HCL 359/2017 Bacău adoptată

) AH . p Odata PE fedtolut CAI arediaa Gonsliul Local al O (Mani, PAD Mizoăăe HOTĂRÂREA _NR.359 DIN 10.10.2017 privind aprobarea Planului de acţiune pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitrați din surse agricole pentru UAT Municipiul Bacău Consiliul Local al Municipiului Bacău întrunit în şedinţă extraordinară la data de 10.10.2017, potrivit art.39(2) din Legea nr. 215/2001 a administraţiei publice locale republicată, cu modificările şi completările ulterioare, Având în vedere : -Adresa nr. 2530/ 27.09.2017 a Direcţiei Pentru Agricultură Judeţeană Bacău înregistrată la Primăria Municipiului Bacău cu nr. 60764/ 28.09.2017, prin care se solicită întocmirea Planului de acțiune pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitrați din surse agricole pentru UAT Municipiul Bacău; -Referatul nr. 8492/ 02.10.2017 al Serviciului Administraţie Publică Locală şi Registrul Agricol prin care se propune aprobare Planului de acţiune pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitrați din surse agricole pentru UAT Municipiul Bacău; -Expunerea de motive a Primarului Municipiului Bacău înregistrată cu nr. 8597/ 04.10.2017; -Raportul compartimentului de resort din cadrul aparatului de specialitate al Primarului înregistrat cu nr. 8598/ 04.10.2017, favorabil; -Rapoartele comisiilor de specialitate din cadrul Consiliului local al Municipiului Bacău, întocmite în vederea avizării proiectului de hotărâre: nr. 1671/09.10.2017 al Comisiei de specialitate nr.1, nr. 1672/09.10.2017 al Comisiei de specialitate nr.2, nr. 1673/09.10.2017 al Comisiei de specialitate nr.3, nr. 1674/09.10.2017 al Comisiei de specialitate nr.4 şi nr.1675/09.10.2017 al Comisiei de specialitate nr. 5; -Prevederile HG nr. 964/ 2000 privind aprobarea Planului de actiune pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati proveniti din surse agricole, modificată şi completată; -Prevederile Deciziei nr. 221.983/ GC/ 12.06.2013 emisă de Comisia pentru aplicarea planului de acţiune pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitrați din surse agricole; -Prevederile art. 47 (1), ale art. 48 (2), ale art. 61 (2), ale art. 115 (1) lit. ”b” si ale art. 117 lit. „a” din Legea nr. 215/ 2001 a administraţiei publice locale republicată, ulterior modificată şi completată; -Prevederile art. 34 (1) lit. „i” din Anexa nr. 1 la Ordonanţa Guvernului nr. 35/ 2002 pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare si functionare a consiliilor locale, cu modificările şi completările ulterioare; În baza aut. 36 (2) il. „b”, alineatul (4) Lit. se” şi a1t.45(1) din Legea iu. 215/2001 privind administraţia publică locală republicată, ulterior modificată şi completată, HOTĂRĂȘTE: ART. 1. — Se aprobă Planul de acţiune pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitrați din surse agricole pentru UAT Municipiul Bacău, conform Anexei, parte integrantă din prezenta hotărâre. ART. 2. — Primarul Municipiului Bacău va aduce la îndeplinire prevederile prezentei hotărâri prin Serviciul Administraţie Publică Locală şi Registrul Agricol. ART. 3. — Hotărârea va fi comunicată Serviciului Administraţie Publică Locală şi Registrul Agricol şi Direcţiei Pentru Agricultură Judeţeană Bacău. ART. 4. — Prin grija Secretarului Municipiului Bacău, prezenta hotărâre se comunică în termen legal Instituţiei Prefectului-Judeţului Bacău pentru verificarea legalităţii. PREŞEDINTE DE ŞEDINŢĂ CONTRASEMNEAZĂ _ DIACONU,EUSEBIU-IANCU SECRETARUL MUNICIPIULUI BACĂU NICOLAE-OVIDIU POPOVIC N.O.P.