HCL 316/2010 Brăila adoptată

i ma r îi ROMÂNIA JUDEȚUL BRĂILA MUNICIPIUL BRĂILA _ CONSILIUL. LOCAL MUNICIPAL BRĂILA HI OLARARNEIA NR.Z16 din 27.09.2010 Privind: Aprobarea Documentaţiei de Avizare a Lucrărilor de Intervenţie pentru obiectivul de investiție „RESTAURAREA GRUPULUI STATUAR TRAIAN. CONSILIUL LOCAL MUNICIPAL BRAILA La inițiativa Primarului Municipiului Brăila; Având în vedere raportul de specialitate a! instituției Arhitectului Şef, precum şi rapoartele comisiilor de specialitate nr. 1 şi 2 din cadrul C.L.M. Brăila; Ținând cont de prevederile Legii nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare şi ale H.G.R. nr.28/2008 privind aprobarea conţinutului-cadru al documentaţiei tehnico- economice aferente investiţiilor publice, precum şi a structurii şi metodologiei de elaborare a devizului general pentru obiective de investiții şi lucrări de intervenții; În baza art. 36 alin. (1), alin. (2) lit. b) şi d), alin. (4) lit. d) şi alin.(6) lit.a) din Legea nr. 215/2001 republicată, cu modificările şi completările ulterioare; În temeiul art. 45 alin. (1) şi (2) lit. a), coroborat cu art. 115 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 215/2001, privind administrația publică locală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; HOTARASTE: Art.1: Se aprobă Documentației de Avizare a Lucrărilor de Intervenţie pentru obiectivul de investiție „RESTAURAREA GRUPULUI STATUAR TRAIAN”, conform anexei, parte integrantă din prezenta hotărâre. Art.2: (1) Costurile estimate pentru operaţiunile de restaurare prin metoda avizată sunt de 400.722 lei fără TVA. (2) Durata restaurării se estimează a fi de 4 luni şi 9 zile destinate realizării organizării de şantier necesare. Pai Art.3: Prezenta hotărâre va fi dusă la îndeplinire de Primarul Municipiului Brăila, prin Direcţia Finanţelor Publice Locale şi Instituția Arhitectului Şef, iar Secretarul Municipiului Brăila o va comunica celor interesați. CONTRASEMNEAZĂ, SECRETAR, FUDULAIC, RCEA PA p, AZ? Lp II LIȚ: PPR e 970 pp ar atu, ENGINEERING PROJECT DEvELOPMENT S.R.L. e i J40/8164/2008; CU! RO23854142; Capital social 10.000 lei [i > LITAS E Bd. Regina Elisabeta nr. 42. sector 5, Bucuresti; www.epd.ro Tel/fax: 021-3130461: office Qepd.ro; office-epaQclicknet.ro; coama acru RO82.BTRL.0430.1202.M509.07XX-BANCA TRANSILVANIA-SUC.UNIRII SR EN 150 9001 :2008 BENEFICIAR: UNITATEA ADMINISTRATIV TERITORIALA A MUNICIPIULUI BRAILA CONTRACT NR. 19635/2010 DENUMIRE: RESTAURAREA GRUPULUI STATUAR TRAIAN, cod LMI : Br-Ill-m-B-02144 Proiect nr. 75 Faza: DALI, PTh si DE Coordonator proiect Pandrea Dumitrg$ LES 3 DINROMÂNIA SET Area, poa nt | 27,205 Arhitect Apetrei Vasile Ovidiu, spectalist arhitect pas Ovidiu APETREI Eculpior FI Fi . Î. Testaurat Verificator Nagy Benjamin, specialist restaurator f Y Benjamin componente piatra | ra V SPECIALI, ( i Neag! Verificator Componente artistica bronz ing. Const. Gheorghe pobrescu Verificator rezistenta monumentelor istorice DIRECTOR GENERAL Ing,/Emilian PETRISOR CUPRINS EXPERTIZA STARII DE CONSERVARE A MONUMENTULUI INTRODUCERE ea ISTORICUL MONUMENTULUI. TRANSFORMA I. EXPERTIZA STARII DE CONSERVARE A POSTAMENTULUI II. EXPERTIZA STARII DE CON MONUMENTULUI III. EXPERTIZA STA BIBLIOGRAFIE na, ILUSTRATIE PROPUNERE DE REABILITARE MONUMENT “TRAIAN” IV. PROPUNERE PRIVIND REABILITAREA