HCL 65/2019 Bacău adoptată

. Româniz pa fute Cota (u/ Zocal at O Aa setce piu arecăce HOTĂRÂREA NR. 65_din 28.02.2019 privind aprobarea Planului de Acţiune pentru Energie Durabilă şi Climă (PAEDC) și a Planului de Acţiune pentru Adaptarea la Schimbările Climatice (PAASC) Consiliul Local al Municipiului Bacău întrunit în şedinţă ordinară la data de 28.02.2019, potrivit art. 39(1) din Legea nr. 215/2001 a administraţiei publice locale republicată, cu modificările şi completările ulterioare, Având în vedere : - Referatul nr. 30/ 21.02.2019 al Agenţiei de Dezvoltare Locală Bacău prin care se propune aprobarea Planului de Acţiune pentru Energie Durabilă şi Climă (PAEDC) şi a Planului de Acţiune pentru Adaptarea la Schimbările Climatice (PAASC); - Expunerea de Motive a Primarului Municipiului Bacău, înregistrată cu nr. 1946/ 21.02.2019; - Raportul de specialitate al compartimentelor de resort, înregistrat cu nr. 1947/ 21.02.2019, favorabil; - Rapoartele comisiilor de specialitate din cadrul Consiliului local al Municipiului Bacău, întocmite în vederea avizării proiectului de hotărâre: nr. 275/27.02.2019 al Comisiei de specialitate nr.1, nr. 276/27.02.2019 al Comisiei de specialitate nr.2, nr. 277/27.02.2019 al Comisiei de specialitate nr.3, nr. 278/27.02.2019 al Comisiei de specialitate nr.4 şi nr.279/27.02.2019 al Comisiei de specialitate nr. 5; - Hotărârea Consiliului Local Bacău nr. 102 din 30.03.2018 privind aderarea Municipiului Bacău, la inițiativa Comisiei Europene, Convenţia Primarilor pentru climă și energie; - Prevederile art. 47 alin. (1), ale art. 48 alin. (2), ale art. 61 alin. (2) şi ale art. 115 alin. (1) lit. b, şi ale art. 117 lit. „a” din Legea nr. 215/ 2001 privind administraţia publică locală republicată, ulterior modificată şi completată; - Prevederile art. 34 alin. (1) lit. „i” din Anexa nr. | la Ordonanţa Guvernului nr. 35/ 2002 pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare şi funcționare a consiliilor locale, cu modificările şi completările ulterioare; În baza dispoziţiilor art. 36 alin. (2) lit „b” şi alin. (4) lit. „e” şi art. 45(1) din Legea nr. 215/ 2001 a administraţiei publice locale, republicată cu modificările şi completările ulterioare, HOTĂRĂȘTE: Art. 1. Se aprobă Planul de Acţiune pentru Energie Durabilă şi Climă (PAEDC) conform Anexei | parte integrantă a prezentei hotărâri. Art. 2. Se aprobă Planul de Acţiune pentru Adaptarea la Schimbările Climatice (PAASC) conform Anexei 2, parte integrantă a prezentei hotărâri. Art. 3. Primarul Municipiului Bacău, va aduce la îndeplinire prevederile prezentei hotărâri prin Agenţia de Dezvoltare Locală Bacău. Art. 4. Hotărârea va fi comunicată Agenţiei de Dezvoltare Locală Bacău, Direcţiei Economice şi Direcţiei Tehnice din cadrul Primăriei Municipiului Bacău. Art. 5. Prin grija Secretarului Municipiului Bacău prezenta hotărâre se comunică în termen legal Instituţiei Prefectului — Judeţul Bacău pentru verificarea legalității. CONTRASEMNEAZĂ j SECRETARUL MUNICIPIULUI BACĂU NICOLAE-OVIDIU POPOVICI N.O.P., 1.D./T.M../EX.1/DS.I-A-2 ROMÂNIA JUDEȚUL BACĂU CONSILIUL LOCAL BACĂU ANEXA NR. 1 COMUNĂ CU PROIECTUL DE HOTĂRÂRE LA HOTĂRÂREA NR. 65 DIN 28.02.2019 PLANUL DE ACŢIUNE PENTRU ENERGIE DURABILĂ ŞI CLIMĂ (PAEDC) CONTRASEMNEAZĂ , SECRETARUL MUNICIPIULUI BACĂU NICOLAE - OVIDIU POPOVICI DIRECTOR ADL BACĂU ADRIAN CONSTANTIN ANGHEL Convenţia primarilor privind Clima şi Energia EUROPA PLANUL DE ACȚIUNE PENTRU ENERGIE DURABILĂ ȘI CLIMĂ AL MUNICIPIULUI BACĂU 2019-2030 PLANUL DE ACŢIUNE PENTRU ENERGIE DURABILĂ ŞI CLIMĂ BACĂU 1. INTRODUCERE După adoptarea în 2008 a pachetului legislativ al Uniunii Europene privind clima şi energia, Comisia Europeană a lansat Convenţia Primarilor pentru a susţine şi sprijini eforturile depuse de autorităţile locale pentru punerea în aplicare a politicilor privind energia durabilă. Autorităţile locale deţin un rol crucial în atenuarea efectelor schimbărilor climatice, cu atât mai mult cu cât s-a apreciat că cca. 80% din consumul