HCL 391/2013 Bacău adoptată

România o Peloţul Paociu Consiliul Tocat al O Acuntcapiiadui Bacău HOTĂRÂRE privind aprobarea cuantumului lucrărilor suplimentare, neeligibile, necesare pentru finalizarea obiectivului de investiţii “ Reabilitare Pasaj Letea, municipiul Bacău” CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI BACAU, ÎNTRUNIT ÎN ŞEDINŢĂ ORDINARĂ LA DATA DE 24.12.2013; Avand in vedere: -Referatul 9718/ 20.12.2013 al Directiei Drumuri Publice; -Expunerea de motive a Primarului Municipiului Bacau înregistrată cu nr. 9719/ 20.12.2013; -Raportul compartimentului de resort înregistrat cu nr. 9720/ 20.12.2013; -Rapoartele comisiilor de specialitate din cadrul Consiliului local al Municipiului Bacău, întocmite în vederea avizării proiectului de hotărâre: nr. 805/23.12.2013 al Comisiei de specialitate nr.1 şi nr. 806/23.12.2013 al Comisiei de specialitate nr.2, favorabile; -Prevederile art. 44 (1) din Legea nr. 273/2006 privind finantele publice locale, cu modificarile si completarile ulterioare ; -Ordonanța Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată şi actualizată; -Prevederile art. 47 si art. 117 lit. „a” din Legea nr. 215/2001 a administratiei publice locale republicata şi actualizată; In temeiul art. 36 (2) lit. „b”, alineatul (4) lit. „d” şi art.45(2) lit. „a” din Legea 215/2001 privind administratia publica locala republicata şi actualizată; HOTĂRĂŞTE : ART. 1. — Se aprobă cuantumul lucrărilor suplimentare, neeligibile, strict necesare pentru finalizarea obiectivului de investiţii “Reabilitare Pasaj Letea, municipiul Bacău”, în valoare de 482.065,21 lei fără TVA, conform Anexei nr. 1, parte integranta din prezenta hotarare. ART. 2. — Hotararea va fi comunicata Directiei Drumuri Publice si Directiei Economice. CONTRASEMNEAZĂ, SECRETARUL MUNICIPIULUI BACĂU NICOLAE-OVIDIU POPBVICI S.C. REXPOD S.R.L. IASI, Aleea Grigore Ghica ISO 9001-2008 "39| Vodanr.54,ap.1, 700496 AJAEU/09/90405 SI tota ae AA 180 14001-2004 p : 00.com Pn2 41481991 RO 1930690 AJAEU/09/90234 150 18001-2007 AJAEU/09/90235 REPARATII, INTRETINERE DRUMURI SI „ Prolectare, expertizare CONSULTANTA, PROIECTARE, EXPERTIZARI, i... Reparatii, consolidari PODURI Subtraversari Lu C.F. ROMÂNIA ANEXA MR. JUDEȚUL BACĂU LA HOTARAREA NR. 39/ DIN 24.12.2013 CONSILIUL LOCAL BACĂU Ref.la: „REABILITARE PASAJ LETEA DIN MUNICIPI4E-B REFERAT Privind lucrarile suplimentare ce trebuiesc realizate în vederea dă varii reabilitarii pasajului Letea , municipiul Bacau (lucrari neeligibile) Aceste lucrari sunt urmatoarele : 1. HIDROIZOLATIE SI GURI DE SCURGERE 1.1.Hidroizolatie si guri de scurgere 2. CALE , PARAPET, APARATE DE REAZEM, PINTENI ANTISEISMICI 2.1.Diferenta cantitate parapet metalic 2.2.Reparare lisa din beton a parapetului pe pasaj a 2.3.Repararea placilor în dreptul aparatelor de reazem 2.4.Prinderea parapetului de stâlpii de iluminat 2.5.Colmatare rosturi între lacrimar si placa grinda marginala 2.6.Reparare grinda de racordare 2.7.Suprainaltare lisa din beton a parapetului pe rampele de acces 3. IMBRACAMINTE ASFALTICA PE RAMPELE DE ACCES 3.1.Diferenta suprafete asfalt pe rampele de acces si racordare rampe cu strada 3,2.Umplutura de celochit de 6-7 mm la marginea covorului asfaltic 4. REPARAREA SI PROTECTIA SUPRAFETELOR DE BETON DEGRADATE 4.1.Protectie suprafete din beton cu vopsea