HCL 168/2019 adoptată

ROMANIA JUDETUL BRAILA MUNICIPIUL BRAILA CONSILIUL LOCAL MUNICIPAL BRAILA :a: 0 TAR. A R. E A NR.. 1&8 din 1&.04.2019 Privind: Aprobarea strategiei de dezvoltare a serviciilor sociale la nivelul Municipiului Braila, 2019 - 2029. OOl!ifSIX..X OL LOOAL lVIUN'IOIPAL BB AIT·A La initiativa Primarului Municipiului Braila; Avand in vedere referatul de aprobare al initiatorului, rapoartele de specialitate ale Directiei Finantelor Publice Locale ~i Directiei de Asistenta Sociala Braila, precum ~i rapoartele comisiilor de specialitate nr. 1, 2, 3, 4 ~i 5 din cadrul C.L.M. Braila; in conformitate cu prevederile art. 112 alin. (3) lit. b) din Legea nr. 292/2011 , Legea asistentei sociale, cu modificarile ~i completarile ulterioare, precum ~i ale art. 3 alin. (2) lit. a) din Anexa 2 a H.G. nr. 797/2017 pentru aprobarea regulamentelor-cadru de organizare ~i functionare ale serviciilor publice de asistenta sociala ~i a structurii orientative de personal, cu modificarile si, completarile . ulterioare; In baza art. 36 alin. (1), alin. (2) lit. d), alin . (6) lit. a) pct. 2 din Legea nr. 215/2001 , republicata, cu modificarile ~i completarile ulterioare; in temeiul art. 45 alin . (1), coroborat cu art. 115 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 215/2001 , privind administratia publica locala, republicata , cu modificarile ~i completarile ulterioare; :a:OTAR.ASTE: Art.1 Se aproba strategia de dezvoltare a serviciilor socia Ie la nivelul Municipiului Braila, 2019 - 2029, elaborata de Directia de Asistenta Sociala Braila, conform anexei, parte integranta din prezenta hotarare. Art.2 Prezenta hotarare va fi dusa la indeplinire de catre Primarul Municipiului Braila, prin Directia de Asistenta Sociala Braila, iar Secretarul Municipiului Braila 0 va comunica celor interesati ~i 0 va aduce la cuno~tinta publica. ._- '- ~ PRr E~ ,DINTE pE ~EDINTA, ··1 \ DUMITRU , FLORIN \::": I:<vs. / / CONTRASEMNEAZA ., SEC R TAR,  Anexa la HelM NR. /p8/jp,(J?, 2IJ/? STRATEGIA DE DEZVOLTARE A SERVICIILOR SOCIALE LA NIVELUL MUNICIPIULUI BRAILA 2019-2029 1/80 CUPRINS CON SIDERATII GENERALE ..................................................................................................... 3 Prezentarea generala a Municipiului Braila ................................................................... 3 Rol ul serviciilor socia Ie ~i modalitati de organizare a lor .......................................• .4 CONTEXT EUROPEAN, NATIONAL ~I LOCAL .....................................................................9 PRINCIPI I 51 VALORI ............................................................................................................. •27 SCOP ........................................................................................................................................ . 29 Furnizori publici ~i privati de servicii sociale in Municipiul Braila ........................ 29 Serviciu l public de asistenta sociala ................................................................................. 31 GRUPURILE TINTA ALE STRATEGIEI ~I OBIECTIVE ........................................................ 36 Copii ~i familii aflate in dificultate, in risc de separare . .. . .••• •••... .....• •......•.. 36 Persoa nele cu dizabilitati. .......... •... .••... .....• . .... ••.. . .....•.............•... .. .... .44 Persoane defavorizate apartinand cetatenilor romani de etnie roma .........••. .48 Persoane fara adapost. ................................... . .. . ... ... . ... . . . . .. .. .... ... ...... 51 Persoa ne varstnice ...... ............ . . . .. ...... .......................... . . .... .. .... ..... ... 56 Victimele violentei in familie ................ . .... ......... ........... . ... . ............. .. . 