de energie şi emisiile de CO> sunt asociate cu activităţile urbane. UAT Municipiul Bacău a devenit membru al Convenţiei Primarilor din data de 30.09.2011 în conformitate cu HCL 250/31.07.2008 și HCL 302/30.09.2011. Semnatarii Convenţiei Primarilor, prin elaborarea Planului de Acţiune pentru Energie Durabilă (PAED), şi-au luat angajamentul să reducă emisiile de CO; cu cel puţin 20% până în 2020 în localităţile pe care le reprezintă. UAT Municipiul Bacău a elaborat PAED care a fost aprobat prin HCL 136/30.06.2015 şi a fost înregistrat la Oficiul Convenţiei Primarilor de la Bruxelles şi ulterior, după verificări, aprobat. Având în vedere succesul avut cu această iniţiativă la nivel mondial, Convenţia Primarilor a lansat o nouă provocare: e Reducerea emisiilor de CO» (și, posibil, și de alte gaze cu efect de seră) pe teritoriul localităților semnatare cu cel puţin 40% până în 2030, prin îmbunătăţirea eficienţei energetice şi printr-o utilizare sporită a surselor regenerabile de energie; e Stabilirea unor măsuri pentru adaptarea localităţii la efectele schimbărilor climatice. Pentru realizarea acestor deziderate, UAT Municipiul Bacău ca semnatar al noii iniţiative, conform HCL 102/30.03.2018, trebuie să elaboreze Planul de Acţiune pentru Energie Durabilă şi Climă (PAEDC) prin care trebuie să se realizeze reducerea de 40% a emisiilor de CO> până în 2030. În ceea ce priveşte măsurile de adaptare la schimbările climatice UAT Municipiul Bacău a elaborat şi Planul de Acţiune pentru Adaptarea la Schimbările Climatice (PAASC). PAEDC trebuie să se raporteze la un an de referinţă faţă de care trebuie să se realizeze reducerea de 40% a emisiilor de CO>. Anul de referinţă a fost ales 2008 pentru că din acea perioadă s-a putut colecta suficiente date pentru întocmirea Inventarului de bază al emisiilor (sau Baseline Emission Inventory-BEI în engleză) pentru Municipiul Bacău. BEI cuantifică cantităţile emisiilor de CO; (sau de echivalent CO2>) datorate consumului de energie de pe teritoriul Municipiului Bacău şi identifică principalele surse ale emisiilor de CO> şi potenţialul de reducere a acestora. În cadrul BEI au fost analizate următoarele sectoare: e Sector, clădiri, echipamente/instalaţii şi industrii o clădiri instituţionale; o clădiri rezidenţiale; o sector industrial şi terțiar (servicii); o iluminatul public; e Sector energie; e Sector transport; PLANUL DE ACŢIUNE PENTRU ENERGIE DURABILĂ ŞI CLIMĂ BACĂU e Planificarea teritoriului; e Sectorapă şi deşeuri. Prin elaborarea PAEDC, practic se actualizează vechiul PAED completându-se şi modificându-se planul de măsuri care să conducă la reducerea cu 40% a emisiilor de CO> până în 2030 faţă de anul 2008. PAEDC, prin aprobarea de către Consiliul Local, devine un document de programare și planificare la nivelul UAT Municipiul Bacău, prin care se formulează politicile publice care vor fi abordate, pe termen mediu și lung, în vederea reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră, generate de consumul de energie și adaptarea la schimbările climatice. Ca parte componentă a PAEDC s-a elaborat şi Planul de Acţiune pentru Adaptarea la Schimbările Climatice (PAASC) prin care se va urmări atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la efectele acestora. 2. DESCRIEREA MUNICIPIULUI BACĂU Oraşul Bacău este municipiul reşedinţă al judeţului Bacău, fiind şi cel mai mare centru urban din judeţ (populaţia municipiului reprezintă 23,40% din numărul total de locuitori ai judeţului”). În plus, acest municipiu cu o suprafaţă de peste 41 de km?, ce se află situat în nord -— estul ţării, pe coordonatele de 46* şi 35 latitudine nordică şi 26* si 55' longitudine estică, este unul dintre cele mai mari şi importante oraşe din zona Moldovei. Cu o populaţie de 144,307 de locuitori la Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor din anul 2011, Bacăul este al doilea oraş ca mărime demografică din Regiunea de Dezvoltare Nord - Est după municipiul laşi (290.422 de locuitori), celelalte