HCL 608/2024 Brăila adoptată

ROMÂNIA JUDEŢUL BRĂILA MUNICIPIUL BRĂILA CONSILIUL LOCAL MUNICIPAL BRĂILA HA OTLTARARIEA NR.6OS din 17.10.2024 Privind: Aprobarea PLANULUI DE AMENAJARE A TERITORIULUI INTERCOMUNITAR STAȚIUNEA LACU SARAT, iniţiat de Consiliul Judeţean Brăila. CONSILIUL LOCAL MUNICIPAL ERAIILA La iniţiativa domnului Primar al Municipiului Brăila; Având în vedere referatul de aprobare al iniţiatorului, cererea nr. 21245/15.10.2024 a Consiliului Județean Brăila, înregistrată la Primăria Municipiului Brăila sub nr. 259497/15.10.2024; Văzând raportul de specialitate întocmit de către Instituția Arhitect Şef, precum şi avizul comisiei de specialitate nr. 2 din cadrul C.L.M. Brăila; În conformitate cu prevederile Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul, ale Ordinului nr. 233/2016 pentru aprobarea Normelor de aplicare a Legii nr. 350/2001, precum și ale P.U.G. al Municipiului Brăila, aprobat conform H.C.L.M. nr. 2/2001 și prelungit prin H.C.LM. nr. 16/31.01.2011, H.C.L.M. nr. 361/27.12.2012, H.C.L.M. nr. 430/21.12.2015, H.C.L.M. nr. 607/31.10.2018, H.C.L.M. nr. 647/28.11.2023; În baza prevederilor art. 129 alin. (1), alin. (2) lit. c), alin.(6) Iit. c) din O.U.G. nr. 57/2019, privind Codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare; În temeiul art. 139 alin. (1) și alin.(3) lit. e), coroborat cu art. 196 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 57/2019, privind Codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare; AH OT ARNRA STIE: Art.1 Se aprobă PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI INTERCOMUNITAR STAȚIUNEA LACU SARAT, iniţiat de Consiliul Judeţean Brăila, conform anexei, parte integrantă din prezenta hotărâre. Art.2 În termen de 15 zile de la aprobarea în Consiliul Local Municipal Brăila, un exemplar din documentaţia de amenajare a teritoriului sau de urbanism aprobată, se transmite de către iniţiatorul documentaţiei, respectiv Consiliul Județean Brăila, în format tipărit și în format digital, Ministerului Dezvoltării Regionale și Administraţiei Publice, pentru preluarea în Observatorul Teritorial Naţional. Art.3 Prezenta hotărâre va fi dusă la îndeplinire de Primarul Municipiului Brăila, prin Instituţia Arhitect Şef, iar Secretarul General al Municipiului Brăila o va comunica celor interesaţi și o va aduce la cunoștință publică. CONTRASEMNEAZĂ SECRETAR GENERAL, ION DRAGAN F-PO-09-02.01.05/rev.0 „BE ZĂ HU WR G05/17.+ /0. slepre: MAI 2019 PATIC Staţiunea Lacu Sarat 9 PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI INTERCOIVIUNITAR STAȚIUNEA LACU SĂRAT — JUDEȚUL BRĂILA Si Consiliul Județean Brăila / [i P, 1 / 4 €, p) fr ZZ i i] “* A Aa Re) AS Consiliul Judeţean Brăila C | VITTA PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI INTERCOMUNITAR STAȚIUNEA LACU SĂRAT — JUDEȚUL BRĂILA Etapa III — Scenariu plan urbanistic și regulament de urbanism pentru zona studiată BENEFICIAR: Consiliul Judeţean Brăila ELABORATOR: S.C. Civitta Strategy & Consulting S.A. MANAGER DE PROIECT: Urb. Cristina Pavelescu PP ELABORATORI: / d VA „A Dr. Geogr. Urb. Matei coatea „JR / ie Urb. Daiana Ghintuială, | căt Urb. loana Ivanov, Urb. Andreea Maier, A Exp. Paul Moldovan, l Ă Urb. Amelia Pîrvu, YAut,: Dr. Urb. Reinhold Lehel Seen A_ ( Consiliul Judeţean Brăila C | V | T TĂ PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI INTERCOMUNITAR STAȚIUNEA LACU SĂRAT — JUDEȚUL BRĂILA Etapa III — Scenariu plan urbanistic și regulament de urbanism pentru zona studiată BENEFICIAR: Consiliul Judeţean Brăila ELABORATOR: | S.C. Civitta Strategy & Consulting S.A. FI ZT [i Cristina-Andrecă D : = PAVEpSCU | MANAGER DE PROIECT: p, Urb. Cristina Pavelescu ELABORATORI: Ș 4 Dr. Geogr. Urb. Matei Cocheci Urb. Daiana Ghintulală Urb. loana Ivanov Urb. Andreea Maier Exp. Paul Moldovan Urb. Amella Pîrvu Dr. Urb. Reinhold Leher Stadier CUPRINS 1, ROLUL REGULAMENTULUI CADRU. emana nana maneta nea eee eee 6 1:41, introducere: Argumentare, ns, cass i ii SIEU oii uita sana 6 1.2, Domeniulde aplicare nenea soia iii Ri 0 OUT secunaeena? 2. ÎMPĂRŢIREA TERITORIULUI ÎN ZONE FUNCŢIONALE, SUBZONE FUNCŢIONATE ŞI UNITĂŢI TERITORIALE SPECIFICE. si 2.1, Unitățiteritoriale specifice „nm unnuneencueee vrea ao voce bea oaia cei 05300005 TU 00 a 8 2.2. Subzone funcţionale din intravilan a. 11 2.3. Destinația terenurilor din extravilan. 2.3.1. Zone de pădure (LS1.P, LS2.p)..... 11 2.3.2. Terenuri agricole din extravilan (LS1.A, LS2.A) 14 2.4. Zone cuvaloare peisagistică şi zone naturale protejate................. eeaassă 15 2.5. Suprafețe:pădure, arabi). ceea reaee cară eearece geaca stiti aaa ERIS 17 3. UTILIZĂRI FUNCŢIONALE PENTRU TERENURILE DIN INTRAVILAN „usuce „20 3.1. Utilizări admise în zonele din Intravilan.....cc nn ennrenerneenreneeene asansoaeaa 20 3.2. Utilizări admise cu condiționări ........cuee eee reeeeeeeneneaeeeaeeaeee unnen nara nenea taneane ae 21 4. ACȚIUNI SPECIFICE: PE TERITORIULISTUDIAT. acc uau ceace zeocaesuăea aaa tg „22 5. CONDIŢII DE AMPLASARE ÎN TERITORIU... ne eeceeneeenenoaaeaeananeneanenenataaatsa aan tazau aaa sea „23 6. CONDIŢII DE AMPLASARE SI CONFORMARE A CONSTRUCȚIILOR „eee nenea east 25 6.1. Orientarea fata de punctele cardinale..........muea nenea eeaeneeeeeeeaeaeeaeaeaneee mtnanaaeaea state tat saneaneaseereenaea + 25 6.2. Amplasarea fata de drumuri publice. ...... canu meeneaneaneeneaneeaneaneana arena seste int 26 6.3. Retrageri, aliniamente... nenea enaneeeearee nn nnenaeaene emvanenneneneana POTOP III RI iii pene 27 6.3.1. Amplasarea fata de aliniament.......... eseoacea 19010808 tn saaetenestoasti un cos RUE AT 27 6.3.2. Amplasarea in interiorul parcelei.........euuae n neneeeeeaeaeneraeeeeeaeeaeeaaeaneaneasea 0 00deă Băi a0 0 enma 27 64, ACCOGR neecaiaaaaaa a Rea Sti) caii a a invenentoseantenaaceacae 28 6.5. Accese pietonale................ Pe Casa noăniioe dese iu saiiioeivăeseieiaste ăi iBoiupmateneatasereneeneen amana eavasauata „30 7, PARCELARE „unea ere reaieemalinnaieeoppeneaaanaaae consens aaa e aonetenanesaneiiehediiceasustisiiie iai „33 7.1. Distribuţia lerarhizată a populației ..........mcnn nene eeeeenreneeareneeeeenennenenennenaeenaeuteeeacaaea a eaaaa ua 33 7.2. lerarhiacentrelor...........mnu nenea ne eneneraestaseaeace nuinaza peace cetanică otie cartita iii CPE onnanoeneanacuree 33 7.3. RESPECTAREA SuprafeţeLOR alocate pentru servicii publice ....... mau nenneneneeaaeareeeaneaeaseenaaaeasa 5 7.4. ASIGURAREA UNUI Sistem integrat de transport... nenea ereneneeneaneanee 085030 iata amenaaa Lu 8. ETAPIZARE „usii coeeecaa LOR FE ae EEE ui aa 00 Sei et Ac ar 42 9. TRAMA STRADALĂ. cena ieseana nenea aaa aaa au 43 92; 'Tibuilde- pIDflle casino că 030030 DER OUEaoa300300nanaa