HCL 44/2012 Brăila adoptată

ROMÂNIA JUDEŢUL BRĂILA MUNICIPIUL BRĂILA CONSILIUL LOCAL MUNICIPAL BRĂILA HOTARAREA NEt.A4A. din 29.02.2012 Privind: Aprobarea PLANULUI DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL MUNICIPIULUI BRĂILA, pe anul 2012. CONSILIUL LOCAL MUNICIPAL D=3-29:999.3 La iniţiativa Primarului Municipiului Brăila: Având în vedere referatul de aprobare al iniţiatorului, raportul de specialitate al Compartimentului Situaţii de Urgenţă şi Protecţie Civilă, precum şi rapoartele comisiilor de specialitate din cadrul C.L.M. Brăila; În conformitate cu prevederile art. 4 şi art. 13 lit. a) din Legea nr.807/2006 privind apărarea împotriva incendiilor, Legii nr. 481/2004 privind protecţia civilă, republicată şi ale Ordinului nr, 132/2007, al Ministerului Administraţiei şi Internelor, pentru aprobarea Metodologiei de elaborare a Planului de analiză şi acoperire a riscurilor şi a Structurii-cadru a Planului de analiză şi acoperire a riscurilor; In baza art. 36, alin. (1), alin. (2), lit. d) şi alin. (6), lit. a) pct. 8 din Legea nr. 215/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; In temeiul ari. 45 alin. (1) coroborat cu art. 115 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 215/2001 privind administraţia publică locală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; HOTARASTE: Ari.1: Se aprobă PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL MUNICIPIULUI BRAILA, pe anul 2012, conform anexei, parte integrantă din prezenta hotărâre. Art.2: Prezenta hotărâre va fi dusă la îndeplinire de Primarul Municipiului Brăila, prin Compartimentul Situaţii de Urgenţă şi Protecţie Civilă, iar Secretarul Municipiului Brăila o va comunica celor interesaţi. PREŞEDINTE DE ŞEDINŢĂ, „„MANGIUREA SILVIU CI SS |_onraas MNEAZĂ SS e FUDULAIGHE MIRCEA ROMANIA JUDETUL BRAILA MUNICIPIUL BRAILA PRIMAR PLANUL DE ANALIZA SI ACOPERIRE A RISCURILE AL MUNICIPIULUI BRAILA PENTRU ANUL — 2012 — APROBAT Conform O.M.A ]. nr.132/2007 CAP.I DISPOZIŢII GENERALE. Planul de analiză și acoperire a riscurilor denumit în continuare P.AA.R, cuprinde riscurile potenţiale identificate la nivelul Primariei municipiului Braila, măsurile, acţiunile si resursele necesare pentru managementul riscurilor respective. SECȚIUNEA.I SCOP, DEFINIȚIE, OBIECTIVE. 1.1 SCOPUL aplicării Planului de analiză şi acoperire a riscurilor, este de a asigura cunoaşterea de catre toţi factorii implicaţi a sarcinilor si atribuţiilor ce le revin premergator, pe timpul şi după apariţia unei situaţii de urgenţă, de a crea un cadru unitar si coerent de acţiune pentru prevenirea si gestionarea riscurilor generatoare de Situaţii de urgenţă şi de a asigura un răspuns optim în caz de urgență, adecvat fiecarui tip de risc identificat. 1.2 DEFINIŢII: m Situaţia de urgență — eveniment excepţional, cu caracter nonmilitar, care prin amploare și intensitate ameninţă viața şi sănătatea populației, mediul înconjurător, valorile materiale şi culturale importante, iar pentru restabilirea stării de normalitate sunt necesare adoptarea de măsuri şi acţiuni urgente, alocarea de resurse suplimentare si managementul unitar al forțelor şi mijloacelor implicate. M amploarea situaţiei de urgență — marimea ariei de manifestare a efectelor distructive ale acesteia în care sunt amenințate sau afectate viața persoanelor, funcționarea instituțiilor statului democratic, valorile și interesele comunitaţii. FI intensitatea situaţiei de urgență — viteza de evoluţie a fenomenelor distructive şi gradul de perturbare a stării de normalitate. Bi starea potențial generatoare de situaţii de urgenţă — complex de factori de risc care, prin evoluţia lor necontrolata Şi iminenta ameninţarii, ar putea aduce atingere vieţii şi populației, valorilor materiale si culturale importante şi factorilor de mediu. Hi Dezastrul reprezintă evenimentul datorat declanşării unor tipuri de riscuri, din cauze naturale sau provocate de om, generator de pierderi umane, materiale sau modificări ale mediului şi care, prin amploare, intensitate şi consecinţe, atinge ori depaseşte nivelurile specifice de gravitate stabilite prin regulamentele privind gestionarea situaţiilor de urgenţă, elaborate si aprobate potrivit legii. 