HCL 423/2018 Bacău adoptată

Pic pece erei m Vrei (ra Pi Foc Popi fisa Zac ut O la mterhintuat Pare privind aprobarea Planului Local de Acţiune pentru Promovarea şi Protejarea Patrimoniului Cultural în Municipiul Bacău pentru perioada 2018-2023, elaborat în cadrul Proiectului SHARE precum şi semnarea Acordului de Colaborare încheiat între UAT Municipiul Bacău şi UAT Judeţului Bacău în vederea implementării şi monitorizării acestuia Consiliul Local al Municipiului Bacău întrunit în şedinţă ordinară la data de 29.10.2013, potrivit art.39 (1) din Legea nr. 215/2001 a administraţiei publice locale republicată, cu modificările şi completările ulterioare, Având în vedere : -Referatul nr. 336/ 19.10.2018 al Agenţiei de Dezvoltare Locală Bacău prin „care se propune aprobarea Planului Local de Acţiune pentru Promovarea și Protejarea Patrimoniului Cultural în Municipiul Bacău pentru perioada 2018-2023; -Expunerea de Motive a Primarului Municipiului Bacău înregistrată cu nr. 11037/ 26.10.2018; -Raportul de specialitate al compartimentelor de resort înregistrat cu nr. 11038/ 26.10.2018, favorabil; -Rapoartele comisiilor de specialitate din cadrul Consiliului local al Municipiului Bacău, întocmite în vederea avizării proiectului de hotărâre: nr. 1802/29.10.2018 al Comisiei de specialitate nr.1, nr. 1803/29.10.2018 al Comisiei de specialitate nr.2, nr. 1804/29.10.2018 al Comisiei de specialitate nr.3, nr. 1805/29.10.2018 al Comisiei de specialitate nr.4 şi nr. 1806/29.10.2018 al Comisiei de specialitate nr.5; - Prevederile art. 47 alin. (1), ale art. 48 alin. (2), ale art. 61 alin. (2), ale art. 115 alin. (1) lit. b şi ale art. 117 lit. „„a” din Legea nr. 215/2001 privind administraţia publică locală republicată, ulterior modificată şi completată; - Prevederile art. 34 alin. (1) lit. „i” din Anexa nr. 1 la Ordonanţa Guvernului nr. 35/ 2002 pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare şi funcționare a consiliilor locale, cu modificările și completările ulterioare; În baza dispoziţiilor art. 36 alin. (2) lit „b” și alin. (4) lt. „e”, art. 36 alin. (2) lit. “e” şi alin. (7) lit. “a” şi art.45(1) din Legea nr. 215/ 2001 a administraţiei publice locale, republicată cu modificările şi completările ulterioare, HOTĂRĂȘTE: Art.1. Se aprobă Planul Local de Acţiune pentru Promovarea și Protejarea Patrimoniului Cultural în Municipiul Bacău pentru perioada 2018-2023, elaborat în cadrul Proiectului SHARE conform Anexei 1, parte integrantă a prezentei hotărâri. Art.2. Se aprobă Acordul de Colaborare ce urmează a fi încheiat între UAT Municipiul Bacău şi UAT Judeţul Bacău în vederea implementării şi monitorizării Planului Local de Acţiune conform Anexei 2, parte integrantă a prezentei hotărâri. Art.3. Primarul Municipiului Bacău, va aduce la îndeplinire prevederile prezentei hotărâri prin Agenţia de Dezvoltare Locală Bacău. Art.4. Hotărârea va fi comunicată Agenţiei de Dezvoltare Locală Bacău, Serviciul Implementare Proiecte, Direcţiei Economice şi Direcţiei Tehnice din cadrul Primăriei Municipiului Bacău. Art.5. Prin grija Secretarului Municipiului Bacău prezenta hotărâre se comunică în termen legal Instituţiei Prefectului — Judeţul Bacău pentru verificarea legalităţii. PREŞEDINTE DE ŞEDINŢĂ CONTRASEMNEAZĂ J ENULA —PRICOPOAEA SECRETARUL MUNICIPIULUI BACAU d NICOLAE-OVIDIU POPOVI ROMÂNIA JUDEȚUL BACĂU Ş CONSILIUL LOCAL BACĂU LA HOTĂRÂREA NR. 423 DIN 29.10.2018 PLANULUI LOCAL DE ACȚIUNE PENTRU PROMOVAREA ȘI PROTEJAREA PATRIMONIULUI CULTURAL ÎN MUNICIPIUL BACĂU PENTRU PERIOADA 2018-2023 x CONTRASEMNEAZĂ Ş PREȘEDINTE DE ŞEDINŢA SECRETARUL MUNICIPIULUI BACĂU NICOLAE - OVIDIU POPOVICI DIRECTOR ADL ADRIAN ANGHEL da ma na BEE E So + Europe SHARE Sustalnable approach to cultural Heritage for the urban Areas Requalification in Europe PLANUL LOCAL DE ACȚIUNE PENTRU PROMOVAREA ȘI PROTEJAREA PATRIMONIULUI CULTURAL ÎN MUNICIPIUL BACĂU PENTRU PERIOADA 2018-2023 Bacău 2018 n DEI tg SHARE Europe Sustainable approach to cultural Heritage for the