m oana end ai 3 43 9.1.1. Drumuri naţionale, drumuri județene, drumuri comunale... neneeeneneneaneane nasa ea ncacazeaua 43 9.1.2. Bulevard urban cu transport public... enneeaeceeaee Ri 00000 43 9.1.3. Străzicategoria II- de legătură cu 2 sau 4 benzi de circulație ...............cc manu nenneeneeeneeneeeeceeaeee 44 9.1.4. Străzi categoria III- colectoare- cu 2 benzi de circulație..............mcu anuar eee eee eee 44 9.1.5. Străzi categoria IV- de deservire locală.............e eee neeeneeeeneeanenereneeansaeaeaueaaeanaeaaaaaencenezeuaea 44 9.1.6. Axe verzi pentru accesul spre lac......... munc neenenneneanenreneaneneaneaneaneea mnousenersataisaeataeanentaanaa petaaeeae 44 9.1.1. Calea ferată... nenea neeneeneenneennataenanane nenea anenaeeaneereeaee 900994 000%00asepetateaearoasaaazteasati as. 44 10. SPAŢII VERZI ȘI SPAȚII PUBLICE. nenea nanaanaeaananaanaeeae ca ana 46 11. ASPECTUL EXTERIOR AL CLĂDIRILOR. mean iunea eee ea 48 12.1. Racordarea la reţelele publice de echipare edilitară existente... 12.2. Realizarea de reţele edilitare... 13. POSIBILITĂŢI MAXIME DE OCUPARE ŞI UTILIZARE A TERENULUI. 13.1. Înălţimea maxima a clădirilor... nenea aaa aaenaeaae ana 51 13.2. Indicatori Urbanistici.. LISTA FIGURILOR Figură 1 Limita teritoriului analizat............mmau umane nenaeneeneneene nea ceneennneanenennnne near aeaaneaneaeenenenese nenea nea 7 Figură 2 Împărţirea teritoriului în UTS-uri .......enunaunnannu neo eanaaeanaoeaantaoaataaaeaeeeaee aaa ananas 8 Figură 3 Zone și subzone funcționale............auueae manenneanaea euneenaneeaneeeaanaeunaeeanneennenaaaanaseanenaneeneeaseenseuaneaana ÎI Figură 4 situl de importanţă comunitară ROSCIO307 Lacu Sărat — Brălla...........mamne nene eeeeeeenenena ozana ee 16 Figură 5 Utilizări admise........... mun eneenaneneeeeneneenenauneneneenenennennaneneaneaenoennaneneaaaenneanenaane aa ananeneaeene ne aaneasua 21 Figură 6 Schemă reparculare cinic one set suo IE et 0 A in 32 Figură 7 Schema parcelar existent.......... meu nene ernneneeneneaneaeeaaeaneaeeneeaneneeanea ea age xetomanaameaa ea ata 32 Figură 8. Necesar.dotări:pubiiee:, „mmm neruse uta coeenase seat oana encaoeaeeăeă sa au a GV DECESE gatit 38 Figură 9 Suprafață locuibilă conform Legii locuinței...........mmueu nun nenee nenea eee nenea neoane „39 Figură 10 Suprafaţă desfășurată de locuire/ locuitor .........aecun nenea nenea raneaneeaaeeanaee 39 Figură 11 Populaţie estimată pentru fiecare UTS..........uaeuaenneeneneeeeaeeaeaeeeenee Figură 12 lerarhia centrelor... Figură 13 Schemă etapizare a dezvoltării ..........muuune nuca neeeeenoneneaeaeaneneaeaneaeaeaeeeeee neo cante aeneaae an anaaa esa aaa 42 Figură 19 Indicătoii Urbanistic; scoica mt i [CNP] season 51 1. ROLUL REGULAMENTULUI CADRU 1,4. INTRODUCERE — ARGUMENTARE Regulamentul general de urbanism reprezintă sistemul unitar de norme tehnice și juridice care stă la baza elaborării planurilor de amenajare a teritoriului, planurilor urbanistice (generale, zonele, locale), operațiunilor ce vor avea lor pe teritoriul delimitat de prezenta documentație, precum și a regulamentelor locale de urbanism. Proiectul de a Amenajarea Teritoriului PATIC este realizat conform structurii și metodologiei specifice pentru planuri de amenajarea teritoriului, cuprinzând analize și informaţii referitoare ale unei arii specifice planurilor