60 Persoane singure si familii care traiesc in saracie . .. ... ......... ..... .. .. ............ . 62 PRIORITATIIACTIVITATI STRATEGICE.. . .... . . ......... .................... ....... .... .... . 68 Definirea t erminologiei specifice . ... ......................... .. .............. .. .. . .. .... .. 69 FINANT AREA SERVICIILOR SOCIALE ............................................................................... . 73 IMPLEMENTARE, MONITORIZARE ~I EVALUARE ............. .............................................. .73 LEGI SLATIE ............................................................................................................................... 74 PLAN UL OPERATIONAL PENTRU IMPLEMENTAREA STRATEGIEI DE DEZVOLTARE A SERVICIILOR SOCIALE LA NIVELUL MUNICIPIULUI BRAILA ............... .... ..... . 77 2180  CONSIDERATII GENERALE PREZENTAREA GENERALA A MUNICIPIULUI BRAILA Mun icipiul Braila este capitala judetului cu acela~i nume, Regiunea de Dezvoltare de Sud-Est ~i se desfa~oara pe 0 suprafata de aproximativ 4_392 ha (3 .444 ha teren intravilan) . Municipiul Braila este situat in S-E Romaniei, pe malul stang al Dunarii, la aproximativ 170 de km amonte de varsarea Dunarii 'in Marea Neagra. Localizarea municipului Braila este una privilegiata, avand 'in vedere ca este port la Dunare, favorizandu-se astfel ie~irea la Marea Neagra. Se situeaza in proximitatea granitei cu Repu blica Moldova, fiind un punct de legatura important. Municipiul Braila are accesibilitate buna, fiind conectat atat la reteaua rutiera si feroviara de transport, precum ~i la cea fluvia la , asigurandu-se astfel premisele pentru 0 buna dezvoltare locala. Ora~ul face parte din seria o ra~elo r "cap de drum", 'in aceasta categorie fiind incluse porturile dunarene ~i maritime. Din datele statistice, la nivelul municipiului Braila, din total locuitori de 206957, numarul mediu de salariati raportat la 31.12.2017 era de 58.090 persoane. Structura populatiei ocupate din judetul Braila pe domenii de activitate, la 01.01.2018 ,este urmatoarea: - In domeniile sanatate ~i aSistenta sociala-5.200 persoane; - in Invata mant-5 .300 persoane; -in constructii-5.200 persoane; -in industrie-23 .900 persoane; -i n agricultura, silvicultura si pescuit-4.500 persoane; -i n transport si depozitare-2.900 persoane; - in distributia apei, salubritate, gestionarea deseurilor, activitati de decontaminare-l.700 persoane; - in productia si furnizarea de energie electrica si termica, gaze, apa calda-500 persoane; , - in comert cu ridicata si cu amanuntul-12.500 persoane; - in hoteluri si restaurante-2.BOO persoane; in informatii si comunicatii-BOO persoane; - in tranzactii imobiliare-400 persoane; - activitati de servicii administrative si activitati de servicii de suport-3 .000 persoane; - in administratie publica si aparare-3.300 persoane, etc. 3/ 80 Pe 0 piata a muncii tot mai dinamica, cu 0 mare diversitate de locuri de munca, romanii interesati sa i~i schimbe jobul pentru un altul mai bine platit sunt dispu~i sa treaca printr-o reconversie profesionala. Concluzia se desprinde din cele mai recente statistici furnizate de Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca (ANOFM), ce arata ca 14.400 de persoane au participat la cursuri pe ntru formare profesionala in primele ~apte luni ale acestui an. La sfar~itul lunii septembrie 2018, rata ~omajului inregistrat la nivel national a fost de 3,40%, in scadere cu 0,07 puncte procentuale (pp) fata de luna anterioara ~i sub valoarea inregistrata la finele ac e leia~i luni a anului 2017, cu 0,74 pp. Referitor la structura ~omajului dupa nivelul de instruire, ~omerii fara studii ~i cei cu nivel de instruire primar au 0 pondere insemnata in totalul ~omerilor inregistrati in evidentele ANOFM (32,3%). ~omerii cu nivel