1 2 M Conflictul armat reprezintă forma de manifestare a violenţei armate, cu caracter internațional sau neinternaţional, între doua sau mai multe entitaţi (parți beligerante) recunoscute. 1.3 OBIECTIVE: PI Asigurarea prevenirii riscurilor generatoare de situații de urgenţă, prin evitarea manifestării acestora, reducerea frecvenţei de producere ori limitarea consecinţelor, în baza concluziilor rezultate în urma identificării şi evaluării tipurilor de risc, conform schemei cu riscurile teritoriale. HI Amplasarea si dimensionarea unitaţilor operative şi a celorlalte forțe destinate asigurării funcţiilor de sprijin privind prevenirea si gestionarea situaţiilor de urgenţă. m Stabilirea concepției de intervenţie în situaţii de urgenţă şi elaborarea planurilor operative. Mi Alocarea și optimizarea forțelor şi mijloacelor necesare prevenirii şi gestionării situaţiilor de urgenţă. SECȚIUNEA. 1 RESPONSABILITĂȚI PRIVIND ANALIZA ȘI ACOPERIREA RISCURILOR Responsabilitățile privind analiza şi acoperirea riscurilor revin tuturor factorilor care, potrivit legii, au atribuţii ori asigură funcţii de sprijin privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă în profil teritorial. Autoritaţile administraţiei publice locale (a municipiului) asigură aplicarea măsurilor privind activităţile de apărare, prevenire şi gestionare a situaţiilor de urgență conform schemelor de risc întocmite, cuprinse în planul de analiză şi acoperire a riscurilor întocmit la nivelul Primariei municipiului Braila. PAAR, se actualizează la fiecare început de an sau ori de câte ori apar alte riscuri decăt cele analizate sau modificări în organizarea structurilor care, potrivit legii, au atribuţii ori asigură funcţii de sprijin privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă în profil teritorial. 2.1 ACTE NORMATIVE DE REFERINŢĂ Pentru elaborarea PAAR, se are in vedere prevederile Legii nr, 307 / 2006 privind Apărarea împotriva incendiilor, Legii nr. 481 / 2004 privind Protecţia civilă, Ordinul nr.132 / 2007 pentru aprobarea Metodologiei de elaborare PAAR şi a Structurii cadru a PAAR. 2.2 STRUCTURI ORGANIZATORICE IMPLICATE Pi Consiliul Local Municipal. BI Primarul Localitaţii. 2.3 RESPONSABILITĂȚI ALE ORGANISMELOR ȘI AUTORITĂŢILOR CU ATRIBUȚII ÎN DOMENIU CONSILIUL LOCAL — are următoarele obligații principale: aprobă planul de analiză și acoperire a riscurilor, stabileşte resursele necesare pentru aplicarea acestuia. emite hotărâri, în condiţiile legii, cu privire la organizarea activitații de apărare împotriva incendiilor şi alte situaţii de urgență. instituie reguli şi măsuri specifice corelate cu nivelul și natura riscurilor locale. Înființează, la propunerea primarului, cu avizul inspectoratului, serviciul voluntar de urgență şi aprobă regulamentul de organizare şi funcționare al acestuia. desemneaza şeful serviciului voluntar de urgenţă, la propunerea primarului, cu avizul L.S.U. prevede distinct, potrivit legii, din resursele financiare ale bugetului local, sumele necesare în vederea organizării, înzestrării, funcţionării şi îndeplinirii atribuţiilor legale de către serviciile de urgență voluntare înființate și exercită controlul folosirii acestora. asigură includerea, în planurile de organizare, de dezvoltare urbanistică şi de amenajare a teritoriului, a căilor de acces pentru intervenţii, a lucrărilor pentru realizarea sistemelor de anunțare, alarmare, precum şi de alimentare cu apă în caz de incendiu. asigură imobile şi spaţii amenajate corespunzator pentru funcţionarea serviciului de urgență voluntar, precut şi mijloacele de comunicaţii necesare, Îndeplineşte orice alte atribuții prevăzute de lege pentru apărarea împotriva incendiilor şi protecţie civilă. PRIMARUL -— are urmatoarele obligaţii principale: asigură elaborarea planului