POSTAMENTULUI a 22 V. PROPUNERE PRIVIND OPERATIUNILE DE CONSERVARE CURATIVA, RESTAURARE A SOCLULUI DE PIATRA A MONUMENTULUI PLANURI TEHNICE, DETALII DE EXECUTIE SI TESTE PRIVIND REABILITAREA MONUMENTULUI VII. PLAN TEHNIC SI DETALII DE EXECUTIE PRIVIND REABILITAREA FOSTAMENTULUI umar 35 MONUMENTULUI nu 36 IX. TESTE SI DETALII DE4 EXECUŢIE PRIVIND OPERATIUNILE DE CONSERVARE CURATIVA SI RESTAURARE A STATUILOR, FRIZELOR SI A ORNAMENTICII DIN BRONZ ALE MONUMENTULUI aere 42 ANEXA. CARACTERISTICI FIZICE SI MECANICE A TRAVERTINELOR, MARMURELOR SI A ANUMITOR CALCARE CE FAC OBIECTUL CERCETARII PARTE DESENATA RELEVEELE A-01, A-02, A-03, A-04, A-05 HARTILE DEGRADARILOR A-06, A-07, A-08, A-09, A-10 PLANURILE DE FUNDARE A-] |, A-12 DETALII DE EXECUTIE S-01, S-02, S-03, S-04, S-05, S-06 pe, INTRODUCERE Monument de for public de referință pentru Brăila Grupul statuar Traian, cod LMI Br-Ill-m-B-02144, dezvelit în 1906 se află amplasat în centrul istoric al oraşului (vezi ridicarea topo 1:500), emblematic pentru memoria colectivităţi întru „aducerea aminte a latinităţii” poporului român, ni se înfățișează astăzi într-o estetică maladivă, dureroasă inimilor noastre prin deformarea mesajului ce ar trebui să ni-l transmită, Tocmai îndreptarea acestei stări de fapt, printr-o bună diagnosticare a stării sale de conservare şi aplicarea tehnicilor de restaurare adecvate; fac obiectul studiului de față, însă, finalitatea ce-o propunem nu se poate materializa decât prin asumarea conştientă a responsabilităților ce le revin, deopotrivă restauratorilor cât şi proprietarului de drept al acestui monument. ISTORICUL MONUMENTULUI. TRANSFORMĂRI Este inaugurat în 1906 prin amplasarea sa în Piaţa Sfinţii Arhangheli (foto 1, carte poştală 2 si plansele A-01, A-02, A-03, A-04, A-05 ). Finanţarea ridicarii s-a făcut prin subscripţie publică, inițiatorul acestui demers, la cea dată fiind profesorul N. Chicireanu (vezi foto 2 cu detaliu partea de vest a soclului). Cronologic vorbind este al doilea monument al pieţei după „Fântâna în stil baroc”, dar primul de for public, „Monumentul” din Parcul: Kisseleff fiind considerat la acea dată, în afara oraşului. Concepţia volumetrică, monumentală, aparține arhitectului lon D. Traianescu (vezi foto 3) el fiind și cel ce supraveghează asamblarea sa. Realizatorul componentelor artistice din bronz și al soclului din piatră este sculptorul Take Dima Pavelescu (vezi foto 4 cu detaliu următorul stâng al bustului lui Traian). i laiţia! monumentul era înconjurat de un trunchi de piramidă din pământ pe a cărui feţe se aflau aranjamente florale (vezi carte poştală 1 şi 3). Acest eşafod avea dimensiunea laturii bazei mari egală cu jumătatea distanței dintre cele două alei paralele pe direcţia est-vest a pietrei (cartea poştală nr. 4). Părţi componente. Definiţii şi delimitări Grupul statuar se compune din: e POSTAMENT e SOCLU * ELEMENTE ARTISTICE DIN BRONZ Numim POSTAMENT acea parte a monumentului delimitată la partea inferioară de planul ce conţine nivelul de călcare al pieței, iar la partea superioară de planul orizontal a! treptei ce conţine montura statuii de bronz a bătrânului. În tot conținutul acestui proiect acest plan superior pe care se sprijină şi soclul îl vom numi TREAPTA 1. Tehnica în care a fost realizat postamentul (vezi planşa nr. | din