municipii reşedinţă de judeţ înregistrând un număr mai redus de locuitori (Suceava — 92.121 de locuitori, Botoşani — 106.847 de locuitori, Piatra Neamţ — 85.055 de locuitori şi Vaslui — 55.407 de locuitori). La nivel naţional, pentru a contribui la dezvoltarea economiei regiunilor, au fost definite mai multe categorii de centre urbane: 7 poli de creştere (câte unul pentru fiecare regiune de dezvoltare, cu excepţia regiunii Bucureşti-llfov) şi 13 poli de dezvoltare urbană de importanţa regională. Polii de dezvoltare au rolul de nivel intermediar, conector între polii de creştere şi celelalte oraşe mici şi mijlocii ale sistemului urban pentru a atenua şi preveni tendinţele de dezechilibrare a dezvoltării în cadrul regiunilor din care fac parte. O astfel de dezvoltare "Procent rezultat pe baza datelor de la Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor din 2022. Ia I PLANUL DE ACŢIUNE PENTRU ENERGIE DURABILĂ ŞI CLIMĂ BACĂU policentrică poate conduce la reducerea nivelului de concentrare a populaţei şi a forței de muncă din marile centre urbane, precum şi la crearea unei structuri spaţiale care să impulsioneze dezvoltarea economică echilibrată teritorial. Prin HG 998/2008 pentru desemnarea polilor de creştere şi a polilor de dezvoltare urbană în care se realizează cu prioritate investiţii din programele cu finanţare comunitară şi naţională, municipiul laşi a fost desemnat pol de creştere al Regiunii Nord — Est, iar municipiile Bacău și Suceava - poli de dezvoltare. Rolul polului de dezvoltare Bacău în dezvoltarea echilibrată a regiunii este evidenţiat şi de apartenenţa sa la sistemul urban regional laşi — Bacău - Piatra Neamţ - Roman. În ceea ce priveşte contextul local, municipiul Bacău, aflat la 9 km nord-est de confluenţa râurilor, Siret şi Bistriţa, este marcat de existenţa a patru trepte majore de relief: prima este formală din albia majoră a Bistriţei şi a Siretului 150-155 m, a doua lerasă de 160-165 m, unde se găseşte cea mai mare parte a localităţii, a treia 180-190 m şi ultima 200-250 m. În plus, trebuie menţionată şi prezenţa ariei naturale protejate Lacul Bacău II, sit Natura 2000, cu o suprafaţă de 202 ha, ce adăposteşte peste 147 specii de păsări, fiind o zonă extrem de importantă în cadrul culoarului de migraţie est — european. Primele atestări documentare datează încă din 1399. În arhivele Vaticanului, pe hărţile Evului Mediu precum şi în alte documente latine, Bacăul apare sub numele de Bacovia, sau Ad Bacum. La sfârşitul secolului al XIV-lea, oraşul Bacău era bine închegat ca aşezare urbană, una dintre cele mai prospere din întreaga Moldova, având atribuţii militare şi comerciale foarte importante. Localitatea era cunoscută în relaţiile comerciale dintre Moldova, Transilvania şi Ţara Românească, fiind un important punct de vamă. Din punct de vedere al accesibilităţii, Municipiul Bacău se bucură de o localizare privilegiată, la intersecţia mai multor căi de comunicaţie terestră şi aeriană. Municipiul se află la 302 km distanţă faţă de capitala Bucureşti, 130 km faţă de polul de creştere laşi si 400 km faţă de Portul Constanţa. La nivelul infrastructurii rutiere, Bacăul este traversat pe direcţia nord-sud de drumul european E85 care face legătura între capitala Bucureşti și nordul ţării, de drumul naţional DN 2F care face legătura cu municipiul Vaslui spre Est şi de drumul naţional DN11 (E577) care facilitează conexiunea cu municipiul Braşov. E asemenea, DN 15 face legătura cu municipiul Piatra Neamţ si cu centrele de interes turistic din zonă, iar legătura cu oraşele Moineşti şi Comăneşti se face pe drumul naţional DN 2G. Pe cale aeriană, Aeroportul Internaţional “George Enescu” Bacău facilitează legătura cu oraşe precum Londra, Dublin, Roma, Bruxelles, Madrid, Liverpool etc., în timp ce transportul feroviar pe magistralele 500 şi 600 conectează Municipiul Bacău cu Bucureşti, laşi, Ucraina şi Republica Moldova. ITs ŢI PLANUL DE ACŢIUNE PENTRU ENERGIE DURABILĂ ŞI CLIMĂ BACĂU 3. VIZIUNEA Viziunea