speciala 4.2.Camasiiiala:pi en 6 si fundatie camasuiala culee C2-Bacau de sprijin rampe de acces cu tencuiala tip STROP VS] Dr y E 3 | CONTRASEMNEAZĂ, re tor £ = "Eu 4 d SA Iei MUNICIPIU ata, A j 5 DA, TION Ir Uu Pe parcursul desfasurarii lucrarilor la acest obiectiv s-au evidetiat lucrari care din motive obiective nu au fost cuprinse în proiectul tehnic sau a caror cuantificare s-a facut cu aproximatie . Aceste motive sunt urmatoarele : - Imposibilitatea accesului la unele parti ale obiectivului cum ar fi : Placile superioare ale grinzilor suprastructurii ; - Acoperirea cu alte straturi : Îmbracaminti asfaltice - Dalele de beton din sistemul rutier de pe rampele de acces; Praf, impuritati sau straturi degradate din beton — suprafete degradate a fetei vazute a betonului. 1. HIDROIZOLATIE SI GURI DE SCURGERE 1.1. Hidroizolatie si guri de scurgere: În proiect a fost prevazuta demontarea rampelor gurilor de scurgere si eventual a pâlniilor acestora, astfel încât sa se pastreze pe cât posibil gurile de scurgere a apei pluviale existente, dar dupa desfacerea sistemului rutier, a sapelor si a betonului de panta de pe pasaj s-a constatat ca majoritatea elementelor gurilor de scurgere erau defecte si este necesara înlocuirea lor . În acest caz s-a propus modificarea profilului tansversal initial al caii pe pasaj, care prevedea racordarea la gurile de scurgere a apelor existente, ramase de pe vremea când pasajul avea numai doua benzi de circulatie si trotuare de câte 2,25 m. fiecare . Profilul transversal adoptat este în forma de acoperis în doua pante de 2% . Acesta permite o mai buna cilindrare a mixturii asfaltice în zona gurilor de scurgere a apelor de pe pasaj precum si o circulatie mai fluenta datorita eliminarii casiurilor longitudinale, de pe benzile marginale, din dreptul gurilor de scurgere. Pozitia în plan, a gurilor de scurgere a apei pluviale de pe pasaj, s-a pastrat, dar s-a ridicat cota superioara a acestora, racordându-se la cotele în plan vertical a noului tip de profil trsnsversal adoptat . În proiect, turnarea betonului pentru realizarea sapei de egalizare si a betonului de panta a fost prevazut a se realiza manual . Datorita faptului ca lucrarea de refacere a caii pe pod se realizeaza pe jumatate de cale (câte doua benzi pe sens) , s-a adoptat solutia ca turnarea betonului sa se faca cu o pompa de beton care va fi amplasata în afara partii carosabile pentru a nu îngreuia circulatia si asa restrictionata de pe pasaj . Având în vedere cantitatea de beton necesara pentru realizarea sapei de egalizare si a betonului de panta (541,51 mc.), se impune turnarea în mai multe reprize a betonului. Pentru asigurarea unor rosturi de turnare verticale (controlate), betonul va fi turnat în cîmpuri delimitate de cofraje, pozitionate transversal si longitudinal fata de axul longitudinal a pasajului. Lungimea câmpurilor de turnare a betonului a fost determinata functie de cantitate de beton care se poate turna pe un schimb. Datorita faptului ca lucrarile de refacere a caii pe pasaj se realizeaza fara devierea circulatiei, pentru asigurarea unei cât mai bune aderente a membranei, din care este alcatuita sapa hidrofuga, la stratul suport (betonul de panta) este necesar realizarea urmatoarelor lucrari suplimentare : - realizarea unui strat suplimentar de amorsaj . 