HCL 19/2018 Bacău adoptată

LOU LIU A o fedodut Bacău Conarlinut Local al O Aanccepiiutuui Pacciu HOTĂRÂREA NR. 19 DIN 31.01.2018 privind modificarea HCL nr. 352 din 29.10.2010 — privind aprobarea Master Planului si Listei investitiilor prioritare - pentru sectorul apa/apa uzata ce urmeaza a fi finantate in etapa | din Fonduri POS Mediu Consiliul Local al Municipiului Bacău întrunit în şedinţă ordinară la data de 31.01.2018, potrivit art.39(1) din Legea nr. 215/2001 a administraţiei publice locale republicată, cu modificările şi completările ulterioare, Având în vedere : - Adresa nr. 9/10.01.2018 a Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară Bacău, înregistrată la Primăria Municipiului Bacău sub nr.16715/11.01.2018 prin care se solicită iniţierea unui proiect de hotărâre pentru actualizarea Master Planului în sectorul apă şi apă uzată, însoţită de adresa Consiliului Județean Bacau nr.367/09.01.2018$, înregistrată la A.D.I.B. sub nr.8/10.01.2018; - Adresa nr. 40/19.01.2018 a Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară Bacău, înregistrată la Primăria Municipiului Bacău sub nr.17533/22.01.2018 prin care se înaintează spre aprobare Master Planul actualizat în sectorul apă şi apă uzată; - Referatul nr. 750/ 22.01.2018 înaintat de Compartimentul Unitatea Municipala pentru Monitorizare; - Expunerea de motive a Primarului înregistrată cu nr. 751/ 22.01.2018; - Raportul compartimentelor de resort, înregistrat cu nr.752/22.01.2018, favorabil; - Rapoartele comisiilor de specialitate din cadrul Consiliului local al Municipiului Bacău, întocmite în vederea avizării proiectului de hotărâre: nr. 73/29.01.2018 al Comisiei de specialitate nr.1, nr. 74/29.01.2018 al Comisiei de specialitate nr.2, nr. 75/29.01.2018 al Comisiei de specialitate nr.3, nr. 76/29.01.2018 al Comisiei de specialitate nr.4 şi nr.77/29.01.2018 al Comisiei de specialitate nr. 5; - Directiva Consiliului European 98/83/EEC transpusă în legislaţia naţională prin Legea nr.311/2004 ; - Directiva Consiliului European 91/271/EEC transpusă în legislaţia natională prin Hotărârea Guvernului nr.352/2005; - Dispoziţiile art.8, alin.(3) lit. "a" şi ale art.9 alin.(1) lit."b" din Legea nr.51/2006 a serviciilor comunitare de utilități publice, republicată, cu modificările și completările ulterioare; - Dispoziţiile art. 10 alin. (1) lit. "b", art.11 alin.(2), art.12 alin.(1) lit. "a" şi ale art. 14 lit. "b" din Legea nr. 241/2006 a serviciului de alimentare cu apa si de canalizare, republicată; - Dispoziţiile art.7 din Legea nr.52/2003 privind transparența decizională în administraţia publică, republicată; - HCL nr. 352 din 29.10.2010 — privind aprobarea Master Planului si Listei investitiilor prioritare - pentru sectorul apa/apa uzata ce urmeaza a fi finantate in etapa I din Fonduri POS Mediu, cu modificările şi completările ulterioare; - Dispoziţiile art.16 alin.(3) lit."a" şi ale art.21 alin.(l) din Statutul Asociatiei de Dezvoltare Intercomunitara Bacau — ADIB, aprobat prin HCL nr. 133/9.04.2008, cu modificarile si completarile ulterioare; - Dispoziţiile art. 47 alin.(1), ale art. 48 alin. (2), ale art. 61 alin.(2), ale art. 115 alin.(1) lit. „b” si ale art. 117 lit. „a” din Legea nr. 215/ 2001 privind administraţia publică locală republicată, ulterior modificată şi completată; - Dispoziţiile art. 34 alin.(1) lit. „i” din Ordonanţa Guvernului nr. 35/ 2002 pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare si functionare a consiliilor locale, modificată şi completată; În baza dispoziţiilor art. 36 alin.(1) şi alin.(2) lit. „d” şi alin.