pe termen lung a comunităţii este definită în cadrul Strategiei Integrate de Dezvoltare Urbană a Municipiului Bacău: “În anul 2030, Municipiul Bacău va fi un important centru regional, recunoscut ca nod de transport și logistic, pol economic competitiv caracterizat de excelență în domeniul tehnic și antreprenoriat dezvoltat și o comunitate tânără cu capital social ridicat, atrasă și menţinută prin calitatea ridicată a vieții”. Viziunea de dezvoltare integrată Municipiul Bacău se bazează pe 5 obiective strategice și o serie de obiective specifice. Unul din obiectivele strategice este definit ca: Echilibru sistem natural-sistem antropic; Dezvoltare bazată pe calitate crescută a factorilor de mediu. Acest obiectiv strategic răspunde provocărilor climatice și de mediu din Municipiul Bacău şi prin îndeplinirea obiectivelor specifice, enumerate mai jos, administraţia publică locală din Municipiul Bacău poate atinge şi țintele europene privind reducerea emisiilor de CO; prin îmbunătăţirea eficienței energetice și valorificarea surselor de energie regenerabilă: e Valorificarea resurselor de teren reprezentate de zonele industriale abandonate. e Sprijinirea acţiunilor de decontaminare a siturilor industriale cu poluare semnificativă a solului şi apelor. e Eficientizarea energetică a sectorului rezidenţial. e Eficientizarea energetică a fondului construit public şi a sistemului de iluminat municipal. e Reabilitarea şi modernizarea sistemului centralizat de termoficare. e Promovarea utilizării energiei din surse regenerabile. e Asigurarea unei calități corespunzătoare a apei pentru consumul populaţiei. e Extinderea infrastructurii de apă-canal în vederea deservirii tuturor zonele rezidenţiale şi de activităţi, existente şi propuse. e Reabilitarea infrastructurii de apă-canal aflate în stare precară. e Asigurarea unui management eficient al deșeurilor în municipiul Bacău. e Asigurarea unui management integrat al riscului la inundaţii pe teritoriul municipiului. În ceea ce priveşte emisiile de CO;, UAT Municipiul Bacău s-a angajat ca până în 2030 cantitatea acestora să fie reduă cu 40% în raport cu cantitatea de emisii evaluată pentru anul de referință 2008. 4. INVENTARUL EMISIILOR DE BAZĂ (BEI) Inventarul emisiilor de bază este un instrument esenţial care permite autorităţii locale să aibă o vedere de ansamblu a situației la nivelul unui an de referință ales (anul 2008) și stabilirea priorităţilor de acţiune. Metodologia utilizată pentru stabilirea BEI a fost cea recomandată de Convenţia Primarilor prin Ghidul de dezvoltarea a PAED-urilor iar sursa datelor a fost una sigură, în principal date provenite din partea furnizorilor de utilităţi la nivel local, date de consum sau date statistice deţinute de către Primăria Bacău și date privind consumurile de combustibili ale companiei de transport local. Ie I PLANUL DE ACŢIUNE PENTRU ENERGIE DURABILĂ ŞI CLIMĂ BACĂU Anul recomandat pentru stabilirea BEI, conform metodologiei recomadate de către Convenţia Primarilor, este anul 1990. Având în vedere că la nivelul anului 1990 nu au existat date statistice și date de consum necesare pentru elaborarea inventarului de emisii, anul 2008 a fost anul de referinţă ales datorită faptului că acest an oferă i condiţii propice de centralizare a unor date conform unor înregistrări adminstrative după aderarea României la Uniunea Europeană. Prin urmare, Inventarul emisiilor de bază după cum este cerut de Convenţia Primarilor, include date privind consumurile din | sectoarele relevante provenite direct de la distribuitorii de utilităţi. Datorită influenţei reduse pe care : => î Autoritatea Locală o poate exercita, sectorul industrial și sectorul eepial & au fost excluse din acest inventar; pe viitor, pe măsură ce se va acumula mai multa experienţă și se vor înțelege foarte bine mecanismele care trebuiesc aplicate pentru reducerea emisiilor de CO>, comunitatea locală își va îndrepta atenţia și către aceste sectoare, dacă va considera oportun. Pe de altă