urban Areas Requalificatian în . , Europe CUPRINS ELEMENTE DE IDENTIFICARE 3 PARTEA | INTRODUCERE 3 PARTEA A 2-A VIZIUNEA STRATEGICĂ DE DEZVOLTARE A MUNICIPIULUI 3 TI 3-, TE ELE_DE | E PRO ELOR__ŞI__PROVI [ă TE, VEI R _11 PARTEA A 4-A ACYORII RELEVANȚI IMPIICAŢI 33 PARTEA A 5-A OBIECTIVELE DE DEZVOLTARE 34 PARTEA A 6-A ACTIVITĂŢI PROPUSE PENTRU IMPLEMENTAREA PLANULUI LOCAL DE ACTIUNE PARTEA A 7-A EVALUAREA DE RISC 37 PARTEA A 8-A MONITORIZAREA ȘI EVALUAREA 40 PARTEA_A_9-A_ CONTRIBUŢIA PLANULUI INGEREA_ OBIECTIVULUI DE DEZVOLTARE SUSTENABILĂ 45 PARTEA A 10-AȘURSELE DE INFORMAŢII UTILIZATE LA ELABORAREA PLANULUI LOCAL DE ACȚIUNE 45 a1 548951 SHARE Euro pe Sustainable approach ta cultural Heritage for the urban Areas Requalificatlon în , E Europe ELEMENTE DE IDENTIFICARE Zona vizată: Municipiul Bacău Perioada elaborării: 8 ianuarie — 15 iulie 2018 PARTEA | INTRODUCERE „ Sinteza analizei situaţiei existente la nivel local, Principalele probleme și provocări adresate de Planul Local de Acţiune Planul Local de Acţiune își propune să contribuie la atenuarea sau chiar eliminarea unora dintre problemele și provocările identificate la nivel municipal, în cadrul etapelor preliminare ale procesului de elaborare a documentului, respectiv elaborarea studiilor de caz, a analizei benchmarking și a sondajului în rândul actorilor relevanți. Aceste problemele și provocări au fost ulterior dezbătute și validate în cadrul reuniunilor. grupului de lucru regional. Plecând de la aceste analize, principalele probleme și provocări abordate de Planul Loca! de Acţiune de la nivelul municipiului Bacău sunt: a) probleme identificate în studiul de caz; + Lipsa unui centru istoric bine delimitat, vechiul nucleul al orașului fiind remodelat aproape în totalitate în perioada comunistă și insuficienta valorificare în scop turistic a patrimoniului cuitural existent; + Oferta relativ redusă de activități pentru petrecerea timpului liber și concentrarea evenimentelor existente în zona centrală, precum și numărul redus de evenimente sezoniere care au capacitatea de a atrage mulți turiști; + Degradarea amenajărilor de agrement de pe malul vestic al râului Bistriţa şi colmatarea insulei de agrement; * Existența unor spații publice degradate în zona centrală, mai ales în spatele fronturilor de i locuințe publice, precum și deficitul de spații verzi și distribuţia inegală a acestora între | diferitele zone ale orașului; + Degradarea parțială a infrastructurii sportive (de ex. Stadionul Municipal), precum și lipsa : unei Săli Polivalente pentru organizarea de evenimente de amploare; i aa aa IL 2 tata SHARE îs Evrope Sustainable approach to cultural Heritage for the urban Areas Requalification In ă NR Pi Europe + Durata medie scurtă a sejurului celor care se cazează în oraș (turism de tranzit), care conduce ia contribuția redusă a turismului la economia locală; + Accesibilitate rutieră și cu transportul public precară dintre oraș și Aeroportul internaţional; * Uzura parcului de vehicule de transport în comun, a stațiilor și frecvenţa redusă a curselor pe traseele secundare, lipsa pistelor dedicate pentru biciclete și uzura infrastructurii pietonale din zona centrală (în spatele fronturilor de pe Calea Mărăşeşti sau Str. 9 mai) — toate conducând ia poluarea fonică ridicată generată de traficul auto; b) probleme identificate în analiza benchmarkina: + importanța scăzută acordată de documentele de planificare strategică şi teritorială existente la nivel local unor aspecte precum patrimoniul cultural imaterial, antreprenoriatul, economia cunoașterii, industriile creative, birocraţie, transparenţă decizională, corupție, voluntariat sau multilingvism; e Tratarea deficitară a turismului din perspectiva cererii, mai exact a preferințelor, așteptărilor și exigențelor turiștilor, inclusiv pe fondul lipsei unor cercetări de piață în acest sens- Concomitent, minimalizarea conceptului de vizitator, de marketing și management al destinaţiei, dar și lipsa unei analize