, cheltuieli de transport pentru servicii neincluse în categoria de gratuităţi, genţi de voiaj etc.). Va rugăm să detaliaţi modalitatea de calcul propusă. Documentul justificativ va fi reprezentat de un tabel în care va fi menţionat numele beneficiarului, data, suma, nevoi acoperite și semnătura beneficiarului. Dotări pentru adăposturi/centre de trazit/alte servicii (centre de zi pentru copii) - aparatură electro- casnică (aragaz, cuptor cu microunde, plită, frigider, mașină de spălat rufe, uscător de rufe, uscător de păr etc.), perdele, lenjerie pat etc. Alte costuri — pot fi considerate cheltuieli eligibile şi alte categorii de cheltuieli care nu se incadreaza în categoriile mai sus mentionate, dar care sunt justificate temeinic și necesare în vederea realizării activităţilor proiectului. NOTĂ: Vor fi avute în vedere cât mai multe adăposturi/centre de _tranzit/alte servicii destinate refugiaților (centre de zi). Tablete și laptop-uri pentru copiii care participă la şcoala online vor fi achiziționate din proiect direct de SOS Satele Copiilor România, în funcție de nevoile comunicate pe perioada implementării proiectelor aprobate pentru finanțare. Cheltuielile de personal al DGASPC/DGASMB nu pot fi cuprinse în bugetului proiectului. Efortul depus de coordonatori, responsabilii financiari, voluntarii implicaţi în proiect va fi recompensat într-o manieră stabili. tă ulterior, cu respectarea prevederilor legale, și nu va fi inclusă în bugetul proiectului. CHELTUIELI NEELIGIBILE: 2.4. C Acţiuni generatoare de profit Datorii și provizioane pentru pierderi [...]