(6) lit „a”pct.14 şi art. 45 (2) lit. "a” şi (5) din Legea administraţiei publice locale nr. 215/ 2001, republicată, ulterior modificată şi completată HOTĂRĂȘTE: Art.1. Se aprobă modificarea Anexei la HCL nr. 352/ 29.10.2010, cu modificările ulterioare, prin înlocuirea cu Anexa - Actualizare Master Plan, parte integranta din prezenta hotarare. Art.2. Se mandatează dl.Apostu Constantin, având calitatea de reprezentant al unităţii administrativ teritoriale în Adunarea Generala a Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară Bacău -ADIB, să voteze în conformitate cu prevederile art. 1 din prezenta hotărâre. Art. 3. La data intrării în vigoare a prezentei orice alte prevederi contrare se modifică de drept în mod corespunzător. Art. 4. Prezenta hotărâre va fi comunicată S.C. Compania Regionala de Apa Bacau SA, Asociatiei de Dezvoltare Intercomunitara Bacau — ADIB, Institutiei Prefectului Judetului Bacau, Consiliului Judetean Bacau, persoanei nominalizate la art. 2 a prezentei hotărâri, Compartimentului Unitatea Municipală pentru Monitorizare si va fi adusa la cunostinta publica, in conditiile legii. Art. 5. Prin grija Secretarului Municipiului Bacău prezenta hotărâre se comunică în termen legal Instituţiei Prefectului — Judeţul Bacău pentru verificarea legalităţii. PREȘEDINTE DE ȘEDINȚĂ CONTRASEMNEAZĂ BREAHNĂ-PRAVĂȚ IONELA-CRISTINA SECRETARUL MUNI / / NICOLAE-OVIDIV/ POPOVICI N.O.P.„P.L./M.N /Ex.1/DS.I-A-2 ROMÂNIA JUDEȚUL BACĂU _ CONSILIUL LOCAL BACĂU „ANEXĂ LA HOTĂRÂREA NR. 1/9 DIN 31.01.2018 ACTUALIZARE MASTER PLAN _ CONTRASEMNEAZĂ , PREȘEDINTE DE ŞEDINŢĂ SECRETARUL MUNICIPIULUI BACĂU BREAHNĂ-PRAVĂȚ IONELA-CRISTINA NICOLAE-OVIDIU POPOVI pr Comp. U.M.M. Isabela PINTILIE CAPITOLUL 0 SUMAR EXECUTIV Decembrie 2017 /4 Master Plan actualizat în sectorul de apă şi apă uzată din județul Bacău Capitolul 0 — Sumar executiv Analiza situaţiei existente Judeţul Bacău face parte din Regiunea de Dezvoltare Nord-Est a României, fiind situat în partea centrală a Moldovei şi având o suprafaţă de 6.621 km?. Conform rezultatelor recensământului din 2011, populaţia judeţului se ridică la 616,168 locuitori, iar la nivelul anului 2013 se proconizează a fi cca 611,798 locuitori. Principalele unităţi administrative sunt: 3 municipii (Bacău, Oneşti, Moineşti), 5 oraşe (Buhuşi, Slănic Moldova, Târgu Ocna, Dărmănești şi Comăneşti) şi 85 de comune. Municipiul reşedinţă de judeţ este Bacău, cu 143,270 locuitori (la nivelul anului 2013). Următoarea figură prezintă harta judeţului, inclusiv harta cu locaţia judeţului la nivelul României. IU =) Maramuteș, Siaj Adela Neam Cuj N Mures Vasul || Harghita Bacău loa Covasna Braţoy Snilu Vrancea. Galaţi Funeaoora i Buzeu 2 Gorj. Vâlcea 1957 + Prahova: Braila Tulcea Dâmboviţa, /dtehedicia aia Teleorman Figura 1 Harta județului Bacău Geografia judeţului Bacău este una complexă. Partea de vest este dominată de munţi, în timp ce partea de est cuprinde platouri deluroase. Zonele de est ale judeţului sunt constituite din valea Râului Siret şi zone deluroase poziţionate la est de Râul Siret. Partea centrală, cu dealuri line, este drenată de Râul Tazlău către valea râului Trotuș. Părţile vestice şi nord-vestice sunt constituite din zone muntoase, la vest de Râul Trotuș. Infrastructură de apă potabilă şi apă uzată Sistemele de alimentare cu apa deservesc 3 municipii și 5 oraşe și 85 de unităţi administrativ teritoriale. La nivel judeţean sunt identificate 71 sisteme de alimentare cu 101 instalaţii de captare (apă subterană sau de suprafaţă), 71 gospodării de apă (staţii de tratare, staţii de dezinfecţie cu clor sau ultraviolete). Lungimea totală a aducţiunilor şi reţelelor de distribuţie este de aproximativ 2,300 km de conducte. La nivelul judeţului Bacău, după finalizarea lucrărilor în derulare, sistemele de canalizare vor fi caracterizate prin: - 43 de staţii de epurare municipale - 142 staţii de pompare apă uzată - 1.100 km de retea de canalizare. Capitolul O Sumar executiv 2 /7 Res urci g Environmenta Consulting Master Plan actualizat în sectorul de apă și apă uzată din judeţul Bacău Cele 8 clustere si 57 aglomerari deservesc cele 8 oraşe şi 85 de UAT-uri. Rata de deservire a sistemelor de alimentare cu apa este de cca 72%, iar cea a sistemelor de canalizare de cca 57%. Previziuni S-au făcut prognoze privind dezvoltarea socio-economică, cererea de apă potabilă şi volumele de apă uzată generate. Asupra dezvoltării