„1.D./A.M./Ex.1/DS.I-A-2 i ROMÂNIA JUDEȚUL BACĂU CONSILIUL LOCAL BACĂU ANEXĂ LA HCL NR._25549 1 40.10, 2017 Planul de acţiune pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitrați proveniţi din surse agricole, pentru UAT Municipiul Bacău In conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 964/2000, cu modificările si completările ulterioare, privind aprobarea Planului de acţiune pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitrați proveniţi din surse agricole, precum si cu prevederile Deciziei nr. 221.983/GC/12.06.2013 emisă de Comisia interministerială pentru reglementarea nitraţilor în România, s-a elaborat prezentul plan de acţiune, având în vedere principalele activităţi care influenţează efectul utilizării îngrășămintelor chimice care conţin azot asupra apelor de suprafață, cât şi asupra pânzei freatice de pe raza administrativ-teritorială a Municipiului Bacău. CAPITOLUL I Informaţii generale Municipiul Bacău este municipiul de reședință al judeţului Bacău, fiind situat în partea de nord-est a acestuia. Suprafața municipiului este de 43 km?, având o populaţie de 144.307 locuitori în conformitate cu datele de la Recensământul populaţiei din anul 2011. Alimentarea cu apă În municipiul Bacău există 3 staţii de pompare principale pentru alimentarea oraşului Bacău: Cărăboaia, Mărgineni si Gherăiești. Prima este pentru pomparea apei de la Uzina de apa Dărmănești la Baraţi si a fost depăşită după implementarea Proiectului ISPA. Capacităţile sunt: Cărăboaia 22.464 mc/zi, Mărgineni 41 700 me/zi, Ciherăieşti 26.400 me/zi. Pentru transportul apei potabile şi/sau industriale in municipiul Bacău există: a) aducțiune UTA Dăunăneşt! - Bacău ln luugiinie 64 kin, DN 800/1000, b) aducțiune Mărgineni - Baraţi in lungime aproximativ 4 km, 2 x DN 600; c) aducţiuni de la foraje la staţiile de pompare Mărgineni si Gherăieşti in lungime însumală 16,85 km, DN 400/800 şi conducta de transport apă DN = 110, L= 5 km. Canalizare În municipiul Bacău, colectarea, transportul şi evacuarea apelor uzate de a utilizatori se realizează în sistem unitar, cu pante care asigura viteza minima de autocurăţire. Pe diametre, avem următoarele lungimi: D = 200 mm L = 56,66 km; D = 300 mm L = 60,92 km; D = 400 mm L = 32,89 km; D = 500 mm L = 21,45 km; D = 600 mm L = 125 km. Lungimea colectoarelor principale este de 44,58 km. Managementul deșeurilor Colectarea și transportul deșeurilor menajere şi nemenajere de pe raza municipiului Bacău sunt asigurate de către S.C. SOMA S.R.L. BACĂU, fiind singurul prestator a acestor servicii atât pentru agenţii economici, asociaţii de locatari şi proprietari cât şi pentru locuinţele individuale. Condiţii naturale Relieful Patru trepte de altitudine, între 150 m şi 250 m marchează relieful Bacăului, el aflându-se în cea mai mare parte a localităţii, pe a doua terasă 160-165 m. Se detaşează terasa de luncă joasă, dar se înalță în şesul comun al Bistriţei cu Siretul. Albia majoră a Bistriţei este predominată în raza aşezării, prin depozitele de prundișuri, constituind un adevărat rezervor pentru acumularea apelor freatice. Bacăul prezintă un avantaj şi prin poziţionarea sa în imediata apropiere cu linia de dislocaţie subcarpatică, Bacăul se află pe terase plane sau uşor înclinate cu o expoziţie estică şi sud-estică, în talazuri stabilizate, având un drenaj bun şi o pânză freatică bogată. Luncile şi terasele din apropiere sunt larg folosite pentru cultura de pomi fructiferi, viţă de vie şi cereale. Dacă în trecut modelarea reliefului se făcea de către cataclisme, după anii 50, omul a fost cel care ridicând baraje şi diguri, între anii 1958-1966, l-a influenţat, acţionând astfel și asupra climei. Clima Climatul municipiului este unul temperat-continental accentuat,cu ierni reci, veri secetoase şi călduroase, datorat acţiunii unui complex de factori naturali (circulaţia generală a atmosferei, radiaţia solară, relieful) şi antropici, oraşul însuși având un rol esențial în crearea propriei topoclime printr-o serie de factori care se manifestă constant (materialele de construcţie, profilul accidentat, spaţiile verzi), respectiv prin intermediul unor factori secundari (încălzirea artificială, poluarea atmosferei). Acţiunea comună a acestora determină perturbări ale circuitului biogeochimic la nivelul sistemului, consecința directă fiind disconfortul urban. Temperatura medie anuală este de 12 *C, oscilând între -4 *C, în luna ianuarie, și 20,6 *C, în luna iunie, constatându-se