de analiză şi acoperire a riscurilor şi aplicarea acestuia. asigură respeciarea criteriilor de performanţă pentru constituirea serviciului de urgență voluntar şi elaborarea regulamentului de organizare şi funcţionare al acestuia. coordoneaza organizarea permanentă a intervenţiei în caz de situaţii de urgenţă la nivelul unităţii administrativ teritoriale, asigură participarea la intervenţie a serviciului voluntar de urgență, cu mijloacele din dotare, conducerea interventiei, până la sosirea forțelor 1.S.U. 4 asigură controlul respectării măsurilor de apărare împotriva incendiilor pe timpul adunărilor sau al manifestărilor publice. i asigură controlul respectării măsurilor de apărare împotriva incendiilor la construcțiile şi instalaţiile tehnologice, aparținând domeniului public şi privat al unității administrativ teritoriale, precum şi la instituţiile publice. IA asigură realizarea și menţinerea în stare de funcţionare a căilor de acces, a sistemelor de anunțare, alarmare, precum şi de alimentare cu apa în caz de incendiu. Bi organizează şi execută, prin serviciul de urgență voluntar, controlul respectării regulilor de apărare împotriva incendiilor la gospodăriile cetăţeneşti, informează populaţia cu privire la modul de comportare şi de intervenţie în caz de incendiu. m asigură încadrarea serviciului de urgenţă voluntar cu personal atestat în condiţiile legii, precum şi pregătirea profesională şi antrenarea lor. Mi asigură dotarea serviciilor de urgență voluntare, potrivit normelor, cu mijloace tehnice şi echipamente de protecție specifice, carburanți, lubrifianţi şi alte mijloace necesare susținerii operaţiunilor de intervenţie, inclusiv hrană și antidotul pentru participanții la intervenţiile de lungă durată. Fi analizează anual dotarea cu mijloacele tehnice de intervenţie şi asigură completarea acesteia, conform normelor în vigoare. M comunică de îndată 1.S.U, scoaterea şi repunerea din / în funcţiune a oricărei autospeciale de intervenție, precum şi în scris, dotarea cu autospeciale de interventie noi. WM asigură, prin mijloacele avute la dispoziție, desfăşurarea activitaţilor de informare și educaţie a populaţiei, cu privire la comportarea în cazul unor situații de urgenţă. WM analizează şi soluţionează petiţiile cetățenilor în problema apărării împotriva incendiilor și alte situaţii de urgență. Operatorii economici, instituţiile publice, organizațiile neguvernamentale şi alte structuri din unitatea administrativ — teritorială au obligaţia de a pune la dispoziţie, comitetelor pentru situaţii de urgență, toate documentele, datele şi informaţiile solicitate în vederea întocmirii PAAR. Documentele, datele și informaţiile a căror divulgare poate prejudicia siguranța națională şi apărarea ţării, ori este de natură să determine prejudicii unei persoane juridice de drept public sau privat, se supun regulilor şi măsurilor stabilite prin legislaţia privind protecţia informaţiilor clasificate. 5 CAP. II CARACTERISTICILE UNITĂȚII ADMINISTRATIV TERITORIALE. a. AMPLASARE GEOGRAFICĂ ȘI RELIEF. Municipiul Brăila este așezat la 13 Km în amonte de vărsarea Siretului în Dunăre, pe malul siâng al Dunării, este ultimul pori maritim din câte se află pe cursul fluviului. Coordonatele geografice ale orașului suni: 45 16" 20” latitudine nordică şi 25 18 40” latitudine estică. Teritoriul administrativ al orașului se mărgineşte la nord cu comuna Vădeni, la sud și sud-vest cu comuna Chiscani, la est cu Dunărea şi Insula Mare a Brăilei, iar la vest cu teritoriul comunei Tudor Vladimirescu. Municipiul Brăila este aşezat în partea de nord-est a Judeţului Brăila, iar în raport cu Judeţele vecine se află la 90 Km fată de reşedinţa judeţului Ialomiţa — Slobozia și de reşedinţa județului Tulcea — Tulcea, la 105 Km faţă de reşedinţa județului Buzău — Buzău, la 18 Km de reședința judeţului Galaţi — Galaţi şi la 80 Km de reședința judeţului Vrancea — Focşani. Municipiul Brăila se află la intersecţia magistralelor rutiere DN.2B, DN.21, DN.22 şi