populaţiei sunt făcute mai multe prognoze. În Master Plan este folosită ca punct de referinţă pentru prognozele viitoare în această regiune şi acest judeţ. Această prognoză prevede o descreștere ușoară a populaţiei pe perioada derulării Master Planului. Estimarea cererii de apă potabilă s-a făcut pe baza informaţiilor cu privire la consumul specific exprimat în V/pers,zi în cadrul sistemelor existente, unde aceste date au fost disponibile, iar pentru sistemele noi au fost realizate estimări. Acestea au fost realizate ţinând cont de tipul sistemului propus, de dimensiunea acestuia şi de evaluarea economică a localităţilor. Tabelul următor oferă un rezumat al prognozelor privind cererea de apă în Judeţul Bacău. Tabel |: Necesarul de apă în județul Bacău Judeţul Bacău _|__UM__| Anul2017 | Anu'2023 | Anul2030 | Anul 2047 Conectaţi la rețeaua | locuitori | 434.896 523.408 579.836 576.620 de apă potabilă Total populaţie conectată % 73 88 99 100 Volum de apa Mil produs m2/an 29,86 31,51 38,26 54,91 Volum de apa nevoi Mil 11,94 17,64 19,59 20,65 casnice m'/an Pentru sistemele de canalizare existente, prognoza volumelor de apă a fost realizată ţinând cont de infomaţiile disponibile legate de măsurători, iar pentru sistemele de canalizare noi, estimările au fost realizate în concordanţă cu analiza necesarului de apă potabilă. Pentru zonele rurale (aglomerări < 10.000), a fost luată în considerare o producţie de apă uzată de pana 135 l/pers/zi și pentru zonele urbane (aglomerări > 10.000) pana 160 1/pers/zi. Consumul biologic de oxigen în 5 zile (CBO;) a fost stabilit la valoarea de 60 8/P.E./zi în concordanță cu Directiva UE 91/271/CEE (Articolul 2). Aprecierea contribuţiei industriei la volumul de apă uzată s-a făcut prin majorarea producţiei casnice de apă uzată cu un procent conform următorului algoritm: * Aglomerări <2.000 P.E.:0% e Aglomerări < 5.000 P.E.: 10% e Aglomerări > 5.000 P.E.: 15% Capitolul O Sumar executiv 3 O Master Plan actualizat în sectorul de apă și apă uzată din județul Bacău Infiltraţiile de apă în sistemele de colectare noi au fost aproximate la pragul de 15-20% din producția de apă uzată menajeră. Pe baza acestor estimări s-au putut evalua atât dimensionarea lucrărilor propuse în domeniul apelor uzate, cât şi investiţiile necesare În tabelul următor se regăsește un sumar al prognozelor privind debitele de apă uzată şi încărcările pentru Judeţul Bacău. Tabel 2: Debitele de apă uzată şi încărcările pentru judeţul Bacău Judeţul Bacău UM 2017 2023 2030 2047 Racordati la reţeaua de | oc. | 342588 | 489.795 | 519755 | 560.212 canalizare Grad de racordare % 57 83 89 97 Volum de apa uzata | Mil | 1) 96 20,85 22,31 25,24 colectat m'/an ie 75x 10,72% 11,38 % 12,26 x Incarcare CBO; an 1046 106 1046 1046 Obiective Naţionale România s-a angajat să îmbunătățească standardele de calitate în ceea ce priveste sectorul de apă potabilă/apă uzată în întreaga țară. În acest context, se înţelege că obiectivele județului trebuie să urmeze îndeaproape obiectivele naționale, cum ar fi Tratatul de Aderare, Planurile de Implementare etc. Ca urmare, capitolul 4.2 cuprinde un rezumat al obiectivelor naţionale. Condiţiile locale și regionale pentru implementarea obiectivelor naționale pot diferi de la o regiune la alta şi de la un judeţ la altul. Reprezentanţii județului Bacău au declarat că se angajează să adopte în întregime obiectivele naționale. Având în vedere investiţiile mari necesare pentru a îndeplini obiectivele mai sus menționate, s-a acordat o extindere a perioadei de tranziţie. În sectorul alimentării cu apă, perioada de tranziție s-a extins până în 2015, în timp ce anul 2020 reprezintă sfarșitul perioadei de tranziție pentru sectorul colectării și tratării apei uzate. Pentru a evita suprasolicitarea capacităților implicate în ciclul proiectului (finanțare, administrare și contractare), se recomandă fructificarea la maxim a perioadei de tranziție, ţinând cont de următoarele aspecte: e considerații privind îmbunătățirea