de instruire gimnazial reprezinta 30,20% din totalul ~omerilor inregistrati, iar cei cu studii universitare 5,03 %. Somerii cu studii gimnaziale (35,26 %) au ponderea cea mai mare in totalul somerilor inregistrati in evidentele AJOFM Braila, urmat de cei cu studii primare (25,9 %) si cei fara studii (16,28 %), iar 9,77 % au absolvit scoala profesionala/arte si meserii. Somerii cu nivel de instruire liceal si postliceal reprezinta 9,46 %din totalul somerilor inregistrati, iar cei cu studii superioare sunt 3,33%. De asemenea, la sfarsitul anului 2017, la nivelul judetului Braila, s-a inregistrat un numar de 6.300 someri (4.000 barbati si 2.300 femei), cu 0 rata a somajului de 5,01% ( se observa ca rata somajului in judetul Braila la 31 .12.2017-5,01 %, este in scadere fata de anul 2015-7,24%) . ROLU L SERVICIILOR SOCIALE ~I MODALITATI DE ORGANIZARE A LOR Sistemul de aSistenta sociala, reglementat prin legea asistentei sociale nr. 29212011, intervine subsid iar sau, dupa caz, complementar sistemelor de aSigurari sociale ~i se compune din sistemul de beneficii de aSistenta sociala ~i sistemul de servicii sociale . Asistenta sociala, prin masurile ~i actiunile specifice, are drept scop dezvoltarea capacitatilor individuale, de grup sau colective pentru asigurarea nevoilor sociale, cre~terea calitatii vietii ~i promovarea principiilor de coeziune ~i incluziune sociala. Se rviciile sociale reprezinta conform prevederilor art. 27, alin (1) din Legea 29212011 a asistentei sociale " ... activitatea sau ansamblul de activitati realizate pentru a raspunde nevoilor sociale, precum ~i celor speciale, individuale, familiale sau de grup, 'in vederea depa~irii situatiilor de dificultate, prevenirii ~i combaterii riscului de excluziune sociala, promovarii incluziunii sociale ~i cre~terii calitatii vietii" . In cadrul art. 30 din Legea 292/2011 se face 0 clasificare a serviciilor sociale, dupa cum urmeaza: 4/ 80 0(1) Dupa scopul lor, serviciile sociale pot fi c1asificate In: servicii de aSistenta ~i suport pentru asigurarea nevoilor de baza ale persoanei, servicii de Ingrijire personala, de recuperare/reabilitare, de insertie/reinsertie sociala etc. o (2) Dupa categoriile de beneficiari, serviciile sociale pot fi c1asificate In servicii sociale destinate copilului ~i/sau familiei, persoanelor cu dizabilitati, persoanelor varstnice, victimelor violentei In familie, persoanelor fara adapost, persoanelor cu diferite adictii, respectiv consum de alcool, droguri, alte substante toxice, internet, jocuri de noroc etc., victimelor traficului de persoane, persoanelor private de libertate, persoanelor sanctionate cu masura educativa sau pedeapsa neprivativa de libertate aflate In supravegherea serviciilor de probatiune, persoanelor cu afectiuni psihice, persoanelor din comunitati izolate, ~omerilor de lunga durata, precum ~i servicii sociale de suport pentru apartinatorii beneficiarilor. o (3 ) Dupa regimul de asistare, serviciile sociale se c1asifica In: a) servicii cu cazare, pe perioada determinata sau nedeterminata: centre rezidentiale, locuinte protejate, adaposturi de noapte etc. ; b) servicii fara cazare: centre de zi, centre ~i/sau unitati de 'ingrijire la domiciliu, cantine sociale, servicii mobile de acordare a hranei, ambulanta sociala etc. o (4) Dupa locul de acordare, serviciile sociale se asigura: a) la domiciliul beneficiarului; b) 'in centre de zi; c) 'in centre rezidentiale; d) la domiciliul persoanei care acorda serviciul; e ) 'in comunitate. o (5) Dupa regimul juridic al furnizorului, serviciile sociale pot fi organizate ca structuri publice sau private. o (6) Dupa regimul de acordare serviciile se acorda In regim normal ~i regim special: a) servicii acordate'in regim de accesare, contractare ~i documentare uzuale; b) servicii acordate In regim special cu eligibilitate ~i accesibilitate extinsa, care vizeaza masurile preventive care se ofera In regim de birocratie redusa ~i un set de servicii sociale, care vor fi accesate de beneficiari doar In conditiile pastrarii anonimatului, respectiv de persoane dependente de droguri, alcool, prostituate, victimele violentei 'in familie etc. Serviciile acordate In regim special pot fi furnizate fara a 'incheia contract cu beneficiarii; c) categoria serviciilor acordate 'in regim special este reglementata prin lege speciala. 