o ușoară modificare a regimului termic în ultimii ani datorită lacurilor de acumulare, încălzirii globale și poluării atmosferei. Temperatura maximă absolută cu o valoare de 40,3 *C (24 iulie 2007) a fost depăşită în vara anului 2012, când mercurul termometrului a urcat până la 41,9 *C. în ziua de 7 august. Cantitatea medie anuală de precipitaţii este de 541 mm/m2/an, existând diferenţe între sezonul cald (82.8 mm-luna iunie) şi cel rece (24 mm-luna februarie). Aversele sunt frecvente în lunile iulie-august. Hidrologie Reţeaua hidrografică este reprezentată de cele două râuri, Siret şi Bistriţa și de afluenții acestora: Bahna, Izvoarele, Cleja - pentru Siret, respectiv Trebeşul cu afluenții săi Bârnat şi Negel - pentru Bistriţa. Datorită influenţei antropice regimul hidrologic al celor două râuri a fost complet modificat, amenajările hidroenergetice contribuind la regulai izarea scurgerii. Pe Bistriţa au fost create lacurile de acumulare Lilieci, Șerbănești cu rol complex: asigurarea energiei electrice, combaterea inundaţiilor, alimentarea cu apă potabilă și industrială, practicarea sporturilor nautice. Valea comună a celor două râuri are aspectul unui vast ulue depresionar cu orientare nord-sud, cu o deschidere laterală spre vest, spre valea Bistriţei, şi o îngustare spre sud, „poarta Siretului”, suprapunându-se contactului dintre Colinele Tutovei şi culmile subcarpatice Pietricica-Barboiu. Toate lacurile de acumulare din Bacău sunt considerate arii naturale protejate avifaunistice şi sunt în custodia Centrului Regional de Ecologie Bacău prin situl Natura 2000. Solul Condiţiile pedogenetice au dus la formarea unor soluri variate, în general brune şi brune argiloiluviale, cu un conţinut de humus de 1-5%0, ce asigură o fertilitate medie bună pentru terenurile agricole. Între solurile intrazonale se remarcă cele hidromorfe, lăcoviştile şi solurile aluviale în diferite stadii de evoluţie. Structura animalelor - la data de 30.09.2017 : Il. Bovine : 165 capete 2, Ovine : 613 capete 3. Caprine : 170 capete 4, Porcine : 30 capete 5. Cabaline : 22 capete 6. Păsări : 940 capete la gospodăriile individuale și 56506 capete la ferme autorizate CAPITOLUL II Program de acţiune pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitrați proveniţi din surse agricole, a municipiul Bacău Art. 1 1.1.Obiectivele Planului de acţiune pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitrați proveniţi din surse agricole, denumit în continuare plan de acţiune, sunt următoarele: a) prevenirea poluării cu nitrați; b) reducerea poluării apelor cauzată de nitrați proveniţi din surse agricole, c) raţionalizarea şi optimizarea utilizării îngrășămintelor chimice şi organice ce conţin compuşi ai azotului. 1.2. Definire termeni şi expresii : — poluare cu nitrați - descărcarea, directă sau indirectă, în apele subterane sau de suprafaţă de compuși SE ai azotului care provin din surse agricole, ale cărei urmări pot fi: periclitarea sănătăţii oamenilor, afectarea organismelor vii şi a ecosistemelor acvatice, stânjenirea folosințelor apei şi deteriorarea ambianţei naturale; - ape subterane - toate apele care se află sub suprafaţa terenului, în zone saturate și în contact direct cu solul sau cu subsolul; — apă dulce - apă cu conţinut scăzut de săruri, care îndeplineşte condiţiile pentru a fi captată, tratată şi utilizată în scop potabil; — "îngrășământ de origine animală” - produs rezidual de excreţie de la păsări/animale, ori un amestec între acest produs şi așternutul de la aniinale; — "îngrășământ organic"- îngrășământ care conține substanţe organice şi minerale provenite din dejecţiile animale, staţii de epurare sau din materiale vegetale; — "compus cu azot"- orice substanța conţinând azot, alta decât azot gazos molecular; — " îngrășământ cu azot”- orice substanţa care conţine un compus cu azot si care este administrat pe/in sol pentru a intensifica creşterea plantelor; — " îngrășământ chimic"- un îngrășământ care este produs printr-un proces