nivelului serviciilor; e criterii de eficienţă a costurilor; e preferințe politice. Este evident că primele măsuri trebuie adoptate în domeniul tratării apei, pentru îmbunătățirea calității tratării până în 2020. În prezent, producţia de apă tratată este deosebit de ridicată, în special din două motive: 1) Nivelul consumului de apă casnic şi non-casnic Capitolul O Sumar executiv 4 74 Master Plan actualizat în sectorul de apă şi apă uzată din judeţul Bacău 2) Pierderi de apă ridicate. Ambele componente ale balanței de apă se aşteaptă să scadă în viitor. În ceea ce priveşte colectarea și epurarea apei uzate, sc au în vedere următoarele obiective: o Respectarea prevederilor standardelor EU UWWTD pentru efluentul de apă uzată în care se descărcă apa epurată; o Reducerea poluării râurilor, lacurilor şi acviferelor prin aplicarea unei epurări eficiente; o Reducerea riscului de inundaţii prin înlocuirea componentelor de canalizare cu defecte constructive sau sub-dimensionate hidraulic; o Implementarea unui sistem de canalizare pentru locuitorii ariilor urbane dense, care în prezent utilizează fose septice. În acest fel se vor diminua şi riscurile asociate. Abordarea problematicii referitoare la sectorul colectării şi tratării apei uzate este guvernată de termenele limită până la care standardele referitoare la efluenţi trebuie să fie îndeplinite. Funcție denumărul şi tipul racordurilor, standardele unei epurari îmbunătăţite vor fi realizate relativ tarziu. Timpul avut la dispozitie până la momentul conformării trebuie folosit eficient pentru reducerea infiltraţiilor. Acest lucru este absolut necesar deoarece concentratia apei uzate colectate este atât de scăzută încât o epurare eficientă devine foarte greu de realizat. În consecință, timpul avut la dispoziţie de Operatorul regional pentru îndeplinirea standardelor privind efluentul trebuie utilizat pentru: 1) reducerea eficientă a infiltraţiilor; 2) dezvoltarea expertizei necesară unei bune operări a staţiei de epurare 3) eliminarea oricărui risc de contaminare de la clientii non-rezidențiali. Îmbunătăţirea serviciilor de alimentare cu apă în primul rand şi apoi a celor de epurare a apelor uzate este în conformitate cu obiectivele consolidarii Companiei Operatorului Regional (ROC). Procesul de regionalizare, al carui rezultat evident este crearea ROC, constă în concentrarea exploatării serviciilor furnizate unui grup de municipalități dintr-o anumită arie geografică definită funcție de un bazin hidrografic şi/sau de graniţele administrative (municipalitate, judeţ). Regionalizarea serviciilor are ca scop diminuarea fragmentării excesive a sectorului și realizarea de economii. Un număr relevant de zone speciale protejate consitutie anumite constrângeri pentru infrastructura de alimentare cu apă și canalizare. O problemă deosebită o reprezintă, în acest context, evacuarea apei epurate. Obiective judetene Până în prezent, judeţul Bacău nu a formulat propriile sale ţinte regionale cu privire la infrastructura de apă şi canalizare, ci le-a adoptat pe cele naționale. Ratele de conectare curente sunt foarte scăzute: 66% în sectorul alimentare cu apă şi 49% în cel al canalizării, de aceea vor fi necesare investiţii majore pentru creşterearatei de conectare într-un timp relativ Capitolul O Sumar executiv 5 Master Plan actualizat în sectorul de apă şi apă uzată din judeţul Bacău scurt. Creşterea brucă a ratei de conectare va reprezenta un efort major atât pentru consumatori, cât şi pentru operator. La nivel urban, gradul de deservire al sistemului de alimentare cu apa este ridicat, aproximativ 95%, iar la nivel rural, gradul de bransare al populatiei este de cca 46%, Judeţul beneficiază, în prezent, de un număr de proiecte în domeniul alimentării cu apă. Obligaţiile referitoare la exploatare au fost la început în sarcina municipalităților, dar după apariţia primelor probleme, obligaţiile au fost preluate la nivel județean. Acest lucru poate fi privit ca unul dintre obiectivele transferului