2, CALE, PARAPET, APARATE DE REAZEM, PINTENI ANTISEISMICI 241. Diferenta cantitate parapet metalic cale pasaj--rampe de acces : Datorita cresterii, în ultimii ani 2010-2013, a numarului de autovehicule care tranziteaza pasajul Letea si modificarii structurii traficului prin cresterea numarului de vehicule de mare tonaj, autobuze, etc. se impune ca pentru asigurarea sigurantei circulatiei pe pasaj si pe rampele de acces sa se monteze parapet de tip foarte greu, adaptat la conditiile locale, (la partea superioara a parapetului s-a prevazut o mîna curenta , conform plansei) . Pentru protectia parapetului de siguranta de pe zona pasajului si a rampelor de acces se va vopsi astfel : lisa si mâna curenta, fata vazuta, în culoare alternative galben si negru , iar în rest suprafata se va vopsi în culorile gri /zincata si va avea alcatuirea conform plansei nr.8 m. 22, Reparatii lisa parapet pasaj : Lucrarile de reparatii a lisei din beton a parapetului de pe rampele de acces a pasajului au fost prevazute în proiect la capitolul „Reparatii suprafete din beton" dar nu au putut fi coantificate datorita faptului ca la data întocmirii proiectului lisa din beton a parapetului era acoperita de praf si noroi. Aceste reparatii constau : - Înlocuirea cornierului degradat sau lipsa care protejeaza muchia interioara a lisei din beton a parapetului prin intermediul unor conectori din otel beton solidarizati în lisa de beton a parapetului de pe pasaj. - Parapetul va fi protejat cu vopsea de email împotriva noxelor emise de autovehiculelor din trafic si a ploilor acide . 2.3, Reparatia placilor din dreptul aparatelor de reazem : Dupa demolarea sistemului rutier de pe pasaj (îmbracaminte bituminoasa, sapele de protectie si a betonului de panta) s-au putut identifica zonelor unde placile din beton de la partea superioara a suprastructurii si a riglelor pilelor prezinta degradari. Astfel s-au identificat degradari ale placilor de la partea superioara ale grinzilor în dreptul aparatelor de reazem de la culeea C2 si a pilelor nr. 1,2,5,7,9. S-au mai depistat degradari si la partea superiora a riglelor de la pilele nr. 1,2 si 5. Lucrarile de reparatii a degradarilor sus mentionate nu au fost cuantificate , cu toate ca au fost prevazute în proiect datorita faptului ca placile din beton erau acoperite la partea superioara de straturile sistemului rutier de pe pasaj iar la partea inferioara nu este spatiu de acces. Repararea degradarilor se face prin completarea armaturii degradate care se prinde în betonul placilor în cazul reparatiilor placilor si în rigla pilelor in cazul repararii acestora prin conectori din otel beton. Conectorii se intoduc în gauri realizate în beton si sunt solidarizati cu mortare speciale. În final urmeza operatiunea de betonare a degradarilor. 24, Prindere parapet de stâlpii de iluminat: Beneficiarul a solicitat dupa începutul executarii lucrarii sa se dubleze numarul de stâlpi ce se vor monta pe lisa din beton a pasajului si a rampelor de acces precum si tipul de stâlpi folositi. În acest caz în unele zone stâlpii de iluminat se suprapun cu stâlpii de care se prinde lisa si mîna curenta a parapetului metalic. Aceasta conduce la renuntarea la stâlpii parapetului, acesta solidarizându-se de stîlpii de iluminat prin intermediul unor coliere metalice. 