industrial; — "păşune = terenul înierbat sau înţelenit in mod natural sau artificial, prin însămânțări la intervale de max. 15-20 de ani si care se folosesc pentru păşunatul animalelor; — "fâneaţă”- terenul înierbat in mod natural sau artificial, prin însămânţări la interval de max. 15-20 de ani, a cărui producţie vegetala este cosită; — " cerinţele culturii”'- cantitatea optimă de îngrășământ cu azot ce se administrează pe teren într-un an, având în vedere estimarea necesarului de azot al culturii in faza de creştere sau de înființare pe teren și de necesarul de azot din sol pentru alimentarea culturii, constituit de rezerva din sol și din alte surse care includ si pe cea provenita din orice aplicare anterioara de îngrășământ de origine animala si alte îngrăşăminte organice; — "cultura de acoperire"- o cultura semănată in primul rând cu scopul consumului de azot din sol si care nu se recoltează; — UVM (unitate vita mare) - unitate de măsură standard stabilita pentru echivalarea diferitelor specii de animale, pe baza cerinţelor nutriţionale si a cantităţii de dejecţii produse de acestea prin raportarea la cerinţele nutriţionale si dejecţiile produse de unul sau mai multe animale cumulând 500 kg greutate vie ( echivalentul unei vaci); şeptel- toate animalele domestice crescute sau ţinute pentru folosinţa sau producţie. Art, 2, Distribuirea pe sol a îngrăşămintelor cu azot se face în funcţie de următorii factorii: - condiţiile de sol; - tipul si panta acestuia; - condiţiile cliinatice; - precipitaţii si irigaţii . Art.3. Perioadele de interdicţie a aplicării ingrasamintelor organice, pentru evitarea scurgerilor provocate de terenul inghetat si a levigarii azotului neconsumat de vegetaţie, sunt: - interdicţie totala cuprinsa intre cea mai târzie data de apariţie a primului inghet (5 nov. ) si cea mai timpurie data de apariţie a ultimului inghet (4 aprilie.), adica 150 de zile; - interdicţie maxima posibila cuprinsa intre data de apariție a primului inghet (14 sept.) si cea mai târzie data de apariţie a ultimului inghet (23 mai), adica 250 de zile; - interdicţie cea mai probabila cuprinsa intre data de apariţie a primului inghet (10 oct.) si data medie a ultimului inghet (26 aprilie), adica 198 de zile. Termen: permanent 3.1. La solicitarea motivata a fermierilor si/ sau autorităților locale, OSPA poate aproba aplicarea îngrășămintelor organice pe terenul agricol, in alte perioade decât cele prevăzute in calendarul de interdicţie „ daca sunt îndeplinite simultan următoarele condiţii: a. terenul nu este acoperit cu zapada; b. temperaturile minime ale aerului au fost mai mari de 4 *C pentru o perioada de ce! puţin 2 zile consecutive; c. prognoza meteorologica pentru următoarele 3 zile indica temperaturi minime de peste 0*C. 3.2. Perioadele de interdicție nu sunt valabile in cazul îngrăşămintelor de origine animala produse si depuse direct de animale (dejecţii proaspete) in cazul pasunatului liber. De asemenea, aceste perioade de interdicţie nu se iau in considerare in cazul resturilor vegetale sau a altor tipuri de produse organice reziduale ramase pe sol. Art. 4. Depozitarea gunoiului de grajd si a efluenţilor de siloz 4.1. In zonele de protecţie nu se aplică si nu se vehiculează îngrăşăminte . Pe raza municipiului Bacău, posesorii de terenuri agricole care le utilizează in scopul obţinerii de producţii agricole, vor lua măsuri de a realiza pe terenul proprietate benzi înierbate cu lăţimea de 5 m, pe marginea cursurilor de apă sau a lacurilor ce traversează terenul lor, în vederea diminuării scurgerilor de nitrați către corpurile de apă de suprafaţă. Pe terenurile agricole cu sol nisipos sau subțire nu se aplica, decât primăvara si in cantitati strict limitate, îngrăşăminte organice lichide, păstoase sau provenite de la păsări, precum si nămoluri de canalizare. Sursa de finanţare pentru proprietarii de terenuri va fi din fonduri proprii sau din fonduri atrase pe baza de programe de protecţia mediului si a apelor. Termen: permanent 