documentatia fotografica ) este de zidărie din blocuri de piatră sub formă de pătrat în secțiune, ce se strânge în trepte către axul central al monumentului. Interiorul acestei construcții este format din umplutură tip emplecton. Numim SOCLU, construcția sub formă de obelisc realizată din blocuri de piatră pe a căror suprafeţe vizibile sunt sculptate înscrisuri, motive artistice şi elemente miniaturale de arhitectură clasică romană (vezi foto 5, vedere axonometrică a soclului). Avem de-a face cu o tehnică constructivă monumentală formată din blocuri de piatră, Primela doua pietre de talie perfect îmbinate, formează baza ce se sprijină pe treapta 1 a postamentului, deasupra lor fiind așezate la verticală încă două blocuri ce se îmbină la jumătatea frizelor din bronz, de nord și sud, tocmai pentru a le încastra in soclu, urmate apoi in evolutie vertical monumentala de celelalte ce culmineaza cu bustul din brons al Imparatului Romei. per, Numim ELEMENTE ARTISTICE DIN BRONZ totalitatea statuilor frizelor şi aplicelor ornamentale din aliaj belle-art pe baza de Cu-Sn-Zn încastrate sau montate în roca ornamentală a monumentului. Cota zero iniţială a întregului grup statuar fiind mai bine de cinci decenii cota treptei ce conţine talpa piciorului stâng a statuii de bronz a copilului, minus 10 - 20 cm funcţie de retrasările eșafodajului de pământ, dar niciodată mai jos (vezi cărți poştale 1, 2, 3, 4). Redesenarea urbanistică din anii 60 ai secolului XX a întregii pieţe, duce la îndepărtarea terasării de pământ din jurul fundaţiei monumentului, astfel cota zero a monumentului devenind identică cu cea a nivelului de călcare al pieţei (vezi foto 1), deja redenumită — Piaţa Lenin. Astfel forțele de împingere exercitate pe laturile verticale ale pereţilor exteriori fundaţiei, devenită în aceste condiţii postament, de către greutatea soclului (aproximativ 10 - 12 tone) devenită forța de compresiune, nu mai este anulată de greutatea masei de pământ a eşafodajului sub formă de trunchi de piramidă. Consecințele acestei decizii grevate pe o slabă rezistenţă la compresiune la saturație (umiditate) a blocurilor de piatră folosite la realizarea fundaţiei (devenită prin decopertare postament) precum și lipsa liantului dintre pietrele de talie şi nu în ultimul rând tasarea emplectonului (vezi fig. 1) au cauzat deplasări ale bazei şi degradări mecanice interne materialului litic (vezi foto postament — detaliu, foto 6). Pentru a ascunde aceste degradări s-a ales soluţia placării postamentului (fosta fundaţie) cu travertin (idem. foto 6) dar nu înainte de-a fi „tencuit şi adus la drept” cu un mortar de ciment, var şi nisip ce atinge pe alocuri şi 8 - 10 cm. La începutul perioadei comuniste, monumentul suferă „ştergerea” unor inscripții. Omagiul Regelui Carol 1 de pe fața vestică (cartea poştală nr. 2) a bazei soclului şi-a Ministrului Instrucțiunii Publice ca şi coroana de lauri de sub friza lupoaicei este îndepărtată (cartea poștală nr. 1) considerându-se ca anexă la „laudatio” amintit mai sus, Se remontează cu panglica dreaptă în oglinda lipsă (vezi foto 1). Elementele artistice ale monumentului (vezi foto 1, 7, 8) realizate în bronz sunt: * Bustul Împăratului Traian — bronz turnat e Statuia bătrânului — bronz turnat * Statuia copilului — bronz turnat e Trei frize — bronz