detaliate cu privire Ia sfera activităților pentru turiști (trasee, tururi ghidate, gastronomie, shopping, divertisment, evenimente) c) probleme identificate în urma sondajului de opinie aplicat pe 90 de rezidenţi, 50 turişti și 12 manageri IMM-uri din centrul orașului Bacău: + Rezidenţii din mun. Bacău acordă în genera! o importanță mare tuturor aspectelor care privesc orașul lor. În cadrul studiului regional, locuitorii au acordat note apropiate de media oraşelor reședință de judeţ din Regiunea de Nord-Est. Cu mici excepții, ierarhia problemelor locuitorilor mun. Bacău se suprapune peste ierarhia problemelor locuitorilor orașelor mari din regiune; * În Mun. Bacău, 45% dintre localnicii intervievaţi merg în centru zilnic, iar 38% merg în centru cel puţin o dată pe săptămână ceea ce arată o legătură de strânsă a acestora cu nucleul urban vechi din zona pietonalului ; în schimb, atunci când vorbim despre timpul mediu petrecut în centru, acesta nu depășește media de 1.5-2 ore/zi, destul de mică, iar vizitatorii petrec în jur de 2.5 ore. Șederea redusă se datorează unei capacităţi actuale limitate a centrului orașului de a reține persoanele mai mult timp, în lipsa unui calendar generos de activităţi culturale repetitive și previzibile. Ss SHARE Sustainable approach to cultural Heritage for the urban Areas Requalification in Europe at DEI d Europe Prrcipal Mun. Bacău mații (rumutabile) ale locuitarilor ie a merge în centrul erasutui PD Localnicii merg în centrul orașului în mare parte pentru cumpărături Și pentru a lua masa sau a socializa în cafenele și baruri, localizate în zona centrală. Urmează, ca motive cumulabile, participarea la diverse evenimente, distracţia și probleme de ordin personal (locul de muncă, mers la dentist, alte servicii) și secundar pentru petrecerea timpului liber (asistarea la evenimente, distracţia oferită de zona centrală, mers la restaurant, plimbare în parc etc.) Siguranţa și securitatea sunt pe primele locuri în opțiunile locuitorilor. Acest lucru denotă o percepție ridicată asupra problemelor urbane, principalele probleme cu care se confruntă locuitorii mun. Bacău sunt infrastructura locală, mobilitatea, accesibilitatea, locurile de parcare, acestea fiind legate și de rolul de nod central în cadrul regiunii și de rolul de hub aeroportuar important. Urmează, în topul importanţei, elemente legate de costul vieții și calitatea vieţii, preocupările pentru calitatea mediului și nivelul performanţei economiei locale (adaptabilitatea economiei, economia colaborativă etc.). Locuitorii au acordat de asemenea o importanţă divertismentului, evenimentelor speciale, serviciilor oferite de oraș, deschiderii localnicilor către străini și experienţelor oferite turiştilor. Cu toate acestea, ei nu consideră atât de importantă diversitatea culturală a comunității, priceperea localnicilor sau varietatea tipurilor de unităţi de cazare oferite de Oraș, ceea ce arată că localnicii nu înţeleg foarte bine beneficiile turismului pentru urbea lor. a et E2f E tra SHARE =. Europe Sustainable approach to cultural Heritage for the urban Areas Requalification în . , Europe i unpartantă e orasului Turistii stau în jur de 2 zile în Bacău, o şedere similară cu media regională, însă încă mică pentru poziţia deosebită a orașului în cadrul regiunii; Numărul de turiști cazaţi în Mun. Bacău a ajuns la un maxim istoric în 2016 (59.804) iar evoluția este una surprinzătoare pentru ultimul an statistic observat. De la un ritm anual de creștere de 10% în ultimii 5 ani, anul 2016 a înregistrat o creștere record de 20% față de 2015, ceea ce demonstrează valențe excelente de dezvoltare a turismului în perioada următoare. Principala motivație a vizitatorilor la Bacău (intervievaţi în perioada august — septembrie 2017) este întâinirea cu prietenii sau rudele (43%), cumpărăturile în cadrul centrului urban județean (15%), vizitarea unor obiective cultural- istorice (13%), afacerile (11%), rezolvarea unor probleme personale și distracţia și