2.5. Colmatare rosturi între lacrimar si placa grinda marginala: Pentru a împedica patrunderea apei pluviale în rosturile pe portiunile pe care elemenele ornamentale (lacrimare) sunt distantate fata de placa superioara a grinzilor marginale, care ar avea ca efect exfolierea betonului si dezgolirea armaturii favorizând coroziunea acesteia. Pentru împedicarea producerii acestui fenomen trebuie colmatate aceste rosturi cu placi de polistiren conform schitei anexate la dispozitia de santier . 2.6, Grinda de racordare Dupa îndepartarea, straturilor sistemului rutier existent de pe pasaj s-a constatat ca dala de racordare de la culeea C2 este deteriorata si este necesar înlocuirea ei, prin demolarea celei existente si turnarea unei noi dale din beton. 2.7. Suprainaltare lisa din beton a parapetului pe rampele de acces : Îmbracamintea pe rampele de acces a fost prevazuta în proiect sa se realizeze din doua straturi de mixtura asfaltica tip BAS , în grosime de câte 4,0 cm. fiecare. În urma decaparii, prin frezare, a îmbracamintei asfaltice s-a constatat ca dalele din beton a sistemului rutier existent peste care urmeaza sa se astearna îmbracamintea asfaltica prezinta fisuri si crapaturi dispuse longitudinal si transversal fata de axul drumului . Pentru a împedica ca fisurile din dale sa se transmita la îmbracamintea nou turnata s-au prevazut urmatoarele lucrari suplimentare : - colmatarea fisurilor si crapaturilor din dalele de beton ; - armarea stratului de rezistenta a îmbracamintei asfaltice cu geogrile (geocompozite) antifisura, dispuse astfel : un strat de geogrile dispuse pe toata suprafata rampelor de acces dublate pe rosturilor longitudinale cu înca un strat de geogrile antifisura. Majorarea grosimii stratului de rezistenta a imbracamintei bituminoase de la 4,00 cm la 6,00 cm., masura luata pentru împiedicarea transmiterii fisurilor dalelor din care este alcatuit sistemul rutier pe rampele de acces, a facut ca grosimea sistemului rutier sa fie de 10,0 cm. în loc de 8,0 cm. cât a fost prevazut în proiect . Majorarea grosimii sistemului rutier are ca si consecinta ca pe unele portiuni diferenta dintre cota superioara a lisei din beton de pe rampele de acces si cota imbracamintei asfaltice este redusa creandu-se posibilitatea ca apa pluviala sa deverseze peste lisa parapetului . Pentru a împiedica producerea deversarii apei pluviale sa se reverse peste lisa de beton a parapetului s- a doptat supraânaltarea acestuea cu o grinda din beton armat. . Lucrarea nu a fost prevazuta la întocmirea proiectului întrucât nu se stia ca dalele suport a îmbramintei asfaltice pe rampele de acces sunt fisurate si trebuiesc luate masuri speciale pentru ca fisurile sa nu se transmita la noua îmbracaminte. 3. ÎMBRACAMINTE ASFALTICA PE RAMPELE DE ACCES 3.1. Diferenta suprafete asfalt pe rampele de acces si racordare rampe cu strada Din masuratorile efectuate pe teren se constata o suprafata mai mare a partii carosabile pe rampele de acces decat cea prevazuta in proiect. 7 De asemenea, la racordarea rampelor de acces cu strazile care fac legatura cu pasajul, imbracamintea asfaltica prezinta degradari care trebuiesc remediate. Pe aceste suprafete se va realiza o îmbracaminte bituminoasa cu aceleasi caracteristici ca si îmbracamintea asfaltica turnata pe rampele de acces. 