HCL 13/2023 București Sectorul 3 adoptată

MUNICIPIUL BUCUREȘTI CONSILIUL LOCAL AL SECTORULUI 3 Calea Dudești nr. 191, Sector 3, București www.primarie3.ro HOTĂRÂRE privind modificarea Hotărârii Consiliului Local al Sectorului 3 nr. 453/11.10.2022 privind asocierea Sectorului 3 al Municipiului București cu Municipiul Bucureşti, Sectorul 2 al Municipiului Bucureşti, Sectorul 4 al Municipiului Bucureşti, Sectorul 5 al Municipiului Bucureşti, Sectorul 6 al Municipiului Bucureşti pentru realizarea proiectului „Sistem ITS integrat Smart& Green Mobility pentru regiunea Bucureşti-Ilfov — Informarea călătorilor în staţiile de transport public”, prin intermediul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, Componenta C10 — Fondul local, Axa 1.1.2. Consiliul Local al Sectorului 3 al Municipiului București, ales în condiţiile stabilite de Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităților administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, întrunit în ședință ordinară, azi 26.01.2023 Având în vedere: - Referatul de aprobare nr. 19365/CP/20.01.2023 al Primarului Sectorului 3; - Raportul de specialitate nr. 19326/20.01.2023 Direcţiei Dezvoltare Durabilă și Sustenabilitate Urbană; - HCL $3 nr. 453/11.10.2022 privind aprobarea asocierii Sectorului 3 al Municipiului Bucureşti cu Municipiul Bucureşti, Sectorul 1 al Municipiului Bucureşti, Sectorul 2 al Municipiului Bucureşti, Sectorul 4 al Municipiului Bucureşti, Sectorul 5 al Municipiului București şi Sectorul 6 al Municipiului Bucureşti pentru realizarea proiectului „Sistem ITS integrat Smart&Green Mobility pentru regiunea Bucureşti-Ilfov — Informarea călătorilor în staţiile de transport public”, prin intermediul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, Componenta C10 — Fondul local, Axa 1.1.2. ! - Adresa nr. 19328/20.01.2023 a Direcţiei Dezvoltare Durabilă şi Sustenabilitate Urbană; În conformitate cu prevederile: - Art. 59 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată?, cu modificările şi completările ulterioare; - Ghidulului specific - Condiţii de accesare a fondurilor europene aferente PNRR în cadrul apelurilor de proiecte PNRR/2022/C10, Componenta 10 — Fondul local; Luând în considerare: - Avizul Comisiei de buget, finanțe, servicii publice, alte activități economice și relaţia cu mediul de afaceri; - Avizul Comisiei de urbanism, amenajarea teritoriului, administrarea domeniului public şi privat, realizarea lucrărilor publice, protecția mediului și salubritate; - Avizul Comisiei de fonduri europene, relaţii internaţionale, strategii de dezvoltare durabilă şi digitalizare. În temeiul prevederilor art. 139 alin (1), art. 166 alin. (2), lit. (o) şi lit. n) şi alin. (3) din CUG nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare, HOTĂRĂȘTE: Art. |. Hotărârea Consiliului Local al Sectorului 3 nr. 453/11.10.2022 privind aprobarea asocierii Sectorului 3 al Municipiului Bucureşti cu Municipiul Bucureşti, Sectorul 1 al Municipiului Bucureşti, Sectorul 2 al Municipiului Bucureşti, Sectorul 4 al Municipiului Bucureşti, Sectorul 5 al Municipiului Bucureşti şi Sectorul 6 al Municipiului Bucureşti pentru realizarea proiectului „Sistem ITS integrat Smari&Green Mobility pentru regiunea Bucureşti-Ilfov — Informarea călătorilor în stațiile de transport public”, prin intermediul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, Componenta C10 — Fondul local, Axa 1.1.2. se modifică după cum urmează: 1. Titlul hotărârii se modifică şi va avea următorul cuprins: Hotărâre privind aprobarea asocierii Sectorului 3 al Municipiului București cu Municipiul Bucureşti, Sectorul 2 al Municipiului Bucureşti, Sectorul 4 al Municipiului București, Sectorul 5 al Municipiului Bucureşti şi Sectorul 6 al Municipiului Bucureşti pentru realizarea proiectului „Sistem ITS integrat Smart&Green Mobility pentru regiunea București-llfov — Informarea călătorilor în staţiile de transport public”, prin intermediul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, Componenta C10 — Fondul local, Axa I. 1.2. 