turnat - cele două de nord și sud — încastrate - cea frontală (vest) cu Lupa Capitolina este montată e Statueta ce conţine echipamentul de luptă al legionarului roman — bronz turnat + Coroana de lauri (jerbă omagială) — bronz turnat Patru elemente decorative sub forma de scut circular cu ramură de măslin în travers pe diagonală — bronz matriţat (forjat). L. EXPERTIZA STARII DE CONSERVARE A POSTAMENTULUI A. Analiza materialului litic Proba a: Materialul litic de placare a postamentului Analiza microscopică — indică prezența planelor de sedimentare ale calcitului cu alveolări interplanare specifice travertinurilor din bazinul vestic al Munţilor Orientali. Calcitul este microcristalin. Identificarea elementelor Analiza chimică: calcit (Ca CO3) : 92-94% Pe straturile de pigmentare s-au identificat urme de oxizi de fier (Fe0) şi mangan MnoO. Analiza a fost efectuată în laboratorul INOE prin metoda LIBS. Analiza mineralogică și conținutul de elemente chimice ale mineralelor, au concluzionat (dr. ing. Leonard Guta — geolog) că avem de-a face cu un travertin extras din acumulările Scaunul Rotund — Borsec, Harghita. Microscopia si imaginea micrografica a structurii litice a fost facuta in cadrul laboratorului CERTO al INOE de catre dr. Monica Simileanu ( microstructura nr, 3), Proba b: Material litic prelevat din coniratreapta II-I de pe colțul de S-V al postamentului. Analiza microscopică: calcar cu calcit primar și secundar cu cristal de cuarț cu un contur angular accentuat (microstructura nr. 1). Identificarea microscopică în secțiunea efectuată de cercetator geolog, dr. ing Leonard Guţă împreună cu restauratorul piatră D. Pandrea. Identificarea macroscopica a fost facuta de George Culea, expert restaurare piatra, MINA Constanta. Identificarea elementelor chimice: calcitul primar CaCO = 96% Masa de calcit secundar: CaCO3 = 89-92%, Si0, = 0,85-0,92%; MaCO3 = 4,1-4.8%, urme de Al, Mn. Analiza a fost efectuată prin metoda fotonică LIBS la IN OE.- Măgurele. În urma rezultatelor s-a concluzionat că materialului litic în cauză este un calcar sedimentar grezos a cărei arie de răspândire, ținând cont de conţinutul de carbonat de magneziu ridicat este posibil să fie arealul dobrogean marin din zona Canara (Ovidiu), sau ivirile vest- dobrogene din valea Carasu, arealul Baschioi, Slava Rusa, Slava Cercheza. Microscopia a fost efectuata tot in cadrul laboratorului CERTO al INOE de catre dr.Monica Simileanu ( vezi microstructura nr, 1). B. Analiza prezenţei sărurilor solubile şi insolubile Identificarea prezenţei sărurilor de sodiu, mangan, magneziu, calciu etc. la nivel superficial (contact) se va face prin analiza prezenței nitriţilor, nitraţilor, carbonaţilor, ionului de clor, sulfaţilor, sulfiților. Aceşti oxizi de sulf, azot, carbon, acești produşi „tradiționali ai poluării sunt capabili să se combine cu apa meteorică, iar acizii astfel rezultați reacţionează chimic cu calcitul din materialul litic producând alterări greu de stopat și de remediat. Analizele au fost efectuate în cadrul laboratorului de restaurare al Muzeului Brăilei în conformitate cu testele standardizate ICCOMOS. B.1. Analiza prezenţei sulfaților (S0,2*) Identificarea s-a efectuat cu ajutorul HCI (2M) şi BaCl» (10%) prin picurare cu pipeta pe suprafața treptelor postamentului în 12 puncte de pe