3.2.Umplutura de celochit la marginea covorului asfaltice: Dupa demolarea îmbracamintei de pe rampele de acces s-a constatat ca dalele de beton prezentau fisuri longitudinale si transversale fata de axul longitudinal al pasajului. Aceasta denota ca terasamentul rampelor de acces are zone cu pamânt sensibil la umezeala. Pentru împedicarea patrunderii apei pluviale în corpul drumlui, fapt care ar avea ca si consecinte diminuarea capacitatii portante a patului drumului, care are ca efect producerea de denivelari si degradari a suprafetei de rulare, trebuie realizata etansarea rostului dintre îmbracamintea bituminoasa si suprafata de beton de la zidurile de sprijin ale rampelor de acces, Aceste deficente nu au putut fi prevazute în proiect datorita lipsei documentatiei de executie initiale . 4. PROTECTIEE SI REPARATII SUPRAFETE DE BETON DEGRADATE 4.1. Protectia suprafetelor de beton cu vopsea speciala : În perioada de când a fost realizat proiectul pâna în prezent gradul de poluare a atmosferii în zona pasajului a crescut foarte mult de asemeni si frecventa ploilor acide a crescut . Având în vedere cele aratate mai sus, se impune o protectie deosebita a suprafetelor din beton care sunt supuse direct intemperiilor cum ar fi : zidurile de sprijin ale rampelor de acces elementelor ornamentale ale lisei parapetului de pe pasaj si rampele dr acces, fata exterioara a grinzilor marginale si stâlpii laterali ai pilelor. 4.2. Camasuiala pile si culee C2: Odata cu lucrarile de curatire a suprafetelor de beton a infrastructurii podului, când prin hidrosablare s-au îndepartat atât praful si impuritatile cât si betoanele degradate si s-a constatat ca la stâlpii pilelor nr.3,4,15 si 16 betonul de acoperire a armaturii de rezistenta este puternic exfoliat aceasta fiind expusa procesului de coroziune datorita noxelor si agentilor agresivi din atmosfera . Pentru evitarea corodarii armaturilor de rezistenta care ar diminua sectiunea acestora si ar avea drept consecinta reducerea rezistentiei stâlpilor pilelor care sustin riglele acestora este necesara protectia lor printr-un strat de beton în grosime de 10,0 cm . si care va fi armat cu PC 52 diam. 25 mm. La data întocmirii proiectului aceste degradari nu au fost observate datorita faptului ca erau acoperite de impuritati si au putut fi evaluate numai dupa curatirea lor prin hidrosablare (presiunea jetului de apa având 500 de bari) care a îndepartat atât impuritatile cât si a zonelor de beton degradat. Prin proiectul de executie, camasuiala culeei C2 (Bacau) sprijinea pe treapta fundatiei culeei respective (plansa 1.6 din proiectul tehnic). Deoarece in urma sapaturii efectuate cu ocazia realizarii camasuielii s-a constatat ca rostul elevatie-fundatie se gaseste la adancime mare sub nivelul terenului si in plus fundatia nu asigura rezemarea camasuielii pe tot conturul deoarece aceasta are forma de cheson circular, s-a prevazut o fundatie proprie camasuielii realizata din beton armat, conform detaliilor din fig. 2.a si 2.b. La data întocmirii proiectului tehnic nu s-a putut stabili nivelul real al rostului elevatie fundatie din urmatoarele motive : -Terenul era ocupat cu materiale provenite din demolari si gunoaie; -Lipsa documentatiei initiale stiind fiind faptul pasajul a fost construit în anul 1963 si ca toate interventiile ulterioare s-au facut la nivelul suprastructurii . 