pe linia Căii Ferate București — Buzău — Galaţi. Municipiul Brăila se află la confluenţa luncii Dunării, munţilor Măcinului, Câmpiei Bărăganului, Câmpia Siretului Inferior şi Câmpia Covurluiului. Relieful este în general monoton, cu denivelari izolate (Lacu Sarat şi Lacu Dulce) şi pantă lină de la est la vest şi de la nord la sud, punctele cele mai ridicate fiind în centru orașului. Unitatea morfologică din care face parte municipiul Brăila este Terasa Brăilei şi are ca limită la vest valea Ianca şi la est lunca Dunării, altitudinea orașului variind între 15m si 30m NMN, punctele cele mai înalte fiind în centrul municipiului şi în nord — est în Cartierul Progresu. Suprafaţa totala a municipiului este de 4392 ha. b. CARACTERISTICI CLIMATICE. Din punct de vedere climatic, zona municipiului Brăila, se caracterizeaza printr-o climă temperat — continentală, cu amplitudine mare a variațiilor de temperatură şi prin precipitaţii cantitativ reduse. Temperatura medie anuală aerului este de 11* C. Media temperaturii aerului în luna cea mai caldă a anului (iulie) este de 23,1* C, iar in luna cea mai rece (ianuarie) este de —2,3* C. Maxima absolută este de 40,5* C. Minima absolută este de —26,5* C. Precipitațiile atmosferice medii anuale sunt de 440 mm. 6 Precipitaţiile medii lunare sunt de 23 mm, în aprilie şi 65 mm în iulie. Cantitatea maximă de precipitaţii în 24 de ore este de 91,4 mm. Numărul mediu anual al zilelor cu ninsoare este 15, iar numărul mediu anual al zilelor cu strat de zapadă este de 41,6. Numărul mediu anual al zilelor tropicale este de 30-40, iar perioada fară îngheţ de 220 zile. Numărul zilelor senine este de 70-80. Umiditatea relativă anuală a aerului ajunge la peste 72%, iama depășind 80%, în timp ce vara reprezintă 65%. Cele mai multe precipitaţii cad în perioada mai-august, iar cele mai puţine toamna şi iarna. Cu toate acestea în ultima parte a verii, datorita zilelor îndelung senine şi a temperaturilor ridicate creşte mult coeficientul de saturație, fapt ce intensifică procesul de evapotranspiraţie. Direcţia dominantă a vânturilor este NE — SV. Dinspre N —NE bate crivățul, vântul cel mai important atât ca intensitate cât şi ca durată, frecvenţa medie este de 25,4 — 28,4 %, valori înregistrate mai ales în luna februarie când atinge şi o intensitate de peste 20 m/s. În timpul iernii Crivăţul aduce ger și zăpadă, iar vara bate ca un vânt uscat. Austrul este al doilea vânt ca importanţă ce bate în zona Brăilei, cu o frecvenţă de 13,1% iarna şi 11,0% vara. Munteanu bate din sector N-NV şi are în general caracteristicile unui vânt cald care este însoțit de timp friguros dar secetos. Baltăretul, vânt ce bate din directia S-V cu o frecvența de 9,3% iarna și 5,8% vara, este de cele mai multe ori însoțit de cantități mari de precipitaţii. c. REȚEAUA HIDROGRAFICĂ. Municipiul Brăila nu dispune de o reţea hidrografică importantă. Dunărea constitue limita de Est a oraşului de la Km 177 la Km 167, cu o lăţime cuprinsă între 516 — 758 m .Dunărea permite circulația navelor maritime începând de la Brăila. Nivelurile maxime pe Dunăre se produc primavara și vara (martie - iulie) Se observă o periodicitate a creşterii nivelului Dunării, cele mai mari creşteri au loc în perioadele martie — aprilie şi iunie — iulie. În anii ploioși creşterile cele mai mari se înregistrează în lunile mai — iunie, pe când în anii secetoşi creşterea nivelului Dunării are loc în luna aprilie datorita topirii zăpezii si creşterii debitelor afluenților. Uneori au loc creşteri ale nivelului și în lunile ianuarie — februarie, când curg sloiuri ce dau naștere la zăpoare în aval de Brăila. În timpul iernilor foarte geroase, în lunile ianuarie — februarie (40 —50 zile) Dunărea se acopera cu un pod de gheaţă. La sfarșitul iernii și începutul primaverii curg sloiuri (30 — 40 zile). Principalele caracteristici hidrologice ale Dunării la Brăila sunt: - panta medie la ape mici este de 1-2 cm/Kim, iar la ape mari 3- 4 cm/Km; - debitul mediu multianual este