de amenajarea teritoriului (ce cuprinde mai multe UAT-uri). Suplimentar faţă de aceasta analiză necesară conform metodologiei de întocmire a planurilor de amenajarea teritoriului, a fost solicitat, prin caietul de Sarcini, un scenariu de plan urbanistic, o componentă ce nu este specifică planurilor de amenajarea teritoriului. Prezentul Regulament Cadru/Ghid a fost astfel întocmit la cererea Beneficiarului (prin Caietul de Sarcini) ca instrument de lucru. Acesta nu este inclus în metodologia Planurilor de Amenajarea Teritoriului şi deci nu este piesă obligatorie în avizarea și aprobarea acestora, reprezentând o piesă suplimentară, utilă în planificarea unei zone importante în teritoriu, supusă multor presiuni şi cu mare potențial de dezvoltare într-un pol regional. Conform Legii 350 privind amenajarea teritoriului și urbanismul "Activitatea de amenajare a teritoriului trebuie să fie: globală, urmărind coordonarea diferitelor politici sectoriale într-un ansamblu integrat; funcţională, trebuind să ţină seama de cadrul natural şi construit bazat pe valori de cultură și interese comune; prospectivă, trebuind să analizeze tendinţele de dezvoltare pe termen lung a fenomenelor și intervențiilor economice, ecologice, sociale și culturale și să țină seama de acestea în aplicare; democratică, asigurând participarea populaţiei şi a reprezentanţilor ei politici la adoptarea deciziilor. Articolul 4 Urbanismul trebuie să reprezinte o activitate: a) operaţională, prin detalierea și delimitarea în teren ă prevederilor planurilor de amenajare a teritoriului; b) integratoare, prin sintetizarea politicilor sectoriale privind gestlonarea teritoriulul localităților; c) normativă, prin precizarea modalităților de utilizare a terenurilor, definirea destinaţiilor și gabaritelor de clădiri, Inclusiv infrastructură, amenajări și plantaţii." Rolul planurilor urbanistice așadar este (conform legii 350/2001) de a detalia si delimita în teren prevederile planurilor de amenajarea teritoriului (PATIC flind un plan de amenajarea teritoriului). Așadar, nu este în scopul planului de amenajarea teritoriului de față să ofere reglementări urbanistice și detalii operaţionale sau normative, acestea fiind specifice planurilor de urbanism sau proiectelor specifice, şi nu a planurilor de amenajarea teritoriului. Scenariul urbanistic ce însoţeşte PATIC Lacul Sărat Brăila a fost cerut prin caletul de sarcini (ca instrument strategic de organizare a Staţiunii și nu realizat în scopul detalierii acesteia), însă el nu face obiectul unui PAT, propune doar reguli generale de organizare ale teritoriului în cauză, ce vor folosi ulterior la elaborarea de planuri de rang inferior: PUZ, PUG. Prezentul regulament nu poate fi folosit pentru autorizarea construcţiilor, însă poate ghida autorităţile publice locale și judeţene în activitatea de avizare a documentațiilor de urbanism şi â regulamentelor locale de urbanism aferente acestora. Regulamentul cadru de urbanism stabilește, principii de planificare, organizare a teritoriului, regulile de ocupare a terenurilor, construcţiilor și a amenajărilor aferente acestora. 