2. Articolul 1 se modifică şi va avea următorul cuprins: „Art. 1. Se aprobă asocierea și Acordul de parteneriat dintre Sectorul 3 al Municipiului Bucureşti cu Municipiul București, Sectorul 2 al Municipiului București, Sectorul 4 al Municipiului Bucureşti, Sectorul 5 al Municipiului Bucureşti şi Sectorul 6 al Municipiului București, conform Anexelor 1-3 ce fac parte integrantă din prezenta hotărâre." 3, Anexa nr. | - Nota de fundamentare a investiţiei, Anexa nr. 2 - Acordul de parteneriat al proiectului şi Anexa nr. 3 - Descrierea sumară a investiţiei se modifică şi se înlocuiesc cu Anexele nr. 1 — 3 care fac parte integrantă din prezenta hotărâre. Art. II. Celelalte prevederi ale Hotărârii Consiliului Local al Sectorului 3 nr. 453/1 1.10.2022, rămân neschimbate. EDINȚĂ I ( Li CONTRASEMNEAZĂ SECRETAR GYNERAL CORHANĂ EDU PREȘEDINTE DE NR. 13 DIN 26.01.2023 vera AG fe bis. do43 Planul Naţional de Redresare și Reziliență Componenta C10 — Fondul Local Anexă la Ghidul specific Modei F NOTĂ DE FUNDAMENTARE Planul PNRR/2022/C10 Naţional de Subinvestiţia 1. 1. 2 Redresare și Cc Rezilienţă, Ă Ă ili i i- Crponeată Sistem ITS integrat Smart & Green Mobility pentru regiunea București 10 — Fondul Informarea călătorilor în stațiile de transport public Titlu apel proiect Descrierea pe scurt a situației Totodată, costurile încă ridicate pentru imobiliare (atât achiziție, scai Si cât şi închiriere), dar și pentru alte tipuri de servicii, din Municipiul elenieme București, i-a determinat pe mulți să opteze pentru alegerea unei specifice, locuințe în zona metropolitană, în special în localitățile din imediata etc.) apropiere a Bucureștiului. Astfel, numărul locuitorilor din mediul urban și București — Ilfov este una dintre cele opt regiuni de dezvoltare ale României, compusă din municipiul București și judeţul Ilfov (40 unități teritorial-administrative, și anume 8 orașe și 32 comune). Regiunea București-Ilfov este constituită din Municipiul București și judeţul Ilfov, având o suprafaţă totală de 1.821 km?, din care 13,1% reprezintă teritoriul administrativ al Municipiului București și 86,9% al judeţului Ilfov, și prezintă o populaţie la nivelul regiunii de peste 2,5 milioane de locuitori (recensământ 2011). Localitățile din mediul rural au suferit o scădere a numărului de locuitori, principala cauză fiind migraţia populaţiei tinere către zonele urbane pentru acces facil și rapid la un loc de muncă și la servicii În general (în special medicale). rural al Judeţului Ilfov, învecinate cu Municipiul București, a crescut considerabil faţă de datele înregistrate în recensământul din 2011, ajungând aproape dublu în unele localități precum: Orașul Bragadiru, Orașul Popeşti Leordeni, Comuna Chiajna, Comuna Ștefăneștii de Jos. O cauză importantă a numărului mare de persoane care nu își înregistrează domiciliul în Judeţul Ilfov este în strânsă legătură cu procesul de înscriere la o formă de învățământ, aceștia preferând să își păstreze actele de identitate cu domiciliul în Municipiul București. Ca parte din strategia pe termen scurt de implementare a Planului de Mobilitate Urbană Durabilă București-Ilfov 2016-2030 și ca necesitate de conformare cu prevederile Regulamentului 1370/2007 și cu legislația națională, Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară pentru Transport Public București — Ilfov (TPBI) a încheiat contracte de delegare a gestiunii serviciilor de transport public de călători. Programul integrat de transport cuprinde rute care tranzitează toate localitățile componente, ţinând cont de migrația intracomunitară la nivelul regiunii. La nivelul Municipiului București funcționează 173 de linii urbane, operate cu autobuze asigurate de patru operatori de transport public, respectiv Societatea de Transport București — STB SA, Serviciul Transport Voluntari — STV SA, Ecotrans STCM SRL și Regio Serv Transport SRL conform contractelor