fiecare din cele 4 loturi. Precipitatul de sulfat de bariu (BaSO,) ne-a indicat prezenţa majoră a sulfaţilor. Pe mortarul pe bază de ciment, var şi nisip, precipitarea a fost de asemenea puternică. Pe mostrele de mortar analiza chimică a indicat prezența (Na) sodiului și magneziului (Mg) cu procente de (4,1-4,4)% Mg şi 3,8% a sodiului (Na). Deci săruri precum sulfatul de magneziu (MgS0O, în H20) cu formele sale de hidratate se găsesc în profunzimea materialului litic şi al mortarelor folosite la placare. De asemenea sulfatul de sodiu ce a difuzat în materialul litic în diluție prin fenomenul de capilaritate. Prezența Na2SO4 cu formele sale hidratate, ce-și poate mări volumul de până la 400% în cazul mirabilitului a cauzat alături de gelivitate şi compresiune, degradări profunde blocurilor de piatră ce compun postamentul (Foto 9). Prezența sulfatului de calciu, identificat atât chimie cât şi microscopic (vezi microstructura 3), rezultat al interacției acidului (produs de gazul reactiv cu apa de ploaie) cu carbonatul de calciu al rocii din care au fost cioplite elementele constructive ale monumentului. B.2. Analiza prezenţei anionului de clor (CI) Identificarea s-a făcut cu soluţie de HNO3 (2M) și AgNO3 (0,1 M). Prezenţa precipitatului de culoare albă (AgCI) indică o puternică prezenţă a ionului CI. Pe Acest fapt ne indică o puternică salinitate ce explică alveolările la nivel superficial ale pietrei fapt datorat fenomenelor de cristalizare şi recristalizare repetată. B.3. Analiza prezenţei nitriţilor pe suprafața materialului litic (NO) S-a testat prezența nitraţilor cu ajutorul acidului citric CH3COOH (2M) şi a soluţiilor Griess- Ilosvay. Virarea soluției ( la contactul cu piatra) într-o culoare roz-violacee intensă a indicat existența acestora. B.4. Analiza prezenţei nitraţilor (NO3) Eliminarea nitriţilor din soluția test s-a făcut cu cristale de acid sulfamic. În soluţia Griess - Ilosvay cu acid citric s-a adăugat pulbere de zinc. Virarea puternică către roz a indicat prezența nitraţilor (NO3"). B.5. Analiza prezenței carbonaţilor (CO) Identificarea s-a făcut cu 1-2 picături de HCI. Reacţia efervescentă cu eliberare de gaz (CO2) şi formarea clorurii de calciu indică prezența carbonaţilor. C. Biodeteriorarea suprafețelor postamentului din piatră. Identificări, Identificările au fost efectuate prin analiza microscopică a probelor prelevate de dr. Onea Nicolae - cercetător biolog si expert conservator colectii botanice Marius Vernescu.. Probele au fost prelevate de un conservator specializat, cu ajutorul scalpelului de pe partea de nord a postamentului (trapta I şi II și contratreapta I-11), în urma analizei s-au identificat următoarele grupe de muşchi, alge, cianobacterii şi licheni: - Cyanoprokariota: Chlorogloea sp. şi Cyanosarcina sp. numite popular alge albastre. - Chloropyta: chlorocânum sp., chiorella vulgaris sp. (verzeala zidurilor). În planurile orizontale, pe trepte și pe cele verticale, în alveolările naturale ale travertinului folosit la placarea se observă o vegetaţie formată din muşchi identificaţi ca fiind Byrum argentum şi Tortula muralis. (vezi foto 10). Vizibile s-in harta degradarilor din plansele: A-06, A-07, A-08, A-08, A-09 Lichenii (idem. foto 10) cu talurile de culoare galben-verde aparțin speciei Colopaca sp. Depunerile de la