1.2. DOMENIUL DE APLICARE Regulamentul general de urbanism se aplica în proiectarea şi realizarea tuturor construcţiilor şi amenajărilor, amplasate pe orice categorie de terenuri, atât în intravilan, cât și în extravilan, în următoarele limite (conform Figurii de mai jos): - La nord-vest- drumul naţional DN2b - La sud-est — drumul național DN21 - La sud-vest — limita Lacului Sărat 2 și terenurile agricole din continuarea acestuia - La nord- este- limita administrativă a Comunei Chiscani (cimitirul din Brăila, Grădina Zoologică, terenuri industriale). Fizură îi Limita teritorluiui analizat 2. ÎMPĂRŢIREA TERITORIULUI ÎN ZONE FUNCŢIONALE, SUBZONE FUNCŢIONATE ŞI UNITĂŢI TERITORIALE SPECIFICE 2.1, UNITĂŢI TERITORIALE SPECIFICE Zona analizată se împarte în unităţi teritoriale specifice cu reglementări generale, principii de protejare și organizare. Acestea sunt detaliate pe zone și subzone funcţionale, iar ulterioarele dezvoltări se vor face cu respectarea cerințelor stabilite pentru zonele și/sau subzonele funcționale în care se încadrează parcelele. Unitate teritorială specifică (UTS) reprezintă subdiviziune urbanistică a teritoriului studiat, specifică staţiunilor turistice (balneare şi teritoriilor înconjurătoare influențate de dezvoltarea staţiunii), delimitată pe limite cadastrale, caracterizată prin omogenitate funcţională și morfologică din punct de vedere urbanistic și arhitectural, având ca scop reglementarea urbanistică omogenă. UTS se delimitează, după caz, în funcţie de relief și peisaj cu caracteristici similare, sistem parcelar și mod de construire omogen, folosințe de aceeași natură a terenurilor și construcțiilor. Unităţile teritoriale specifice ale prezentului teritoriu analizat, cu elementele sale specifice sunt: Fiură 2 Împărțirea teritoriului în UTS-uri Zona Lacul Sărat 1 UTS LS1.1- Stațiune Lacul Sărat Zonă constituita, cu tramă stradală existentă. Principalele acțiuni vor fi de restructurare, modernizare, reamenajare a spaţiilor publice. Se permit extinderi sau noi construcţii, cu respectarea indicatorilor urbanistic detaliați prin intermediul subzonelor funcţionale. UTS LS1.2- Zona plaja lac 1 Vor fi predominante amenajările specifice plajelor, cu un procent mai scăzut de servicii (iar când acestea există vor fi predominant de tip restaurant, baruri, terase, agrement), în partea de nord a UTS, iar în partea de sud se vor permite servicii adiacente staţiunii (fiind în imediata vecinătate a acesteia), cu condiția păstrării unei imagini în care predomină elementele naturale, cu respectarea indicatorilor detaliați în subzonele funcţionale. UTS LS1.3- Zonă de Extindere Stațiune Lacul Sărat Se vor dezvolta preponderent zone balneare, de SPA, servicii hoteliere, sau alte funcțiuni compatibile, cu scopul extinderii organice a stațiunii. Volumetriile vor respecta caracteristicile existente în zonă, având un aspect mai masiv. Date fiind volumetriile și funcțiunile, și trama stradală se va adapta la aceste considerente, UTS LS1.4 Zonă de Extindere Stațiune Lacul Sărat Se vor dezvolta preponderent zone balneare, de SPA, servicii hoteliere, sau alte funcțiuni compatibile, cu scopul extinderii organice a stațiunii. Volumetriile vor respecta caracteristicile existente în zonă, având un aspect mai masiv. Date fiind volumetriile și funcțiunile, și trama stradală se va adapta la aceste considerente. UTS LS1.5 Zonă de Extindere Stațiune Lacul Sărat Se vor dezvolta preponderent zone balneare, de SPA, servicii hoteliere, sau alte funcțiuni compatibile, cu scopul extinderii organice a