5/80 In lucrarea Servicii/e sociale In Romania, Rolul actori/or economiei sociale,( Gabriela Dima -coordonator, Institutul de economie sociala, Bucure~ti 2013), se identifidila nivel european 0 serie de similaritati 'in utilizarea termenului de "servicii sociale" : • Sunt furnizate de organisme guvernamentale, neguvernamentale (ONG -uri sau organizatii non profit) ~i societati comerciale. Chiar ~i a~a , 'in cea mai mare parte, aSistenta sociala continua sa fie furnizata informal de catre familie, prieteni, vecini, voluntari neplatiti. Cine ar trebui sa fie responsabil de asigurarea asistentei sociale a grupurilor vulnerabile ~i cat de mult trebuie sa se implice ramane 'in continuare 0 problema morala, politica ~i economica de importanta majora 'in dezbaterile curente privind viitorul serviciilor socia Ie ~i al politicilor publice europene. • Serviciile sociale pot fi organizate?i furnizate separat sau co parte a altor servicii conexe, precum prestatii sociale, servicii de sanatate ~i educatie. Exista diferente la nivel european 'in ceea ce prive~te numarul ~i tipul de utilizatori ai serviciilor sociale. In cea mai mare parte a tarilor, serviciile sociale se adreseaza persoanelor varstnice, copiilor ~i familiei, persoanelor cu dizabilitati (fizice ~i mentale). Pot de asemenea sa includa consumatori de droguri , refugiati, persoane fara adapost, victime ale violentei domestice , ~omeri de lunga durata etc. • Pot fi furnizate la domiciliu, In centre de zi, In sistem rezidential si institutional. La nivel europe an exista tendinta de reducere a serviciilor oferite 'in sistem rezidential ~i orienta rea spre servicii oferite la domiciul, 'in mediul obi~nuit de viata al utilizatorilor. • Serviciile socia Ie sunt oferite de asistenti sociali, dar?i de catre alti angajati din domeniul social (lngrijitori la domiciliu , animatori sociali, lucratori sociali, psihologi, psihoterepueti, kinetoterapeuti , sociologi). Munca voluntara reprezinta 0 resursa importanta 'in cele mai multe ta ri. La nivel european exista patru sectoare ale aSistentei sociale, care de cele mai multe ori se 'intrepatrund: a) Sectorul informal. Asistenta sociala este furnizata gratuit, dar nu 'intotdeauna ~ i benevol, de di tre familie , prieteni, vecini, colegi. De~i este dificil de cuantificat , aceasta continua sa ramana principala sursa de aSistenta sociala 'in toate tarile. b) Sector ul voluntar non profit . Aici sunt incluse grupurile de suport (pentru alcoolici, vaduve etc . ), organizatiile neguvernamentale, munca voluntara . c) Sectorul public. Acesta include serviciile furnizate de autoritatile pub lice centrale, regi onale ~i locale. Serviciile sociale pot fi oferite de institutii special organizate sau de departamente ale unor foruri mai mari: sanatate, educatie, protectie sociala. 