4.3. Tencuiala de protectie tip „STROP” În perioada de când a fost realizat proiectul pâna în prezent gradul de poluare a atmosferii în zona pasajului a crescut foarte mult de asemeni si frecventa ploilor acide a crescut . Având în vedere cele aratate mai sus se impune o protectie deosebita a suprafetelor din beton care sunt supuse direct intemperiilor cum ar fi : zidurile de sprijin ale rampelor de acces PROIECTANT, S.C. REXPOD S,R.L. IASI INVESTITIE: REABILITARE PASAJ LETEA GENTRALIZATOR NOTE DE COMANDA SUPLIMENTARE VALOARE NR. NOTE DE CRT. CATEGORII DE LUCRARI COMANDA Z 88486.99] 138231.01] v 8206.58] v 2. 8-Repararea placilor în dreptul ap.reazam 10109.59] V |2.7-Prindere parapet de stiipi da iluminat 9320.49] / 2.8-Coimatarea rosturilor intre lacrimar si ptaca grinda marginala 3728.79] v 2.9-Grinda de racordare 2038.39] (2.10-Suprainaltare lisa rampe acces pod 7778.29] 3|IMBRACAMINTE ASFALTIGA RAMPE AGCES POD 5.1-Dlferente suprafete asfait pe rampa acces si racordare rampe cu strada abaz.ă8] V 3.2-Urmplutura celochit de 6-7 mm la marginea covorului aataltio 23312.02] v AjREPARAȚII Si PROTECTIE SUPRAFETE BETON DEGRADATE y [4 1-Protectia suprafete de beion cu vopeea 118254.52 4.2-Camasulala pile 3;4,18,16 si culea 02 29498.75] v 14.3-Tenculai! da protectie beton tip Strop 11290.84] 482086.21] .v 115695.85; 687760,86 BENEFICIAR, EXECUTANT, MUNICIPIUL BACAU S.C.INSTAL DESIGN SRL. Sep PROIECTANT, DIRIGINTE SANTIER, S.CREXPOD SRL IASI A 90“ZEep 090 909 00*0 00” ANI LINIaS 2LIHM 09 Lrva, 02" ET12 9r-0 ANLI8 HIG VInaa BO IVDITAV LYSEOAV LVULS 98"Brzz 2v'9 000“£8zs “an 3.) Tevoaa oo 95*sp 000 v0"0 HOZ vinvLsIa 000 00*0 BX 92 BNS S00ROD STVTISIW" LII 85*st St-21 SYUIADa NDăa LOTETEDIIINA TALY0ASNVIL 00*0 do'0 03c*€ VNOL Zivsogur 900 996 995 o0*€ "AA 01 ="ISra 000 9o:0 2ă VINVTNISVEOLNY AI VOTILVIIGONA 135 00-0 90'0 “VOTaTUTIALNR 1V VIII 102H0a5WVti 000 00-08 98e*r YRoL OTVIOVEL s00 ST'L65t 00'0 00-90 ANUTA ALavuans 00'0 00-0 09 d VOIA 9 TA0ORVA NIO-Aruas 44809 s0-8 IANOIZ IS BI1VAITI NOLAN“ La 204302 LE“8a0 6v"3 0sz"s. “48 Tuzoda poa 999926 00*0 c0*9 99"826 00“ 862 U/IĂ 9 NI VRI2/YLOnaNo» 00:09 09*0 R0OT DO ROIIG 20 VOITAYEATU Vanoă 000 00:0 OeT'1e Muo SEtezat coo 00" szo8£ 00*0 00*0 09'0 00*0 000 00*0 OSTii 01/85 IN2NID RoIaa 00: sz38€ 90*90z 00s'8r *5"R S*600TZ 700 L8*0s12 00*0 00*9 VaRoa 816091 s8*a ND"21a TMOZIIA 'NICIUAS G00IZ ALINNSIG0 69:15 267 TIINIRNI NI Sa DTANIS NOLaa Bivol 000 000 0Ts"sar on iri tszoaa 700 6 ] Ță 9 s [ă € 2 T o PILȚBORUTI 2ăUnȚI32$ VIȚUNI3 PaunțI23s (o ) 4 Mu ) (sm) LII +: AI it ou 3 (ND/ Nod ) 3x0dsue1z,(p ferraa(o aIyamusq (R+L+9 ipt-roo ap" 705 lav-Toa tep-Too vzadoueu (a leesenoo euzou) 1o37deaqns +8*T02) KE *To2) xE*T09) x£- 102) se 190) Teoria (9 nes -323 TYLOL AMOASNVUL reni VIZaONH TNIIar a Dă MALVLIINUD Rn "2onŢ ap Toardeo “2 915 nat = NO5 :cq0 ROG Ur apucate Une dTȚIN3Iaza 0007 :7IezanT ap erzoba3e) VONYROD AM ViON- STINTOZIOMAII BILZAI E27070 rasa Y2Ș29NT ap atrapitaueo na exst Vălat CYSUd DulTTIavai 0000€zs+ 1000 sTn32a1q0 VALS CUSva auvarnIovau 0000€ze; BE10 :7naș3sarao DVOVE TOIaIITRAK Ea Tuzeţnuzoa DIPOITI I4De FoȚprinl euroszaq 9 e // msn iarna emana ana piane aan sc'8 00*0 1T*3 LT'9 £9'y6tst 00*0 Bz 50d srrzar o 00*9 8t“8 00*0 000 98:590 p 188.9 s L2"80T4SL "IV1OL 0z“az cea 2s"z1 sz'e 6G*9t 60"069 0e'11 S2"v6. [...]