de responsabilitate al exploaţării viitoare către operatorul regional. Aceasta instituţie se presupune că va combina capacitatea tehnică cu cea instituțională, pentru a opera eficient activele şi a menţine un nivel adecvat al serviciului livrat populaţiei rurale. Analiza Opţiunilor Definirea aglomerărilor Definirea aglomerării trebuie pregătită în conformitate cu Directiva 91/271/CEE privind apele uzate orăşeneşti (UVWTD). Conform acestei Directive, o aglomerare reprezintă o zonă în care populaţia şi/sau activităţile economice sunt suficient de concentrate pentru colectarea şi epurarea centralizată a apelor uzate. Așezările incluse în definirea aglomerărilor au fost alese conform Programului Operaţional Sectorial (POS Mediu), Anexa 3, care cuprinde toate comunele principale având termene de conformare nu mai târziu de anul 2020 (pentru aceasta etapa a proiectului). De asemenea, s-a făcut o repartiție a populaţiei în judeţ, care a condus la definirea de aglomerări în acest Master Plan pentru toate aşezările cu mai mult de 2,000 de locuitori. Mai mult, s-a ţinut cont de toate așezările în care există deja reţele de canalizare și staţii de epurare a apelor uzate. Primul pas în definirea aglomerărilor a fost identificarea limitelor fiecărei aglomerări. Zonele concentrate existente precum şi zonele de dezvoltare viitoare au fost incluse în interiorul limitelor aglomerări. În etapa următoare, aglomerările astfel definite au fost incluse în grupuri de aglomerări (clustere). Gruparea aglomerărilor este necesară în sensul creşterii ratei de conectare la sistemul de colectare/epurare al apelor uzate în cel mai eficient mod din punct de vedere al costurilor. Pentru judeţul Bacău au fost identificate şi studiate în detaliu 55de aglomerări mai mari de 2.000 P.E. Tabel 3: Localitățile din cadrul județului Bacău Judeţul Bacău Număr total | Localităţi analizate 500 Localităţi < 2000 PE. 444 Localităţi > 2000 — 9.999 PE. 49 Localităţi > 10.000 P.E. 7 În ceea ce priveşte alimentarea cu apă potabilă, după finalizarea lucrărilor în curs de derulare şi a prezentului proiect, numărul sistemelor de alimentare cu apă va fi de 68. Zonele de alimentare, care acoperă aproximativ tot judeţul, au făcut obiectul unei analize de opţiuni în vederea definirii celei mai eficiente soluţii din punct de vedere al costurilor. Capitolul O Sumar executiv 6 2 Master Plan actualizat în sectorul de apă şi apă uzată din judeţul Bacău Analiza Opţiunilor S-au realizat analize ale opţiunilor atât pentru apă potabilă, cât şi pentru apă uzată. Rezultatele acestor analize de opţiuni indică oportunitatea implementării de sisteme centralizate sau descentralizate de alimentare cu apă şi de epurare a apelor uzate. Strategia adoptată în vederea determinării celei mai potrivite soluţii în sectorul apelor uzate a fost dezvoltată de la caz la caz, fiind luate în considerare diferite soluţii tehnice viabile. Alegerea între folosirea unui sistem centralizat sau descentralizat se bazează pe analiza economică a fiecărei soluţii tehnice, respectiv prin calcularea valorilor prezente nete a costurilor implicate de fiecare variantă. În final, s-a ales soluţia cea mai eficientă din punct de vedere al costurilor. Analiza opţiunilor oferă o imagine detaliată a modului de abordare a investiţiei, ipotezelor şi detaliilor calculelor. Analiza economică cuprinde costurile legate de investiţii, dar și costurile de operare şi întreţinere pentru toate elementele relevante. Fundamentarea alegerii celei mai potrivite soluţii pentru grupurile de aglomerări este Valoarea Netă Prezentă. Ca şi rezultat economic al analizei opțiunilor, soluţia unei staţii de epurare (SEAU) comună mai multor aglomerări s-a dovedit a fi cea mai eficientă abordare pentru toate aglomerările studiate. De asemenea, costurile reduse de întreţinere şi operare asociate unei singure unităţi centrale de epurare sunt un argument în plus pentru folosirea sistemelor centralizate de colectare şi epurare a apelor uzate. Aglomer [...]