stațiunii, Volumetriile vor respecta caracteristicile existente în zonă, având un aspect mai masiv, Date fiind volumetriile şi funcțiunile, și trama stradală se va adapta la aceste considerente. UTS LS1.6- Zonă de agrement Funcțiunea predominantă va fi cea de spaţii verzi, de agrement sau alte funcțiuni în care predomină spaţiile libere în detrimentul celor construite. Volumele construite (în limitele de POT și CUT propuse prin prezentul regulament- (calculate la suprafaţa de teren și nu la suprafaţa UTS-ului) vor fi discrete, se vor încadra în peisajul verde înconjurător. Vor predomina cu materialele naturale. Se va încerca de asemenea păstrarea unei arhitecturi verzi (de exemplu prin fațade unde să fie integrate elemente naturale) și sustenabile. UTS LS1.7, UTS LS1.8 - Zonă mixtă de-a lungul drumului principal Se vor respecta indicatorii propuși prin prezentul regulament. Această zonă are un rol important în teritoriul studiat, întrucât este zona de legătură atât prin transport auto cât și public a stațiunii cu Municipiul Brăila. Este de asemenea înconjurată de pădure. De aceea se dorește păstrarea unui caracter cât mai natural și verde. Fiind o arteră importantă, dotată cu transport public, parcelele de la drumul principal vor fi predominant de servicii, comerţ, alimentaţie. Se recomandă ca parterul clădirilor să fie cu acces public, cât mai deschis și vitrat, pentru o mai bună interacţiune a locuitorilor și turiștilor și pentru crearea unei atmosfere vibrante. Se acceptă servicii, comerţ în proporție de 30%, cu posibilitatea de depășire până la 40% pentru sublinierea rolului de poartă în stațiune/acces principal. UTS LS1.9- Zona Locuire Sat Lacul Sărat Este prioritară ocuparea terenurilor acestei zone și îndesirea ei (cu respectarea indicatorilor prezentului regulament). Se acceptă servicii, comerţ în proporţie de 10%. UTS LS1.10- Canton silvic Se admit funcțiuni şi operațiuni conform legilor și normelor în vigoare. UTS LS1.11- Zona Servicii Lac 1 UTS LS1.P- Pădure Conform capitolului Zone de pădure. UTS LS1.0- UTS LS2.0- Lac Sărat 1, Lac Sărat 2 Zona Lacul Sărat 2 Se vor respecta zonele de protecţie și de siguranţă stabilite prin studiile de fundamentare și regimul maxim de protecţie al ariei naturale din Lacul Sărat 2- ROSCIIO307 LACUL SARAT BRAILA. UTS LS2.1- Stațiune Lacul Sarat2 O dată cu atingerea potenţialului maxim de dezvoltarea al Stațiunii Lacul Sărat 1 și stabilirea oportunității dezvoltării Stațiunii Lacul Sărat 2, această zonă va un nucleul important al Staţiunii, cu funcțiuni caracteristice, ce se regăsesc în UTS LS1.1. UTS LS2.2- Zona turism şi servicii Lac II Este o zonă extrem de privilegiată , prin vecinătatea cu Lacul Sărat 2. Din acest motiv, fiind în apropierea ariei naturale ROSCII0307 LACUL SARAT BRAILA, este obligatorie asigurarea unui număr sporit de spaţii verzi, existând o evoluție de la zone foarte verzi dinspre lac la zone mai puţin verzi, pe măsură ce ne depărtăm de lac. Volumele construite ( în limitele de POT și CUT propuse prin prezentul regulament- calculate la suprafața de teren și nu la suprafața UTS-ului) vor fi discrete, se vor încadra în peisajul verde înconjurător, cu materiale naturale. Se va încerca de asemenea păstrarea unei arhitecturi verzi (de exemplu prin fațade unde să fie integrate elemente naturale) și sustenabil [...]