de delegare a gestiunii serviciului public de transport încheiate cu Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară pentru Transport Public București-llfov în baza Regulamentului (CE) 1370/2007. Pe traseele din regiunea București — Ilfov circulă zilnic 1.537 vehicule de transport public gestionate de Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară pentru Transport Public București — Ilfov, și anume: 261 tramvaie, 167 troleibuze și 1.109 autobuze. Dintre acestea, 856 autobuze funcţionează pe liniile urbane, iar alte 253 autobuze pe liniile regionale, conform programului de transport public. Cifrele referitoare la mijloacele de transport pot fi modificate zilnic, în funcţie de condițiile concrete privind starea parcului de vehicule, în funcție de situația infrastructurii (lucrări, intervenţii etc), de reglementări, precum și de cererea de transport. Pentru a avea o imagine de ansamblu privind serviciul public de transport la nivelul regiuni și totodată, pentru a determina necesarul investiţional în vederea uniformizării dotărilor din staţiile de transport public, în cadrul Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară București-Ilfov a fost efectuată o activitate de inventariere a tuturor stațiilor și a dotărilor acestora, Ulterior datele au fost introduse în cadrul unei aplicații web dezvoltată intern la nivelul TPBI. În regiunea București-Ilfov, la data de 14.08.2021, au fost inventariate 3.812 staţii funcţionale de oprire a vehiculelor de transport public, distribuite astfel: v Nr. staţii București funcţionale (aplicaţie inventariere) = 2.271, care se împart după cum urmează: e nr. Stații tramvai = 483 * nr. stații troleibuz = 18 e nr. stații autobuz = 1.408 « nr. stații tramvai si autobuz (stații comune) = 64 + nr. stații troleibuz si autobuz (stații comune) = 298 v Nr. stații Ilfov funcţionale (aplicație inventariere) = 1,541, conform situației de mai jos: Tabel 1. Distribuire staţii transport public Ia nivel de sector al Municipiului București Total staţii Sector 1 483 AP Sector 2 425 Subdiviziuni Sector 3 372 administrativ- teritoriare Secbor 4 25 Sector 5 294 Sector 6 379 TOTAL 2.271 Grafic 1. Raport staţii Sectoare Staţii Sectoare 600 500 400 300 200 100 sector! Sector 2 Sector 2 Sector3 EI 4 Sector 5 Sector 6 o În urma procesului de inventariere desfășurat au fost generate o serie de rapoarte la nivelul Municipiului București, dintre care amintim: “Din punct de vedere al tipului de acoperire al stației se constată că dintr-un total de 2.271 staţii de transport public, 14,53% beneficiază de adăpost modular, 22.19% de copertină, iar 63,28 % nu beneficiază de copertină sau adăpost modular. Grafic 2. Raport tip acoperire Tip acoperire - Municipiul București Sector 6 | Sector 3 ——— Sector 2 ——— În Sector 1 a 50 100 150 200 250 300 350 m Fără capertină/ adăpost modular mAdăpost Modular m Copertină v Din punct de vedere al dotării stației de transport public cu mobilier urban/ stradal se constată că din totalul de 2.271 stații existente la nivelul Municipiului București, doar 340 staţii nu au niciun fel de mobilier, celelalte fiind dotate cu bancă și/sau coș de gunoi. Grafic 3. Raport mobilier Mobilier - Municipiul București S00 450 400 350 300 250 200 150 100 5 o m ln] P pi E [[) Sector 1 Sector 2 Sactor3 Sector 4 Sector 5 Sector 6 9 Bancă, Coş de gunoi Fără mobilier v Din punct de vedere al modalităţii de identificare a staţiei se constată că pentru 746 de staţii aceasta se regăsește pe stâlpii operatorului STB SA, pentru 1078 de staţii plăcuţa se găsește pe stâlpii de iluminat public, 275 pe stâlpii primăriilor locale, iar pentru 17 aceasta se regăsește pe copertinele existente în staţii. Mai sunt și situații însă în care plăcuța de identificare a staţiei de transport public se regăsește pe clădiri — 2 staţii, copaci — 2 staţii, pe gard — 17 stații sau în alte locații (indicatori marcaj pietonal, stâlp panou publicitar, nu există indicator, etc) — 135 