îmbinarea blocurilor prezintă cruste de culoare verde-închis spre negru (vezi foto 11, 12) ce în stare umedă sunt mucilaginoase sunt formate din colonii de cianobacterii şi alge unde predomină Nostoc sp. (cleiul pământului), identificare făcută de dr. Onea Nicolae- cercetător biologic la Muzeul Brailei. Acest înveliș este bine dezvoltat mărindu-și volumul la umezeală. Trebuia evidenţiată şi macrovegetaţia formată din plante (ierburi) ce este localizată în crăpăturile postamentului unde s-a acumulat humusul necesar dezvoltării vegetale. pr Toţi aceşti agenţi biodeterioranți au cauzat distrugeri materialului litic atât la nivel superficial cât și în profunzimea sa. Rădăcinile, în cazul mușchilor şi al macrovegetaţiei, au provocat crăpături majore prin lărgirea fisurilor cauzate de salinitatea excesivă și de gelivitate. Coloniile de bacterii și alge prin produşii lor metabolici au creat alveolări ce se văd cel mai bine pe partea inferioară nordică a soclului. (vezi foto 7, 13) D. Degradări ale blocurilor de piatră originale ce constituie postamentul monumentului. În urma analizelor efectuate şi a anamnezei blocurilor de piatră originale, în conformitate şi în analogie cu atlasul degradărilor rocilor ornamentale puse în opera monumentelor (Photo atlas of meathering forms on stone monuments a lui B.Fitzner, Universitatea Aachen) sau făcut următoarele identificări. D.1. Clivaj sfărămicios. (Pu-Pn) — Crumbling to Splintering. Localizare: Toate blocurile de piatră. (vezi foto 9 - detaliu) Scala : 20-25 cm în secţiunea blocului de piatră. D.2. Clivaj (Pn) - Spintering (Foto 6) Localizare: Toate blocurile de piatră originală. Scala: În toată volumetria blocului de piatră. D.3. Colonizarea microbiologică (Bi) — Microbiologicol (Foto 10, 11) Localizare: treapta ] şi placajul contratreptelor pe latura de nord. Scala:80-90 cm în plan orizontal pe 40-45% din suprafaţa vizibilă. D.4. Colonizare microbiologică de culoare întunecată sub formă de crustă ( Bi-dKC) - Microbiological colonization to dark — colored crust (Foto 12) Localizare: treapta 1 pe suprafaţa orizontală a blocurilor pe care se sprijină soclul. Scala : 30-40cm, suprafață discontinuă. E. Cauzele degradărilor E.1. Clivajul sfărâmicios este datorat saturării în săruri de sodiu şi magneziu provenite din mortarul (adezivul) folosit ca adaos de planeitate și aplicare a plăcilor de travertin, alături de umiditatea excesivă provenită ajunsă în masa litică prin capilaritate. Nu în ultimul rând, slabei rezistențe la compresiune în stare umedă (saturație) a calcarului original. E.2. Clivajul — în profunzimea blocurilor de clar în afara cauzelor de la D.], pentru suprafața treptei 1 (clivajul pară) este cauzat de forța mare de compresiune şi forfecare la care Sunt expuse de greutatea mare a soclului. Tasarea materialului de umplutură ( figura 1 și planșa 2) ce-a făcut ca forta G a greutatii soclului să se distribuie în blocurile postamentului producând la limita treaptă - contratreaptă mari forțe de forfecare. E.3. Colonizarea microbiologică consecință a transformării suprafeţei materialului litic mediu favorabil dezvoltării coloniilor de muşchi și licheni, alge şi cianobacterii (în urma identificărilor de la punctul C). În ciclurile lor de viaţă aceste microorganisme și microvegetație au ca produşi metabolici [...]