plimbarea (9%) etc. O mare parte din vizitatori sunt din judeţ şi petrec o parte a zilei în oraş. Din punciul de vedere al evoluției dezvoltării turistice, indicatorii observați plasează destinaţia PR turistică Bacău la începutul etapei de Dezvoltare din cadrul Ciciului de Viaţă ai Destinaţii turistice. Această poziție este dată de numărul relativ ridicat de turiști însă încă insuficient în raport cu Principala motivatie a turisulor terviavațu în Bacău : Ul SHARE Sustamable approach to cultural Heritage for the urban Areas Requalification in Europe populația orașului (un raport de 0.30 [a 1 între turişti şi rezidenți), de gradul satisfăcător de ocupare al structurilor de cazare (31%, peste pragul de 30% reţinut ca fiind minim pentru ca o afacere hotelieră să fie profitabilă), de un grad sporit de implicare a autorităţilor publice (există un birou de turism implicat în procesul de dezvoltare al turismului însă din păcate fără lucru cu vizitatorii), apariția unor hoteluri și restaurante noi de nivel superior şi atracții noi spre zona Măgura, etc. rtapeie ciclului des îaţă al destinalici turistica, caracteristicile aceslera (după E Buller) și locul destinalici Bacău Sosiri 59 804/an A Nr locuri da cazara: 1092 Populaţie 196.893 (Rec.2011) indice funcţie turistică. 0,30 Grad de ocupare: 31% Medie şedere: 2,0 zile Slabă promovare turistică Locuitorii se implică ma! mult în turism Bacău Apate un sezon turistic Humăr de turişti / Nivelul fenomenului turistic Faplorare împlicure bonare Cmsolidare Sbantuara îecli Întinerire Timp Traficul pe aeroportul internațional „George Enescu” a cunoscut o creştere deosebită în perioada 2007-2012 în care orașul a devenit cel mai mare hub regional. Terminarea procesului de modernizare a Aeroportului lași în 2013 a însemnat transferarea unor curse pe acesta, încetinirea ritmului de creștere a Aeroportului Bacău iar din 2014 lași a devenit leader regional. Cu toate acestea, în 2016 Bacăul a revenit la vârful activității din 2012 și se preconizează o creștere durabilă care trebuie să fie corelată cu managementul destinaţiei și promovarea acesteia în orașele cu care Bacăul este conectat prin zboruri non- tvolutiă traficului de pasageri: (sosi și plecari) pe Aeroportul international „George Enescu” Bacau (mu persoane) stop. e Documente de planificare/politici publice adresate de Planul Local de Acţiune met Ins: ea ELI 5 to SHARE Europe Sustainabie approach to cultural Heritage for the urban Areas Requalificatian in DR Europe Având în vedere faptul că acest Plan Local de Acţiune a fost elaborat la scurt timp după aprobarea de către Consiliul Local a Strategiei Integrate de Dezvoltare Urbană (SIDU), respectiv a Planului de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD) de la nivelul municipiului Bacău - principalele două documente de planificare strategică de Ia nivelul zonei studiate pentru actualul ciclu de programare european, un aspect esențial l-a constituit corelarea viziunii, priorităților, obiectivelor și intervențiilor cuprinse în aceste documentații. De asemenea, acest document a luat în considerare și prevederile Planului Urbanistic General al municipiului, aprobat în anul 2012. Prin urmare, o parte dintre acțiunile cuprinse în Planul Local de Acţiune și care au răspuns obiectivelor aceştuia au fost preluate din aceste documente de planificare deja existente și care au făcut subiectul unui amplu proces consultativ în ultimii 2-3 ani. În altă ordine de idei, Planul cuprinde și intervenţii complementare la cele cuprinse în aceste documente, fără însă a afecta coerenţa externă a lor. Mai multe informații despre aceste documente de politici publice se pot găsi mai jos: 1, Strategia integrată de Dezvoltare Urbană a Municipiului Bacău pentru perioada 2014-2023 — publicată în anul 2017 și elaborată de S.C. GEA STRATEGY & CONSULTING S.A. București, disponibilă aici: htips://municigiulbacau.roAnp-conteni/uploads/2017/05/01- analiza, etapa1_sidu-bacaua_rev-2.pdf. Strategia cuprinde obiective, rnăsuri și proiecte concrete de conservare, protecție şi valorificare a patrimoniului cultural, de dezvoltare și promovare turistică, de regenerare urbană, de încurajare a mobilității etc. la nivelul municipiului Bacău. 