staţii. Grafic 4. Raport identificare stație Identificare staţie - Municipiul București 500 490 300 200 100 Liă Sector 1 Sector 2 Sector 3 Sector 4 Sector 5 Sector 6 mStâlp STB SA m Stăp iluminat public BI Stălp primărie Clădire » Gard m Capertină m Copac m Altele Elementul de identitate a stațiilor (plăcuța de stație) a fost realizat și montat de către operatorul de transport STB S.A, sau de sectorul pe raza căreia se află stația, iar mobilierul pentru staţie (adăpost pentru călători sau copertină, zonă de așteptare — bancă, coș de gunoi) a fost realizat de fiecare sector în parte, sau de Primăria Municipiului București. Menţionăm faptul că au fost identificate cazuri în care investiţiile au fost dublate, respectiv au fost instalate două elemente de identitate pentru aceeași stație. Necesitatea și oportunitatea investiţiei pentru care se aplică Necesitatea investiţiei Poluarea aerului (praf-particule în suspensie) şi zgomotul reprezintă probleme majore în regiunea București-llfov, concentrația de dioxid de azot și particule din atmosferă depășind semnificativ limitele UE, aproximativ două treimi din populația totală trăind în zone afectate de zgomot diurn și nocturn excesiv. Principalii factori din ultimii ani care au generat poluarea sunt numărul tot mai mare al autovehiculelor care tranzitează zilnic atât Municipiul București, cât și Judeţul Ilfov, precum și gradul ridicat al congestiei în trafic. Conform datelor oficiale publicate de INS cu privire la numărul de vehicule noi înregistrate, pe parcursul anilor 2019 și 2020 în regiunea de dezvoltare București-Ilfov a existat, la nivelul anului 2020 o creștere cu 3,64% autovehicule comparativ cu anul 2019, dintre care 3,01% la nivelul Municipiului București și 7,97% în Judeţul Ilfov. Privind numărul de autoturisme înregistrate, procentajul de creștere este similar, respectiv 3,65% (48.882) în anul 2020 comparativ cu anul 2019, dintre care 2,98% (34.825) în Municipiul București și 11,23% (14.057) Judeţul Ilfov. În prezent, transportul public nu reușește să ofere dotări de bază pentru informarea și siguranța pasagerilor, precum: sisteme de informare a călătorilor în staţiile de transport în timp real (afișaj dinamic) și static, supraveghere video etc., acesta fiind un serviciu impredictibil și neadaptat la nevoile speciale ale persoanelor cu dizabilități. In urma identificării situației existente privind staţiile de transport public se constată faptul că la nivelul Municipiului București s-a încercat, de-a lungul anilor, creșterea atractivităţii serviciului de transport public local de călători, cât și a confortului utilizatorilor, prin realizarea unor lucrări de investiţii în infrastructura tehnică, respectiv amenajarea spațiului de așteptare a mijloacelor de transport prin dotarea acestora cu diverse categorii de mobilier urban, însă modul de abordare nu a fost unul unitar. Adițional, diverse aplicaţii și sisteme ITS implementate într-un mod necorelat la nivelul regiunii, generează astfel o eficiență redusă a sistemelor și un grad scăzut de interoperabilitate între acestea. Necesitatea investiţiei este justificată de: v integrarea cu alte sisteme de planificare a mobilităţii și management al transportului public; v necesitatea implementării noilor tehnologii pentru realizarea informării călătorilor în stații în timp real privind organizarea și desfășurarea programului de transport; Y. colectarea datelor în sisteme integrate pentru a optimiza/crește atractivitatea serviciului de transport public; Y abordarea integrată și uniformizată la nivelul Județului Ilfov privind informarea călătorilor, inclusiv în ceea ce privește identitatea vizuală. Oportunitatea investiţiei Proiectul “Sistem ITS integrat Smart & Green Mobility pentru regiunea București-Ilfov - Informarea călătorilor în staţiile de transport public” a fost identificat în cadru! Planului de Mobilitate Urbană Durabilă București-Iifov 2016-2030, fiind corelat cu Politica sectorială „VII. Managementul mobilității și ITS”, măsura G2 — „Dispecerat Transport Public în Timp Real și Sistem de Management inclusiv Informaţii în Timp Real”. Proiectul G2 prevede modernizarea sistemului de TP în zona BI și introducerea unor elemente ITS integrate și complexe. Anexăm prezentei Note de Fundamentare extrasul din PMUD BI 2016-2030. Investiţia prevede modernizarea sistemului public de transport prin dezvoltarea componentelor ITS pentru transportul public din Municipiul București. Informarea călătorilor se va realiza în cca. 968 staţii de transport public de pe raza administrativă a celor 5 sectoare partenere în proiect, prin dotarea acestora cu echipamente care să programului de circulație al vehiculelor, atât vizual cât și audio. Obiectivul general al investiţiei este digitalizarea serviciilor de informare a călătorilor în stații în vederea creșterii atractivităţii sistemului de transport public prin integrarea și interoperabilitatea la nivelul sistemului de transport public între servicii și operatori, reducerea emisiilor generate de transport prin diminuarea repartiției modale a transportului privat individual, precum și îmbunătăţirea calității serviciului de transport prin creșterea nivelului de predictibilitate. De asemenea, investiția vizează adaptarea sistemului la necesitățile persoanelor cu dizabilități prin dotarea acestora cu dispozitive audio. Obiective specifice ale proiectului: Y. integrarea și interoperabilitatea la nivelul sistemului de transport public între servicii și operatori; Y reducerea emisiilor de carbon și a emisiilor de poluanți, prin diminuarea repartiției modale a transportului privat individual; Y îmbunătățirea calității serviciului de transport prin creșterea nivelului de predictibilitate a serviciilor furnizate. Obiectivul de investiții va contribui la îmbunătățirea mobilității locale, respectiv a managementului regional, precum și la realizarea unui sistem de transport eficient, integrat, durabil și sigur, care să promoveze dezvoltarea economică, socială și teritorială a Municipiului București, prin modernizarea și eficientizarea sistemului public de transport, creșterea“ calității serviciilor oferite, creșterea numărului de călători și implicit la reducerea emisiilor de echivalent CO2, generate de transportul rutier motorizat. Având în vedere cele prezentate considerăm că la nivelul regiunii este necesară o abordare integrată privind realizarea unor investiții în staţiile de transport public, respectiv dotarea acestora cu echipamente care să ofere informaţii în timp real privind programul de circulaţie al vehiculelor de transport public (în stațiile strategice stabilite la nivelul Studiului de Prefezabilitate „Sistem ITS integrat Smart & Green Mobility pentru regiunea București-Ilfov - Sistem integrat de informare călători”), atât vizual cât și audio, însă trebuie ţinut cont de situaţia din teren și disponibilitatea financiară. Corelarea cu proiecte deja implementate la nivel local Proiectul face parte dintr-o serie de măsuri cuprinse în Planul de Mobilitate Urbană Durabilă București Ilfov 2016 — 2030, precum și în Strategia de Dezvoltare a Județului Ilfov 2020-2030, deja implementate la nivel regional, printre care se numără: /. Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară pentru Transport Public București — Ilfov (TPBI) a reprezentat prima acţiune strategică prevăzută în cadrul PMUD BI 2016-2030 (corelată cu Politica sectorială „IL. Reformă instituțională și întărirea capacității administrative”, măsura A1 — PMUD) fiind constituită, în anul 2017, sub forma unei structuri de cooperare a autorităților publice locale din regiune și are ca membrii Municipiul București, Judeţul Ilfov - Consiliul Judeţean- și 40 UAT (8 oraşe și 32 comune); Y Pentru alinierea cadrului legal la nivel local și regional, respectiv pentru a asigura implementarea măsurilor din sfera mobilității incluse în PMUD, au fost realizate și încheiate contracte de servicii publi [...]