6/ 80 d) Sectorul pro profitl agenti economici. Acesta a crescut pentru 0 perioada ca dimensiune ~i importanta 'in unele state, precum Regatul Unit al Marii Britanii. Diferenta dintre acesta ~i sectorul non profit este data de modul 'in care este folosit excedentul la finalul anului. Tn acest caz profitul este distribuit catre actionari, 'in sectorul non profit nu se face distributia profitului sau este limitata, excedentul fiind reinvestit 'in sustinerea serviciilor. Tn prezent, aceasta tendinta 'inregistreaza un recul pe fondul rezultatelor nemultumitoare, cel putin din perspectiva cost - eficienta, a introducerii fu rnizorilor privati pro-profit pe aceasta piata. Tn pe rioada de dinainte de 1989, 'in tarile comuniste exista ~i un al cincilea sector numit "work-place social services" - servicii sociale la locul de munca. Era un lucru obi~nuit ca 'in t reprinderile de stat sa ofere servicii pentru copii sau pentru pensionari. Dar, dupa caderea regimului comunist, 'in principal din ratiuni economice, acest sistem a fost distrus. Chiar daca continua sa existe, chiar ~i 'in anumite tari din Europa de Vest, nu detine 0 pondere semnificativa astfel'incat sa fie privit ca un sector distinct. Tn funqie de mixul celor patru sectoare, 'intalnim la nivel european patru modele de servicii sociale: 1. Modelul scandinav pe care 11 regasim 'in Suedia, Danemarca, Norvegia ~i Finlanda, bazat pe pri ncipiul universalitatii. Modelul presupune - acces pentru toate grupurile vulnerabile la servicii platite din taxele ~i impozitele generale. Autoritatile publice joaca un rol major, contributia sectorului non profit sau a organizatiilor pro-profit fiind minima. Acest sistem este e xt rem de avantajos pentru utilizatorii de servicii, asigurand 0 gama larga de servicii de cali tate si focalizarea pe drepturile beneficiarilor. In ultimii ani, datorita schimbarilor politice ?i economice au aparut 0 serie de modificari: universalitatea nu mai este atat de u~or acceptata ~i cre~te rolul sectorului neguvernamental. 2. Modelulfngrijirii de tip familial ("family care model") 'intalnit 'in tarile mediteraneene precum Grecia, Spania, Italia, Portugalia, Cipru ~i Malta . Implicarea statului este mai limitata, fiind accentuata responsabilitatea pe care 0 are familia 'in asumarea 'ingrijirii persoanelor vulnerabile, 'in traditia catolica, dar ~i rolul organizatiilor neguvernamentale 'in furnizarea de servicii sociale. Tntr-un astfel de sistem, persoanele cu venituri ridicate tind sa apeleze la se rvicii platite. Acest sistem a fost criticat pentru ca limiteaza rolul femeii 'in societate deoa rece aceasta trebuie sa 'i~i asume grija persoanelor aflate 'in dificultate:copii, persoane cu diza bilitati, persoane varstnice. 7 / 80 3. Modelul testarii mijloacelor "intiHnit mai ales "in Marea Britanie ~i Irlanda. StatuI se ret rage din postura sa de principal furnizor de servicii sociale, contracteaza serviciile unor furnizori din alte sectoare ~i "i~i focalizeaza interventia pe situatiile problema: persoanele cele mai dependente de servicii sociale ~i cu venituri reduse. Furnizorii din zona pro-profit, precum ~i ONG-urile joaca un rol extrem de important. Vorbim de 0 privatizare a pietei serviciilor sociale. 4. Modelul subsidiar nord european din Germania, Austria, Olanda ~i mai putin Franta sau Belgia . Principiul subsidiaritatii este extrem de puternic "in Germania ~i Olanda unde serviciile sunt furnizate "in special de sectorul neguveramental ~i cultele religioase. StatuI joaca un rol major "in finantarea organizatiilor neguvernamentale. Familia are de asemenea 0 responsabilitate majora. Chiar ~i a~a exista diferente"in interiorul acelea~i tari , ca de exemplu "in Franta unde statuI se implica mai mult"in "ingrijirea copiilor ~i mai putin"in cea a batranilor. In anul 2010 a fost "intocmit Raportul de sinteza "Atingerea excelentei "in cadrul furnizarii de servicii sociale", de Flip Maas de la Centrul European pentru Politica ~i Cercetarea "in Domeniul Bunastarii Sociale, printr-un program PROGRESS sustinut de Comisia Europeana ~i administrat de Departamentul de Ocuparea fortei de munca, afaceri sociale ~i incluziune. Printre concluzii se numara: o Furnizorii ar tre [...]