de 6000 mc/s; 7 - debitul maxim cu posibilitatea de depăşire odata la 100 ani este de 15370 mc/s; - debitul mediu zilnic (minim anual), cu posibilitatea de depăşire odata la 5 ani este de 2000 me/s, iar in perioada iunie — august este de 3000 mc/s; Reteaua hidrologica este completata de luciuri de apa existente în zona, ca de exemplu Lacu Sarat spre limita sudica a teritoriului, fiind alimentat din precipitatii și stratul acvifer freatic. În partea de sud-vest a orasului exista o depresiune superficiala care se umple cu apa în urma precipitatiilor abundente şi de lunga durata, constituind aşa numitul Lacu Dulce. CARACTERISTICILE PEDOLOGICE ALE SOLULUI Litologia în zona orasului Braila se prezinta în urmatoarea succesiune (pornind de la suprafata terenului spre adancime): - loess la suprafata, solidificat pe 8-15m grosime; - nisipuri fine, prafoase de 4-8m grosime; - argile prafoase — nisipoase cochilifere de 3-6m grosime; - nisipuri cu rar pietrisi 4-6m grosime; - argile compacte, lenticulare de 2-5m grosime; - nisipuri cu pietrisuri pe grosimi mari, cu intercalatii lenticulare, lamelare, de nisipuri sau argile; Din punct de vedere hidrologic, zona orasului Braila prezinta doua straturi purtatoare de apa: - Stratul acvifer freatic, cantonat în orizontul nisipos de la baza loessului, uneori în pachetul de loess; - Stratul acvifer de adancime medie, ascensional, identificat în nisipurile şi pietrisurile inferioare; De remarcat este faptul ca primul strat argilos care se intalneste în foraje, este raspandit uniform pe toata zona considerata, separand stratul acvifer freatic de stratele de adancime. În partea centrala a zonei, se constata o laminare şi efilare a orizontului argilos, ceea ce determina contactul direct între nisipurile de la baza loessului şi cele de madie adancime, care se afla în legatura cu apele Dunării. Rezultatul acestui contact este o depresionare a orizontului freatic în aceasta zona, determinata de drenarea acestuia în orizontul inferior care prezinta cote piezometrice mai coborate. d. POPULAȚIA. Populaţia Municipiului Brăila este de 215316 locuitori conform. fisei localitatii emisa de Institutul National de Statistica, Directia regionala de statistica Braila. Din 215316 locuitori, 112451 sunt femei. Numarul nou nascutilor este de 1612 iar a decedatilor este de 2393. 8 Densitatea medie este de 4937 locuitori / Km. Aceasta situatie se explica prin faptul ca 90,5 % din populatia urbana locuieste in municipiul Braila. e. CĂIDE TRANSPORT. Căi rutiere: Braila se afla la intersecia magistralelor rutiere; DN.21 Braila -— Slobozia, DN. 2B Braila — Buzau — Bucuresti, DN.22 Braila — Ramnicu Sarat, DJ.202 Braila — Focsani, DJ.221A Braila — Galati. De mentionat ca DN2B este şi Soseaua de centura a municipiului pe unde se face şi transportul materialelor periculoase. Cale ferata: Braila este un important nod de cale ferata prin care se face legatura cu toata tara, atat marfa cat şi calatori (magistrala Bucuresti-Buzau- Faurei-Galati). Cale fiuviala: Prin Portul Fluvio — Maritim Braila, situat la 171 Km de Marea Neagra se realizeaza legatura cu principalele Porturi Maritime si Fluviale. În ceea ce priveste caile de comunicatie locala, schema stradala existenta a municipiului, are o configuratie în general radial-semicirculara, pentru zona cuprinsa între Fluviul Dunarea - B-dul Dorobanti şi una aproximativ rectangulara în restul zonelor. Reteaua stradala este alcatuita din 537 strazi cu latimi cuprinse intre 3,5 şi 28m pe o lungime de 275Km, corespunzatoare unei suprafete carosabile de 2154,300ha. î. DEZVOLTAREA ECONOMICĂ. Activitatile economice care se desfasoara în municipiul Braila sunt urmatoarele: - activitati de tip industrial, depozitare şi constructii, - activitati de tip agroindustrial; - activitati de transport; - activitati financiar — bancare; Activitatile de tip industrial au determinat formarea a patru zone industriale: - zona industriala nord; - zona industriala sud; - zona industriala ves [...]