2. Planul de Mobilitate Urbană Durabilă al Municipiului Bacău — publicat în anul 2017 și elaborat de S.C. SEARCH CORPORATION S.R.L. București, disponibil aici: iri: mumicipiulbucau. ro:up- conleal uplouels:201 2-09.04. proieer-amuel-purtea-3. alt Planul cuprinde prioritățile locale în ceea ce privește promovarea unei mobilități durabile, care să conducă la reducerea emisiilor de CO2 din sectorul transporturilor, prin intervenții care vizează mai ales încurajarea transportului comun și a celui nemotorizat. 3. Planul Urbanistic General, inclusiv Regulamentul Local de Urbanism al Municipiului Bacău — publicat în anul 2012 și elaborat de S.C. ARCADIS PROJECT ENGINEERING S.A. /ași, sub coordonarea Arh, Florin MREREJU, disponibil aici: hito;//arhiva.municipiulbecau.ro/subpagini_fisiere/RLU BACAU 2012.ndf, Documentele asigură reglementarea urbanistică a protecției și conservării patrimoniului cultural din municipiu și situl selectat, precum și a dezvoltării teritoriale a municipiului, în ansamblul său. e Bunele practici identificate în cadrul proiectului SHARE cu potenţial de transferabilitate la nive! local Activitatea de peer-review extern realizată de partenerul SVILUPPUMBRIA (Italia), a permis realizarea de ajustări pentru îmbunătăţirea Planului Local de Acţiune (precum introducerea Părţii a 9-a, care vizează atingerea obiectivului de dezvoltare sustenabilă, sau restructurarea Anexei 1), dar și identificarea şi transferarea la nivelul regiunii Nord-Est, și implicit la nivelul municipiului, a unei bune practici: metoda „Campionilor”. Aceasta implică faptul că fiecare municipiu reședință din regiune alege o temă, funcţie de punctele tari şi experiența actorilor locali, pentru care își asumă leadership-ul. Prin urmare, acesta va organiza și găzdui un eveniment regional, la care vor fi invitate administraţiile locale și alți actori relevanţi din celelalte 5 municipii, ocazie cu care va prezenta experiențele și bunele sale practici în respectivul domeniu. În acest fel, se asigură diseminarea bunelor practici locale Ia nivelul întregii regiuni și se facilitează schimbul de idei între orașe, dar şi eventuale parteneriate pentru proiecte de interes comun. Temele asumate de cele 6 municipii reşedinţă de judeţ din regiunea Nord-Est în cadrul metodei ma aa EAI tz SHARE = Europe Sustainable approach to cultural Heritage for the urban Areas Requalification în - Europe "Campionilor" sunt: e Bacău: "Oraşul tinerilor”; e Botoșani: "Revitalizarea centrelor istorice”; e lași: "Fondurile europene — cheia succesului privind promovarea, conservarea și protejarea patrimoniului cultural”; e Piatra-Nearmţ: "Smart City — Orașul cetățenilor și al turiștilor; Suceava: "Tradiţii. Gastronomie. Folclor”; Vaslui: "Excelenţa în amenajarea de spaţii verzi, parcuri și locuri de joacă”. PARTEA A 2-A VIZIUNEA STRATEGICĂ DE DEZVOLTARE A MUNICIPIULUI Viziunea de dezvoltare a municipiului Bacău a fost definită recent (2017) în Strategia de Dezvoltare Urbană integrată a Municipiului Bacău pentru perioada 2014-2023. Aceasta este formulată astfel; "În anul 2023, Municipiul Bacău este un important centru regional, recunoscut ca nod de transport şi logistic, pol economic competitiv caracterizat cie excelență în domeniul tehnic şi antreprenoriat dezvoltat și o comunitate tânără cu capital social ridicat, atrasă și menţinută prin calitatea ridicată a vieţii”. Relevant pentru Planul Local de Acţiune este faptul că între obiectivele strategice de dezvoltare ale municipiului pentru anul 2023, aferente acestei viziuni, se regăseşte explicit "restaurarea monumentelor istorice, reintegrarea acestora în circuitul urban și cultural prin organizarea unor activităţi de interes public”, precum și "continuarea eforturilor în domeniul dezvoltării [...]