4.2. Ingrasamintele cu azot se administrează pe teren, pe cat posibil, într-o maniera cat mai precisa si mai uniforma, -Pe terenuri cu pante abrupte nu se administrează îngrăşămintele cu azot. - Pe terenurile agricole in panta, fertilizarea trebuie făcută numai prin incorporarea îngrășămintelor in sol si ţinând cont de condiţiile meteorologice. Nu se aplica îngrăşătninte, inui ules dejecţii lichide, când sunt prognozate precipitaţii intense. În zonele de protecţie nu se aplica si nu se vehiculează îngrăşăminte. Nu se aplica îngrăşăminte cu azot pe terenurile agricole dacă: -Solul este crăpat, fisurat in adâncime, ori săpat în vederea instalării unor drenuri sau pentru a servi la depunerea unor materiale de umplutura sau câmpul a fost prevăzut cu drenuri sau a suportat lucrări de subsolaj in ultimele 12 luni . -Solul a fost inundat si/sau are exces de umiditate . -Solul a fost îngheţat 12 ore sau mai mult, in decurs de 24 ore. -Solul este acoperit de zăpadă. Împrăştierea gunoiului de grajd grosier de la vaci este permisa pe soluri înzăpezite sau îngheţate. Nu se administrează îngrăşăminte chimice pe terenurile care permit accesul direct al acestora in apele de suprafaţa sau subterane, datorita poziționării sau tipului acestor terenuri. 4.3. În jurul corpurilor de apa (râuri, surse de apa potabila, lacuri) din zona vulnerabila se vor crea benzi înierbate cu laţimea de 5 m, pentru diminuarea scurgerilor de nitrati către corpurile de apa de suprafața. Fâşiile (benzile) de protecție se vor efectua de către Primăria municipiului pentru terenurile publice si de către proprietari sau administratorii exploatatiilor cu mai mult de 8 UVM/ exploatatie . Art.5 Utilizarea îngrășămintelor pe terenuri în pantă In cazul aplicării îngrășămintelor pe terenuri în pantă se respectă următoarele măsuri: - îngrășămintele se încorporează în sol ţinând cont de prognozele meteorologice ( nu se aplică îngrășăminte, mai ales dejecţii lichide când sunt prognozate precipitaţii intense) . - pe terenurile arabile cu pante cuprinse între 2 şi 8% se recomandă menţinerea procentului culturilor de toamnă și/sau culturilor de acoperire la peste 20% din suprafaţa arabilă a fermei încadrată în această categorie de pantă . - pe terenurile arabile cu pante cuprinse între 8-15% procentul culturilor de toamnă şi/sau culturilor de acoperire trebuie să fie de minim 25% din suprafaţa arabilă a fermei încadrată în această categorie de pantă. Pe aceste terenuri se recomandă aplicarea îngrășămintelor prin încorporare în sol în cel mult 24 de ore . - pe terenurile cu pante mai mari de 15% este obligatorie menţinerea ponderii culturilor de toamnă și/sau culturilor de acoperire la peste 30% din suprafaţa arabilă a fermei încadrată în această categorie de pantă. Pe aceste terenuri aplicarea îngrășămintelor se realizează numai prin încorporare în sol imediat după aplicare (nu mai târziu de 24 ore) . Art.6 Aplicarea îngrăşămintelor organice si a celor minerale se va face in zona vulnerabila pe baza Planului de management al nutrientilor elaborat in acord cu prevederile Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor impotriva poluării cu nitrati din surse agricole. Administraţia publica a municipiului Bacău aduce la cunoştinţa proprietarilor/ administratorilor de exploataţii următoarele: a. aplicarea programului de masuri este opțional pentru fermele (exploataţiile) mai mici de 8 UVM (unitate vita mare), dar vor asigura gospodărirea corespunzătoare a gunoiului rezultat. b. exploatatele agricole care deţin 8-100 UMV au obligaţia de a deţine planuri de gestiune a gunoiului de grajd, conform legislaţiei, in domeniul protecţiei mediului si Programului de acţiune pentru zonele vulnerabile la poluarea apelor cu nitrați din surse agricole . c. exploataţiile agricole mai mari de 100 UVM au obligaţia de a deţine planuri de gestiune a gunoiului de grajd, conform legislaţiei pentru obţinerea actelor de reglementare din domeniul protecţiei mediului . Termen: permanent Art.7. [...]