parte, inventarul de referință al emisiilor reprezintă o cuantificare a impactului asociat consumurilor energetice locale sub toate formele ei exprimate în cantităţii de CO> emise, la nivelul unei localităti pe durata unui an de referinţă. Acesta permite identificarea principalelor surse de emisii de CO şi posibilităţile de reducere a consumurilor pe diferite sectoare de activitate relevante și controlabile de către administraţia locală. Factorii utilizaţi în Planul de Acţiune Pentru Energie Durabilă și Climă pentru determinarea emisiilor de CO» echivalent au ca referinţă Metodologia Convenţiei Primarilor și standardele IPCC conform ultimei iterații incluse în documentul CoM Default Emission Factors for the Member States of the European Union (2017, JRC); factorul utilizat pentru determinarea emisiilor de CO> asociate energiei provenite din sistemul de încălzire centralizat al municipiului Bacău a fost determinat conform Metodologiei Convenţiei Primarilor, ţinând cont de producţia de agent termic și energie electrică a centralei în cogenerare în anul de referință 2008 precum și de randamentele medii recomandate și de procedura de calcul prevăzute în metodologie. Combustibil utilizat alea via - Electricitate 0,798 Gaz Natural 0,184 Gaz natural lichefiat 0,202 Motorină 0,268 Benzină 0,249 Biomasă 0,410 PLANUL DE ACŢIUNE PENTRU ENERGIE DURABILĂ ŞI CLIMĂ BACĂU Consumurile finale de energie analizate s-au făcut pentru în următoarele sectoare: clădiri municipale, echipamente/facilități; clădiri terțiare, echipamente/facilități; clădiri rezidenţiale (locuinţe); iluminat public municipal; transport municipal (flotă proprie); transport public; transport privat și comercial. Tabelul de mai jos cuprinde consumul de energie final și cantitatea de emisii de CO pentru fiecare sector în parte la nivelul anului 2008. . Consumul final de | Procent din Categorie/sector energie (MWh) total Clădiri, echipamente/instalaţii municipale și = instituționale 142. Găa SAT Clădiri, echipamente/instalaţii nemunicipale/terțiare 198.989 13,21% Clădiri rezidenţiale 762.807 50,63% Iluminatul public municipal 5.474 0,36% Parcul auto municipal 1.376 0,09% Transport public 13.729 0,91% Transportul privat și comercial 381.612 25,33% TOTAL 1.506.626 100,00% Grafic privind consumul de energie pe sectoare de activitate in anul 2008 (MWh) m Clădiri municipale m Clădiri terțiare » Rezidenţial (clădiri) = lluminat public = Flota municipală » Transport public a Transport privat și comercial PLANUL DE ACŢIUNE PENTRU ENERGIE DURABILĂ ŞI CLIMĂ BACĂU : Emisii de Procent din Categorie/sector CO, (t) total (%) Clădiri, echipamente/instalaţii municipale și instituționale 32.286 7.34% Clădiri, echipamente/instalaţii nemunicipale/terțiare 83.093 18.89% Clădiri rezidenţiale 208.273 47.34% Iluminatul public municipal 4.368 0.99% Parcul auto municipal 361 0.08% Transport public 3.679 0.84% Transportul privat și comercial 99.524 22.62% Gestionarea apelor uzate 8.394 1.91% TOTAL 439.979 100.00% Grafic privind emisiile de CO, pe sectoare de activitate in anul 2008 450000 400000 350000 300000 < “9. 250000 v 9 200000 > 150000 100000 50000 9) m Clădiri municipale » Rezidenţial (clădiri) = Flota municipală m Transport privat și comercial În tabelele şi graficele de mai sus se poate observa foarte clar că din toate sectoarele relevante analizate, cea mai mare influența asupra emisiilor de gaze cu efect de seră, impactul fiind cuantificat în emisii de CO;, ce derivă din consumul de energie în aceste sectoare îl reprezintă sectorul rezidenţial cu 47,34% urmat de sectorul transport cu 23,99% şi de sectorul terțiar cu 18,89%. n Clădiri terțiare = |luminat public » Transport public m Țotal sectoare non-energetice TI — PLANUL DE ACŢIUNE PENTRU ENERGIE DURABILĂ ŞI CLIMĂ BACĂU Inventarul consumului de energie analizat în toate sectoarele la nivelul anului 2008 (exclusiv sectorul industrial şi agricol), indică un consum energetic total de 1.506.626 MWh ceea ce reprezintă 439.979 tone CO,. [...]